Norul Magellanic (roman)

nor de Magellan
Oblok Magellana
Gen Operă științifico-fantastică
Autor Stanislav Lem
Limba originală Lustrui
data scrierii 1955
Data primei publicări 1955
Editura Iskry
Anterior Astronauții
Sigla Wikiquote Citate pe Wikiquote

Norul Magellanic ( în poloneză Obłok Magellana ) este un roman științifico-fantastic al scriitorului polonez Stanisław Lem . În 1954 , fragmente din roman au fost publicate în săptămânalul Przekrój , iar în anul următor a fost publicat în întregime de Iskry. A fost tradus pentru prima dată în rusă de L. Yakovlev și publicat în 1960.

Cuprins

Acțiunea romanului are loc în secolul XXXII . Idealurile comunismului au fost puse în practică pe Pământ , drept urmare o societate eliberată de prejudecăți urmează calea progresului științific, tehnologic și cultural. Până și clima Pământului s-a schimbat : protagonistul s-a născut în Groenlanda , „nu departe de Cercul Arctic, în acea parte a insulei în care climatul tropical este înlocuit cu unul temperat, iar plantațiile de palmieri fac loc pădurilor înalte de foioase”.

Cu toate acestea, explorarea spațiului s-a limitat până acum doar la sistemul solar , deoarece oamenii de știință nu au reușit să depășească dificultățile asociate cu atingerea vitezei necesare pentru zboruri interstelare destul de scurte. Dar, odată cu apariția noilor tehnologii, zborul și întoarcerea într-o singură viață umană devin posibile și încep pregătirile pentru prima expediție - la Alpha Centauri .

Personajul principal visează să participe la zboruri încă din copilărie. Datorită dăruirii sale, personajul principal studiază cibernetica , navigația în stele, primește o diplomă în medicină și câștigă și Jocurile Olimpice [1] . Drept urmare, el este inclus în echipajul navei stelare Gaia de 227 de persoane.

În 3114, Gaia a fost lansată în Alpha Centauri. La bordul navei apar diverse dificultăți: de la apariția unei persoane care a urcat accidental la bord până la depresia generală a echipajului. Specialiștii caută căi diferite de ieșire din situații dificile, încercând să diversifice viața oamenilor. La Proxima Centauri , „Gaia” descoperă accidental o stație spațială de luptă din trecutul îndepărtat (a fost pe orbita Pământului în timpul confruntării dintre două blocuri politice de pe Pământ (se ghicesc ATS și NATO ) și purta arme nucleare, dar a ieșit accidental din orbita si aproape o mie au ajuns la Proxima Centauri). Echipajul Gaia aruncă în aer stația de luptă pentru a distruge depozitele de arme nucleare și bacteriologice găsite pe ea.

Gaia detectează un semnal radar îndreptat către ea, venit de pe una dintre planetele Alpha Centauri. „Gaia” urmărește această planetă și încearcă să stabilească o legătură cu civilizația ei . Toate mesajele rămân fără răspuns, iar atunci când încearcă să aterizeze pe planetă, rachetele de aterizare sunt atacate în mod neașteptat, în urma cărora mor 10 astronauți. Cu toate acestea, echipajul Gaia nu se grăbește să riposteze, iar nava se îndepărtează de planetă.
La o întâlnire de urgență a echipajului, se sugerează că locuitorii planetei au confundat o aterizare pașnică cu o agresiune , iar încercările de a stabili contactul trebuie să continue.

Personajul principal și partenerul său merg la unul dintre asteroizii din apropiere pentru a construi o bază spațială intermediară. Ca urmare a ploii de meteori, ei pierd contactul cu Gaia, iar atunci când încearcă să o repare, partenerul primește o doză letală de radiații. Neavând nicio legătură, protagonistul minte pe muribund că s-a făcut contact și a fost descoperită o civilizație prietenoasă foarte dezvoltată. Romanul se încheie cu repararea comunicării și mesajul „Gaia” despre stabilirea contactului cu civilizația Alpha Centauri. Protagonistul se grăbește să raporteze că nu a mințit, dar partenerul său a murit deja.

Adaptare ecran

În 1963, pe baza romanului din Cehoslovacia , a fost filmat filmul „ Icarus-1 ” regizat de Jindrich Polak [2] .

Atitudinea autorului

În 1954, împreună cu fragmentele publicate în „Przekrój”, a fost publicată o micropovestire de autoparodie „Aproape de Megaloman” [3] .

Ulterior, Lem a fost foarte critic față de acest roman timpuriu al său: „Consider că „Norul de Magellan” este o lucrare destul de slabă, mai ales în ceea ce privește limbajul... Eram atunci sub influența puternică a lui Rilke , deși stilul meu era cel a zecea apă pe jeleu acestui poet. Dacă acest lucru este suprapus și unui complot supraîndulcit, obținem un extras din vremurile realiste socialiste ” [4] . Una dintre consecințele acestei atitudini a fost interzicerea traducerii în alte limbi. În special, Lem a interzis traducerea Norului Magellanic în japoneză , cu următoarea formulare: „Japonia nu a cunoscut regimul comunist, iar dacă romanul meu convertește cel puțin un singur japonez la comunism, sunt sortit să ard în iad” [ 5] [6 ] .

Note

  1. ↑ Potrivit lui Lem, Jocurile Olimpice au avut loc în 3114 , dar Jocurile Olimpice de vară ar trebui să aibă loc în 3112
  2. ↑ Ikarie XB 1  pe Internet Movie Database
  3. ↑ „Around the Megaloman” Arhivat pe 8 octombrie 2017 la Wayback Machine în Science Fiction Lab
  4. ↑ Obłok Magellana pe site-ul oficial al scriitorului  (poloneză) . Preluat la 25 iunie 2012. Arhivat din original la 10 iulie 2017.
  5. ↑ Stanislav Lem. Interviu pentru Ziarul General . - 20.01.2000.
  6. ↑ Stanislav Lem. Bombă megabit. Nota editorului despre „Blestemul Previdismului” // Moloch = Bomba megabitowa. Sub klątwą prewidyzmu. - M. : "AST", 2005. - S. 373-381. — ISBN 5-17-025968-9 .

Link -uri