Watch Twilight

Watch Twilight
Coperta primei ediții de sine stătătoare a romanului
Gen	fantezie
Autor	Serghei Lukyanenko
Limba originală	Rusă
Data primei publicări	2004
Anterior	Veghe de zi
Ca urmare a	Ultimul ceas
Citate pe Wikiquote

The Twilight Watch  este un roman al scriitorului rus de science fiction Serghei Lukyanenko , al treilea dintr-o serie de lucrări despre lumea fictivă a celorlalți . Romanul a fost scris în 2002-2003 și publicat pentru prima dată la editura AST în 2004. Este alcătuită din trei povești - „Timpul nimănui”, „Spațiul nimănui” și „Puterea nimănui” – conectate printr-o intriga comună și personaje principale. Împreună cu romanele „ Night Watch ”, „ Day Watch ”, „ Last Watch ”, „ New Watch ”, „ Sixth Watch ”, precum și mai multe povești ale scriitorului și o serie de lucrări ale altor autori, este inclusă în ciclul „Ceasuri”.

Romanul este plasat în Moscova modernă la momentul scrierii , precum și pe calea ferată în direcția Almaty și în Baikonur . Pe lângă lumea familiară a oamenilor, există o lume a celorlalți, care include magicieni , vrăjitori , vârcolaci , vampiri , vrăjitoare , vrăjitori și alte creaturi care descind din oameni, dar fără a se referi la ei. Altele sunt împărțite în Lumină și Întuneric. Binele nu mai intră într-o confruntare activă cu Răul, ci se află în echilibru dinamic cu acesta . Pentru a menține echilibrul dintre Lumină și Întuneric, orice efect magic bun trebuie să fie echilibrat de rău. Respectarea acestui ordin este monitorizată de organizațiile special create ale celorlalți - Ceasurile. Interesele Ceilor Lumini sunt reprezentate de Veghea de Noapte, interesele Ceilor Întunecați de Veghea de Zi. Munca ceasurilor este controlată de Inchiziție.

În prima parte a romanului, o persoană care a aflat despre existența celorlalți a vrut să devină el însuși un Altul, ceea ce era considerat imposibil. Magicianul luminii Anton Gorodetsky , împreună cu Cel Întunecat și Inchizitorul, îl găsesc pe vinovat, care se dovedește a fi fiul lui Geser, șeful Gardei de Noapte. El se dezvăluie a fi un potențial Altul. În a doua parte, Gorodețki, în timp ce se odihnește, o întâlnește pe vrăjitoarea supremă Arina, care doarme de câteva decenii, iar când se trezește, este nevoită să se ascundă de Inchiziție. În a treia parte, se dovedește că legendara carte „Fuaran”, care îți permite să faci un Altul dintr-o persoană, există, iar Arina a părăsit cartea Inchiziției. Vampirul Kostya Saushkin o răpește și merge în portul spațial pentru a arunca o vrajă de pe orbita Pământului, transformând toți oamenii de pe planetă în Alții.

În 2001, la „ RosCon ” - o conferință a scriitorilor care lucrează în genul science fiction - „Twilight Watch” a primit premiul „Silver ROSCON” pentru locul doi la nominalizarea „Story, story”. În 2004, la Festivalul Internațional de Ficțiune din Harkov „ Podul Star ”, romanul a câștigat primul loc la nominalizarea „Cel mai bun ciclu, serial și roman cu continuare”. În același an, la Adunarea Internațională de Ficțiune de la Kiev „ Portal ”, romanul a primit premiul „Bomba Anului” al Librărilor drept cel mai bine vândut roman științifico-fantastic al anului. În 2005, romanul a primit premiul „Rezultatele anului” din partea revistei World of Fiction în nominalizarea „Cărți – Cea mai bună continuare a ciclului domestic (ciclul de vizionare)”.

Universul romanului

Suntem Alții,
Servim diferite forțe,
Dar în amurg nu există nicio diferență între absența întunericului și absența luminii.
Lupta noastră este capabilă să distrugă lumea.
Încheiem Marele Tratat de Armistițiu.
Fiecare parte va trăi după propriile sale legi,
Fiecare parte va avea propriile sale drepturi.
Ne limităm drepturile și legile.
Noi suntem Alții.
Noi creăm Veghea de Noapte, astfel
încât forțele Luminii să vegheze asupra forțelor Întunericului.
Noi suntem Alții.
Creăm un Watch de zi, astfel
încât forțele Întunericului să monitorizeze forțele Luminii.
Timpul va decide pentru noi.

Crearea lumii Ceasurilor a început, ca și crearea multor alte lumi în operele scriitorului, cu personajul principal, situația sa și intriga romanului. După aceea, în cursul lucrului la o situație fictivă de pe a doua sau a treia pagină, a apărut treptat conceptul unei lumi noi [2] , unde magia există în lumea reală, dar nu este disponibilă celor neinițiați [1] .

Twilight and the Others

Pe lângă realitatea noastră, există Twilight - o lume paralelă accesibilă doar celorlalți. Pentru a intra în Amurg, trebuie să-ți găsești umbra, să o ridici și să intri în ea [1] [3] . Amurgul le oferă celorlalți posibilitatea de a face aproape orice cu impunitate din cauza inaccesibilității lor pentru oameni. În plus, timpul trece mai încet în Amurg, ceea ce le permite celorlalți să se miște mai repede și să aibă reacții inumane. Confruntările dintre ei, de regulă, au loc tocmai în Amurg. Se spune că Twilight este „o proiecție emoțională a lumii reale”. Energia emoțională a tot ceea ce gândește pe Pământ se acumulează în Amurg și conferă celorlalți puteri magice. În același timp, Amurgul absoarbe forțele celui care a intrat și poate fi periculos pentru magician dacă nu și-a calculat capacitățile. Twilight este alcătuit din mai multe straturi, pentru a intra în fiecare dintre ele trebuie să pășiți în propria sa umbră la nivelul anterior. Cu cât stratul este mai adânc, cu atât este mai dificil să faci acest lucru, așa că doar câțiva pot folosi liber nivelurile din al doilea. Primul strat seamănă vag cu lumea înconjurătoare, în timp ce restul sunt din ce în ce mai diferite de aceasta [1] .

Alții se nasc printre oamenii obișnuiți, dar se deosebesc de ei prin capacitatea de a intra în Amurg [1] [3] . Odată cu dezvoltarea societății magice și cunoștințele despre Amurg, ei au început să caute în mod special pe Alții potențiali pentru a-i ajuta pe cei să intre pentru prima dată în Amurg și să-i învețe cum să-și folosească abilitățile [1] . Toți Ceilalți, în funcție de starea lor emoțională la momentul primei lor intrări în Amurg, se găsesc fie de partea Luminii, fie de partea Întunericului. Este aproape imposibil să schimbi tabăra pentru un Altul obișnuit. Principala diferență se manifestă în atitudinea față de oameni. Cei de Lumină nu folosesc abilitățile pentru câștig personal [3] . În același timp, diferența dintre Lumină și Întuneric este „dispara de mică”, acestea nu sunt pur și simplu Bine și Rău. Cei Întunecați pot vindeca și ajuta, în timp ce Cei Lumini refuză să ajute. Puterile celorlalți nu sunt egale, există șapte niveluri diferite: de la al șaptelea slab la primul puternic. Această scală nu include „vrăjitorii din afara categoriei” care sunt mai puternici decât toți ceilalți. În funcție de nivel și experiență, Celălalt ocupă un anumit loc în ierarhia internă [1] . Lumină și Întuneric Alții se hrănesc doar cu un anumit tip de emoții umane, prin urmare sunt direct interesați de triumful viziunilor lor respective asupra vieții [4] . Lupta Întunericului și Luminii pentru omenire a continuat mii de ani până la încheierea Tratatului. Din momentul semnării sale, opoziția Ceilalți are loc după regulile convenite, a căror respectare este monitorizată de organizații special create - Veghele de Noapte și de Zi [1] [3] .

Ceasurile și Inchiziția

Opoziția Ceasurilor unul față de celălalt reprezintă din punct de vedere ideologic lupta celor de Lumină pentru „fericirea universală” împotriva ideii de „libertate”, conform opiniilor liderilor Ceasurilor, și pentru a se asigura că partea opusă nu nu reușesc să răspândească ideologia sau să folosească libertatea pentru a dăuna oamenilor [4] . De-a lungul timpului, ceasurile au apărut în toate așezările importante din întreaga lume. În Rusia, ceasurile din Moscova au devenit cele mai mari și mai puternice [1] .

Veghea de noapte din Moscova are în total aproximativ două sute de Alții, deși miezul său este format din magicieni de cele mai înalte niveluri, dintre care sunt doar câteva zeci. Magi, vrăjitoarele și schimbătorii de diferite niveluri lucrează în departamentele operaționale și analitice. Tot în sediul Night's Watch, deghizat într-un birou obișnuit într-o clădire cu patru etaje de pe Soimul, se țin cursuri educaționale speciale pentru nou-veniți. Veghea de noapte din Moscova este condusă de un magician din afara categoriilor lui Geser, care a luat parte la încheierea Marelui Tratat. Veghea de zi a Moscovei este mai numeroasă, dar în același timp dezbinată, în mare măsură reținută de autoritatea personală a magicianului său șef în afara categoriilor Zabulon . Sediul celor întunecați este situat pe Tverskaya, nu departe de Kremlin, și este format din trei etaje ale unei case, vizibile doar în Amurg. Printre angajați se numără magicieni, vrăjitoare, vampiri și vârcolaci [1] .

Inchiziția este o organizație mică, dar cu autoritate, formată atât din magicieni Lumini, cât și din Întuneric și care monitorizează respectarea de către ambele părți la Marele Tratat. Inchizitorii sunt cei care realizează la ce poate duce o încălcare a Tratatului. Unul dintre inchizitori definește diferența dintre ei și ceasuri astfel: „Numai frica te ține. Pentru tine sau pentru oameni - nu contează. Și suntem îngroziți. De aceea păstrăm tratatul.” Inchiziția îndeplinește cea mai înaltă funcție judiciară, poate dezincarna sau priva de putere pe cei vinovați. Puterea Inchiziției este în mare parte cuprinsă în artefacte deosebit de puternice și în cunoștințe inaccesibile celorlalți. Biroul European al Inchiziției este situat la Praga, cel rusesc - la Moscova în clădirea principală a Universității de Stat din Moscova [1] .

Plot

„Acest text este indiferent față de cauza Luminii.
Veghea de noapte.
Acest text este indiferent la cauza Întunericului.
Veghe de zi"

Timpul nimănui

De la un expeditor necunoscut către adresele ambelor Ceasuri din Moscova, precum și ale Biroului European al Inchiziției, sosește un mesaj anonim că unul dintre Ceilalți a dezvăluit secretul existenței lor și se pregătește să transforme o persoană obișnuită într-un Altul. Scrisorile au fost trimise de pe teritoriul complexului rezidențial „ Assol ”, care este format doar din apartamente scumpe, în multe privințe nerenovate complet și nelocuite. Pentru a-l identifica pe Celălalt și persoana din Cei Lumini, magicianul de nivelul doi Anton Gorodetsky va conduce investigația, din Cei Întunecați - cel mai înalt vampir Kostya Saushkin, din Inchiziție - cel mai înalt vampir Vitezslav și magicianul de nivelul trei Edgar. .

Anton, sub acoperirea lui Geser, care îl deghizează din orice magician mai slab decât șeful Watch Watch, se stabilește într-un complex rezidențial, unde îl întâlnește pe Las, un om de afaceri și muzician care și-a cumpărat un apartament și nu a reușit să-l doteze. Vizionarea videoclipurilor nu dă nimic, dar ca urmare a comunicării cu Observatorul Luminii Semyon, Kostya și inchizitorii, Anton ajunge la concluzia că suspectul este un magician al Luminii care a promis din greșeală prea multe unei persoane și acum nu-și poate ține. cuvânt, din cauza căruia va trebui să se dezincarneze . Anton îl suspectează pe Geser și, după ce a trecut în revistă dosarele personale ale tuturor proprietarilor de apartamente, îl găsește pe fiul șefului Watch Watch. Gorodețki îl convinge să abandoneze cererile, după care apar Kostya și inchizitorii. Geser, care sosește mai târziu, jură că nu este același suspect și acuză Inchiziția că folosește magia asupra fiului său, care este de fapt un Altul. Drept urmare, Gesar primește permisiunea de a-și împinge fiul către Lumină, apoi să-l inițieze. Mai târziu, îi explică lui Anton că Olga a promis fiului lor imposibilul.

Spațiul nimănui

După ce a lucrat la Assol, Anton își ia o vacanță și pleacă pentru soția sa Svetlana și fiica Nadia în sat. Svetlana a părăsit ceasul și a rămas la primul nivel de putere. În sat, Anton află o poveste despre copiii care au întâlnit lupi vorbitori și o vrăjitoare în pădure. Gorodetsky realizează că erau vârcolaci care vânau copii și o vrăjitoare neînregistrată care trebuie găsită. Vrăjitoarea locuiește într-o casă mică, adânc în pădure. Numele ei este Arina și și-a petrecut ultimii șaizeci de ani hibernând. Vrăjitoarea scrie o notă explicativă și refuză să predea vârcolacii, după care Gorodețki se întoarce în sat.

Acolo, inchizitorul Edgar vine la el și îi cere ajutor pentru a vorbi cu vrăjitoarea. Se pare că înainte de hibernare, Arina a luat parte la un experiment social pe oameni organizat atât de Watches, cât și de Inchiziție, dar a schimbat rețeta poțiunii cerute de la ea, ceea ce a dus la consecințe teribile pentru Rusia. Altfel, Rusia ar fi trebuit să devină deja o superputere cu socialism construit. Anton îl conduce pe Edgar la vrăjitoare, care, în timpul conversației, evadează prin al patrulea strat al Amurgului, pe care magicienii nu l-au putut decât să-l privească. Inchiziția organizează un raid asupra unei vrăjitoare. Arina o răpește pe Nadia și îi cere lui Gorodetsky să o ajute să scape. Anton încearcă să se strecoare pe vrăjitoare, dar ea vede totul. Cu toate acestea, Svetlana, trecând la următorul nivel de furie și devenind Mare, vine de-a lungul celui de-al cincilea strat al Twilight și o învinge pe Arina într-un duel. Arina spune că dacă nu ar fi schimbat rețeta atunci, acum toți ar ști deja despre Ceilalți. Dându-și seama de pericolul acestui lucru, Svetlana o iartă pe Arina și o dă drumul. Vrăjitoarea se ascunde.

Puterea nimănui

Anton s-a întors la Moscova, dar Geser îl duce înapoi la casa Arinei, unde șeful Gardei de Noapte a fost chemat de Inchiziție. Svetlana, Zavulon, Kostya, Edgar și câțiva inchizitori s-au adunat deja acolo. La subsol era o ascunzătoare, unde, judecând după nota Arinei, se păstra cartea „Fuaran”, cu ajutorul căreia orice persoană poate fi făcută Altă, iar orice Altul poate fi ridicat la nivel absolut. Cartea este furată, iar înaltul vampir Inchizitor Vitezslav, care a găsit-o, este ucis, ceea ce doar un Altul foarte puternic ar putea face. Magicienii creează o imagine a cărții care ar trebui să conducă la original, dar vraja de căutare sub forma unui ac de busolă funcționează doar la o distanță mai mare de o sută de metri, iar când se apropie de o distanță mai mică, săgeata se învârte pe loc, nepermițându-vă să determinați locația cărții. Busola magică arată spre gara, unde merg toți magicienii.

Nici criminalul, nici cartea nu se găsesc la gară. Cu toate acestea, când trenul Moscova-Almaty a plecat, busola a început să funcționeze din nou. Devine clar că criminalul cu cartea este în tren. Anton Gorodetsky, Kostya Saushkin, Edgar și inchizitorii săi se urcă în acest tren în speranța că vor găsi cartea. În caz de defecțiune, se ia în considerare opțiunea distrugerii trenului cu un focos nuclear. Las, o cunoștință a lui Anton din Assol, călătorește în tren și la început încep să-l suspecteze. Dar Svetlana a vorbit cu Arina și i-a spus lui Anton că vraja din carte necesită sângele a douăsprezece persoane diferite. Se pare că, cu ajutorul unui astfel de amestec, Kostya a crescut până la un vampir superior. Saușkinul dezvăluit evadează din tren și se îndreaptă spre cel mai apropiat aeroport. Cei Mari care au venit prin portal îl trimit pe Gorodetsky după el, de când îi era prieten, așa că are șansa să se apropie și să atace cu sprijinul magic al celorlalți. Kostya îi demonstrează „Fuaran” lui Anton, transformându-l pe Las într-un Altul și ridicându-l pe Anton într-un magician dincolo de categorii, după care evadează prin portalul către Baikonur. Kostya vrea să meargă în spațiu și să facă pe toți oamenii Alții, deoarece vraja necesită contact vizual. Gorodetsky înțelege că Celălalt nu va putea folosi magia în spațiu, deoarece vine de la oameni obișnuiți care nu sunt acolo. Anton cheltuiește toată puterea pe care o are pe scut pentru el, astfel încât Kostya să nu-și citească gândurile. Saushkin se teleportează în spațiu, unde moare.

Creare și publicare

Lucrările la cel de-al treilea roman din serie - „Twilight Watch” - au fost realizate în paralel cu adaptarea cinematografică a primului. Lukyanenko însuși a scris scenariul și, în cuvintele sale, „involuntar a devenit din nou interesat de eroii săi”. Scriitorul a vrut să lucreze în continuare la lumea „Patrulelor”, drept care „cumva o parte a fost scrisă de la sine”, iar apoi restul [5] . Potrivit lui Serghei Lukyanenko, performanța actorilor în adaptarea cinematografică a primului roman din ciclul Patrol a influențat dezvoltarea sa ulterioară. Deci, în special, apariția poveștii vampirului Kostya Saushkin în partea a treia a romanului a fost cauzată de jocul lui Alexei Chadov din filmul „ Night Watch ”. Înainte de adaptarea filmului, personajul era secundar, după - a devenit unul dintre personajele centrale ale romanului [6] .

Lukyanenko folosește adesea prototipuri reale pentru personajele din lucrările sale. În „Twilight Watch”, potrivit scriitorului, cel mai „luminos și real” personaj s-a dovedit a fi Las, un om care a devenit Altul la finalul romanului datorită cărții „Fuaran”. Prototipul lui Las a fost un „bun prieten” Lukyanenko „cu un simț al umorului ciudat și curios”, în viață care coincide complet cu personajul. Toate poveștile acestui personaj sunt și povești reale [5] .

O serie de glume sunt ascunse în textul cărții, în special, Lukyanenko se referă la astfel de glume scena cu Anton în biroul lui Geser, când examinează cabinetul și desenele. Obiectele enumerate în agregat repetă „regulile de ortografie ale limbii ruse, care sunt studiate în clasele elementare” [5] .

Potrivit lui Lukyanenko, The Twilight Watch trebuia să fie ultimul roman din seria Watch. În timp ce lucra la ultimul capitol al romanului, scriitorul intenționa „să-i priveze pe toți Ceilalți de puterile lor magice și să-i lase să trăiască vieți omenești”. Cu toate acestea, un astfel de sfârșit al seriei i s-a părut „incorect în raport cu telespectatorii și cititorii”, așa că a continuat să lucreze asupra lumii, menționând, totuși, că seria nu poate fi continuată la nesfârșit, deoarece „mai devreme sau mai târziu autorul eșuează. afară” [7] .

Critică și evaluare

Fantasy Lab [33] Goodreads [34] LibraryThing [35]

Rezumând povestea salvării lumii și transformării lui Anton Gorodetsky în Mare, jurnalistul și mai târziu redactorul-șef al revistei World of Fiction Pyotr Tyulenev notează că ideea principală a romanului este că „fericirea nu există pentru toti." În carte se dezvăluie că toți Ceilalți sunt „paraziți”. Puterea atât a celor Lumini, cât și a celor Întunecate este împrumutată, dependentă de oamenii obișnuiți. Astfel, toți oamenii nu pot deveni Alții, prin urmare, în ciuda tuturor diferenței dintre Lumină și Întuneric, Ceilalți în exterior opuși sunt mai aproape unul de celălalt decât de oamenii obișnuiți. Spre deosebire de primele două lucrări din ciclul „Patrule”, romanul „Twilight Watch”, potrivit lui Tyulenev, „înclină mai mult spre o poveste mistică de detectivi decât spre un film de acțiune”. Criticul constată unele probleme cu stilul și logica acțiunilor personajelor individuale. Cu toate acestea, potrivit lui Tyulenev, „cartea este citită dintr-o suflare și lasă cele mai pozitive impresii”. Din 2004, un critic a numit al treilea roman cel mai bun din serie [36] .

Potrivit lui Pyotr Tyulenev, Nikolai Pegasov, Mihail Popov și Alexander Trifonov din The World of Fiction, însumând rezultatele anului 2004, The Twilight Watch, ultima carte din seria la acea vreme, s-a dovedit a fi „mult mai serioasă și mai dură. decât primele două „Patrule”, dar reprezintă „un final demn al celebrului ciclu”. Editorii au remarcat că cartea „a câștigat faima în toată Rusia” și, în același timp, au remarcat potențiala popularitate la nivel mondial. Semnificația cărții, în opinia lor, este subliniată de faptul că prima carte a fost deja filmată „primul blockbuster autohton științifico-fantastic”. Aceleași personaje acționează în roman ca și în primele două cărți, dar în același timp Lukyanenko a reușit să-și arate „laturile noi, anterior invizibile”, și, de asemenea, să explice pe deplin nesemnificația diferenței dintre Ceilalți și diferența lor fundamentală față de obișnuit. oameni [37] .

Potrivit criticului literar și scriitorului Vasily Vladimirsky , secretul succesului romanului este „asemănător cu secretul succesului „filmelor de acțiune cu gangsteri” la mijlocul anilor nouăzeci”. Vladimirsky notează că cititorul este interesat de evenimentele care au loc foarte aproape, dar despre care nu știe. În plus, criticul notează că „Lukyanenko scrie, ca întotdeauna, plin de viață, inteligent și captivant”, și astfel și factorul literar influențează puternic popularitatea romanului [38] .

În 2001, la „ RosCon ” - o conferință a scriitorilor care lucrează în genul fantasy - romanul „Twilight Watch” a fost distins cu premiul „Silver ROSCON” pentru locul doi la nominalizarea „Poveste, poveste”. În 2004, la Festivalul Internațional de Ficțiune din Harkov „ Podul Star ”, romanul a câștigat primul loc la nominalizarea „Cel mai bun ciclu, serial și roman cu continuare”. În același an, la Adunarea Internațională de Ficțiune de la Kiev „ Portal ”, romanul a primit premiul „Bomba Anului” al Librărilor drept cel mai bine vândut roman științifico-fantastic al anului. În 2005, romanul a primit premiul „Rezultatele anului” din partea revistei „World of Fiction” în nominalizarea „Cărți – Cea mai bună continuare a ciclului domestic (ciclul „Patrule „)”. În plus, în 2004, romanul a fost nominalizat la premiile Russian Science Fiction, Bronze Snail, Interpresscon și Portal pentru cea mai bună operă fantastică la scară largă. În 2005, romanul a fost nominalizat la premiul conferinței RosCon și premiul Sigma-F și a câștigat, de asemenea, premiul Year Results din revista World of Science Fiction în nominalizările Cărți - Cel mai bun mister rusesc, thriller, fantezie urbană și „Cartea de Anul” [39] [40] .

Adaptări

Cărți audio

În 2004, editurile audio din Moscova Elitile și CDiCom au lansat cartea audio Twilight Watch din seria Solar Wind. Înregistrarea de 14 ore și 31 de minute a fost lansată pe două CD-uri. Textul este citit de Natalya Gracheva, Stepan Starchikov, Alexey Kovalev. Efectele sonore au fost interpretate de compozitorul R. Bobrovsky [41] .

În 2011, la Moscova, grupul de editură AST, împreună cu editurile Astrel și Audiobook care fac parte din holding, au lansat o carte audio bazată pe roman. Textul este citit de Evgheni Buldakov. Audiobook-ul a fost lansat pe două CD-uri din seria Bestseller [42] .

Adaptare ecran

După adaptarea cinematografică a primelor două romane ale ciclului - " Night Watch " și " Day Watch " - o parte din mass - media rusă a raportat că lucrările la scenariul bazat pe roman la studioul 20th Century Fox vor fi în curând finalizate . La sfârșitul anului 2007, Serghei Lukyanenko a negat zvonurile că ar fi fost suspendat de la lucrarea la scenariu, spunând că informațiile despre lucrare în sine „nu corespund realității”. Scriitorul a sugerat că filmul ar putea fi realizat în Rusia [43] . În iulie 2008, Timur Bekmambetov , regizorul primelor două filme, a spus că adaptarea cinematografică a „Twilight Watch” nu va avea loc, cel mai probabil [44] , cu toate acestea, într-un interviu din martie 2016, a spus că șansele ca filmul pe al treilea roman se va filma, mai există [45] .

Note

1. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Petr Tyulenev. Filmul nostru. „Night Watch” de Serghei Lukyanenko: The World of Others  // World of Science Fiction: Journal. - Moscova, 2004. - Nr. 4 . - S. 42-46 . - ISBN 9-771810-224009 . Arhivat din original pe 2 aprilie 2016.
2. ↑ „Voi scrie un basm, o poveste clasică de detectiv și un alt ceas” . Site-ul oficial al lui Sergey Lukyanenko. Data accesului: 13 martie 2016. Arhivat din original pe 4 martie 2016. (nedefinit)
3. ↑ 1 2 3 4 Alla Latynina. „Am văzut cât de frumos este răul, cât de plictisitor este bine”  // Novy Mir : revistă. - Moscova, 2007. - Nr. 4 . Arhivat din original pe 26 decembrie 2014.
4. ↑ 1 2 Viaceslav Grabsky. Magic Police in Fantasy  // World of Science Fiction: Journal. - Moscova, 2012. - Nr. 7 . - S. 110-114 . - ISBN 9-771810-224009 . Arhivat din original pe 22 martie 2016.
5. ↑ 1 2 3 Vadim Filippov. Sergey Lukyanenko, scriitor  // Lumea fanteziei: revistă. - Moscova, 2004. - Nr. 4 . - ISBN 9-771810-224009 . Arhivat din original pe 10 aprilie 2016.
6. ↑ Conversație la postul de radio Ekho Moskvy . Site-ul oficial al lui Sergey Lukyanenko. Preluat la 13 martie 2016. Arhivat din original la 4 aprilie 2016. (nedefinit)
7. ↑ „Locuiesc unde vreau” Conversație cu Serghei Lukyanenko . Lume de basm. Preluat la 30 martie 2016. Arhivat din original la 10 aprilie 2016. (nedefinit)
8. ↑ Serghei Lukyanenko „Urmăriți”, 2004 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 7 aprilie 2016. (Rusă)
9. ↑ Serghei Lukyanenko „Pazul de noapte. Veghe de zi. Twilight Watch, 2004 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 5 aprilie 2016. (Rusă)
10. ↑ Serghei Lukyanenko „Pazul de noapte. Veghe de zi. Twilight Watch, 2004 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 5 aprilie 2016. (Rusă)
11. ↑ Sergey Lukyanenko „Twilight Watch”, 2004 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 13 aprilie 2016. (Rusă)
12. ↑ Sergey Lukyanenko „Twilight Watch”, 2004 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 13 aprilie 2016. (Rusă)
13. ↑ Sergey Lukyanenko „Twilight Watch”, 2004 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 13 aprilie 2016. (Rusă)
14. ↑ Sergey Lukyanenko „Twilight Watch”, 2004 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 13 aprilie 2016. (Rusă)
15. ↑ S. Lukyanenko „Ceasuri”, 2006 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 9 mai 2016. (Rusă)
16. ↑ Sergey Lukyanenko „Twilight Watch. Ultimul ceas”, 2006 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 9 mai 2016. (Rusă)
17. ↑ Serghei Lukyanenko „Urmăriți”, 2012 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 9 mai 2016. (Rusă)
18. ↑ Serghei Lukyanenko „Ceasuri. De la noapte la a șasea”, 2015 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 9 mai 2016. (Rusă)
19. ↑ Sergey Lukyanenko „Twilight Watch”, 2015 . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 13 aprilie 2016. (Rusă)
20. ↑ Sergej Lukjaněnko „Šerá hlídka” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
21. ↑ Sergej Lukianenko „Wächter des Zwielichts” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
22. ↑ Siergiej Łukjanienko „Patrula Zmroku” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
23. ↑ Serghei Lukyanenko „Cegul din amurg” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
24. ↑ Serghei Lukyanenko „Cegul din amurg” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
25. ↑ Serghei Lukyanenko „Cegul din amurg” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
26. ↑ Sergej Lukianenko „Die Wächter-Trilogie” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 6 aprilie 2016. (Rusă)
27. ↑ Serghei Lukyanenko „Cegul din amurg” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
28. ↑ Sergueï Loukianenko „Twilight Watch. Les Sentinelles du Crépuscule" . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
29. ↑ Szergej Lukjanyenko „Alkonyi Őrseg” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
30. ↑ Serghei Lukjanenko „Hämärän Partio” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
31. ↑ Siergiej Łukjanienko „Patrula Zmroku” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
32. ↑ 谢尔盖·卢基扬年科 "黄昏使者" . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 28 martie 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016. (Rusă)
33. ↑ Serghei Lukyanenko „Cegul crepuscular” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 29 mai 2016. Arhivat din original la 29 martie 2016. (Rusă)
34. ↑ Serghei Lukyanenko „Cegul crepuscular” . goodreads.com. Preluat la 29 mai 2016. Arhivat din original la 28 octombrie 2016. (nedefinit)
35. ↑ Twilight Watch  . LibraryThing . Preluat la 29 mai 2016. Arhivat din original la 26 august 2017.
36. ↑ Petr Tyulenev. Recenzie de carte: Serghei Lukyanenko „Twilight Watch”  // World of Science Fiction: Journal. - Moscova, 2004. - Nr. 4 . - ISBN 9-771810-224009 . Arhivat din original pe 10 aprilie 2016.
37. ↑ Piotr Tyulenev, Nikolai Pegasov, Mihail Popov, Alexander Trifonov. Rezultatele anului 2004  // Lumea fanteziei: revista. - Moscova, 2005. - Nr. 2 . - ISBN 9-771810-224009 . Arhivat din original pe 10 aprilie 2016.
38. ↑ Vasili Vladimirski. Serghei Lukyanenko. Watch Twilight.  // PITERbook : jurnal. - Sankt Petersburg, 2004. - Nr. 4 . - ISBN 9-771810-224009 .
39. ↑ Premii . Site-ul oficial al lui Sergey Lukyanenko. Consultat la 23 februarie 2016. Arhivat din original pe 10 martie 2016. (nedefinit)
40. ↑ Toate premiile literare și nominalizările pentru ele de către Serghei Lukyanenko . Laboratorul Fanteziei . Data accesului: 23 februarie 2016. Arhivat din original pe 28 martie 2016. (Rusă)
41. ↑ Serghei Lukyanenko „Cegul crepuscular” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 14 aprilie 2016. (Rusă)
42. ↑ Serghei Lukyanenko „Cegul crepuscular” . Laboratorul Fanteziei . Preluat la 24 martie 2016. Arhivat din original la 9 aprilie 2015. (Rusă)
43. ↑ O adaptare cinematografică a romanului „Twilight Watch” este pusă la îndoială . Site-ul oficial al lui Sergey Lukyanenko. Preluat la 13 martie 2016. Arhivat din original la 26 aprilie 2016. (nedefinit)
44. ↑ Bekmambetov nu intenționează să tragă „Twilight Watch” . lenta.ru. Preluat la 13 martie 2016. Arhivat din original la 17 aprilie 2016. (nedefinit)
45. ↑ „Twilight Watch” în viață? . filmz.ru. Preluat la 13 martie 2016. Arhivat din original la 23 septembrie 2017. (nedefinit)

Link -uri

• Watch Twilight . Site-ul oficial al lui Sergey Lukyanenko. (nedefinit)
• Serghei Lukyanenko „Ceasul crepuscular” . Laboratorul Fanteziei . (nedefinit)