Dialectul Gaininsky

Dialectul Gaininsky sau subdialectul  Bardym este un dialect casnic vorbit de tătarii și bașkirii din Perm , acționând ca dialectul Gaininsky al dialectului de nord-vest (vest) al limbii bașkir și ca dialectul Bardym al dialectului Perm din mijloc. (Kazan) dialect al limbii tătare [1] [2 ] . Potrivit recensământului, vorbitorii nativi înșiși își definesc limba ca fiind tătară .

Zona de distribuție

Dialectul Gaininsky este comun în Bardymsky , Kuedinsky , Permsky , Uinsky , Chernushinsky și în alte regiuni ale Teritoriului Perm [3] .

Istorie

Dialectul Gaininsky este singurul dialect al limbii Bashkir, a cărui gamă coincide complet cu granițele așezării unui anumit gen [4] . Potrivit lui R. G. Kuzeev , bașkirii Gainin se aflau în mediul bulgaro-ugric, alături de alte clanuri din Yurmaty , Enei , Bulyar , Kese , Usergan , Burzyan , Tangaur . Gaininii înșiși își consideră strămoșii „nativi ai bulgarilor” sau „bașkiri nativi” care s-au mutat din „părturile Menzelinsky”. Bashkirii Gainin au păstrat multă vreme unele trăsături de apropiere etno-culturală de bulgarii și cievașii din Volga [5] .

Pământurile Gaininilor sunt zona cea mai nordică de așezare a triburilor Bashkir. În timpul așezării bazinelor râurilor Tulva și Sylva, bașkirii Gainin au intrat în strânsă interacțiune cu populația ugrică locală, în care au avut o influență lingvistică și culturală predominantă asupra populației locale. După aderarea clanurilor Bashkir la statul rus , a început așezarea în masă a pământurilor din regiune de către ruși, tătari și alte popoare. Copiii bașkirilor din Perm studiază de multă vreme în limba literară tătară. Perm Bashkirs își numesc propria limbă, uneori o consideră Bashkir [6] .

Dialectul Gaininsky, legat de rădăcinile sale cu limba Bashkir, a funcționat timp de multe secole în zona nordică de distribuție a limbilor turcești din regiunea Ural-Volga. Datorită izolării timpurii, trăsăturile dialectului local au fost păstrate în dialect, unele dintre ele fiind complet absente în limbile turcice moderne din regiunea Perm. Potrivit lui S.F. Mirzhanova , aceste trăsături s-ar putea dezvolta pe baza contactelor vechi de limbă bașkir-bulgară, unele dintre reflexele cărora sunt observate în dialectele individuale ale dialectului de mijloc al limbii tătare și în dialectul de mijloc al dialectului sudic al limbii tătare. Limba bașkir [7] .

Istoria studiului și clasificării

În 1963, o expediție de folclor a lucrat în 14 așezări ale Institutului de Istorie, Limbă și Literatură din regiunea Perm din Filiala Baltică a Academiei de Științe a URSS , care a colectat informații despre limba baskirilor din Perm.

În 1973, în 8 așezări ( Bichurino , Yelpachikha , Ishimovo , Krasnoyar , Nizhnyaya Iskilda , Olkhovka, Sultanai , Tanyp ), a funcționat expediția dialectologică a IYAL BF a Academiei de Științe a URSS.

În 1987, al treilea volum al publicației „Dicționar de dialecte bașkire. Western Dialect” [8] , iar în 2002 – „Dicționar dialectologic al limbii Bashkir”, care includea cuvinte individuale din vocabularul dialectului Gainin. Vocabularul dialectului a fost reflectat și în volumul al 2-lea al Dicționarului dialectelor Bashkir, care a fost publicat în 1970 [9] .

Limba bașkirilor permian este dialectul Gain al dialectului de nord-vest (vest) al limbii bașkir [4] [10] [2] [11] . Unii cercetători consideră că dialectul tătarilor și bașkirilor din regiunea Kama este același și îl definesc ca fiind unul dintre dialectele dialectului mijlociu al limbii tătare [12] . De exemplu, conform clasificării lui D. B. Ramazanova, dialectul tătarilor Gainins și Perm aparține subdialectului Bardym al dialectului mijlociu al limbii tătare [13] . Potrivit R. M. Yusupov , în „Tatarizarea” limbii Gaininilor, educația în școlile de învățământ general, publicarea de mass-media și periodice, precum și radiodifuziunea în limba tătară [13] au jucat un rol important .

Unii lingviști au considerat, de asemenea, limba Gaininilor ca un dialect al dialectului sudic al limbii Bashkir.

Caracteristici lingvistice

Dialectul Gaininsky diferă semnificativ de alte dialecte ale limbilor bașkir și tătare prin păstrarea caracteristicilor lingvistice antice.

Fonetică

Una dintre principalele caracteristici ale dialectului Gainin este îngustarea vocalelor largi în pozițiile unei silabe închise accentuate, adică folosirea vocalelor [s] , [e] în loc de [a] , [ә] : lit. „ҡyrau” (îngheț) ҡyr [a] u - cadran. ҡyr[y]u, lit. „berәү” (unu) ber [ә]ү - formare. ber [e] u etc.

Această caracteristică dialectală apare în mod constant:

• în combinații diftongice [y], [ey] în loc de [ay] - [әy] la sfârșitul cuvintelor: lit. „alai” (acolo) ala [ai] - dial. al[y], lit. „a fost” (așa) a fost [ay] - dial. a fost[th], lit. „shulai” (astfel) shul[ai] - dial. zgomotos etc.
• în combinații diftongice [ыу] - [еү], [оу] - [өү] în loc de [ау] - [әү] la sfârșitul cuvintelor: lit. „yәyәү” (pe jos) yәy [әү] - formați. zhey[eu], lit. „ҡyrau” (îngheț) ҡyr [a] u - cadran. an[a], etc. [14]

O trăsătură caracteristică a dialectului, care identifică complet dialectul cu limba tătară, este:

• folosirea unui șuierat de fantă moale [h] în loc de [s] : lit. „yson” (adevăr) y[s]yn - dial. [h]yn, lit. „Kүgәrsen” (porumbel) үgәr [s]en - dial. kuger[h]in, lit. „sәkmәn” (chekmen) [s]әkmәn - formare. [h]ekmin etc.
• folosirea [s] -ului comun turcesc în cuvintele native turcești: lit. "һin" (tu) [һ]in - apelează. [s]in, lit. „һyu” (apă) [h]yu - cadran. [s]uu, etc.
• folosirea unei consoane moale [g] în loc de [y] la începutul cuvintelor: lit. „Egorle” (harnic) [ye] garle - dial. [zh]igerle, lit. „ete” (șapte) [ye]te - dial. [zhi] acelea, lit. „yauryn” (umăr) [ya] uryn - cadran. [zh]uryn etc.

O altă caracteristică a foneticii dialectului Gainin este utilizarea predominantă a unei vocale înguste [și] în locul unei vocale accentuate [ә] la sfârșitul cuvintelor: lit. „seprak” (cârpă) sepr [ә]k - dial. chepr[i]k, lit. „Bilsen” (ciulinul scroafului) bils[ә]n - cadran. bilch[i]n, lit. „sәkmәn” (chekmen) sәkm[ә]n - formați. checkm[i]n, etc. [14]

Gramatică

Principalele caracteristici gramaticale ale dialectului Gainin sunt [14] :

• utilizarea regulată a formei expresiei izafet de primul tip, care înlocuiește adesea alte forme izafet: „ishek top sike” (pat lângă ușă), „mich ara yaq” (parte a casei în care se află soba), etc.;
• utilizarea infinitivului -ma (caracteristică limbii Chuvaș) și a formei -maga (caracteristică a dialectului mijlociu al dialectului sudic al limbii bașkir ) caracteristice dialectului vestic al limbii tătare;
• forme specifice categoriei de apartenență a substantivelor, caracteristice dialectelor de munte ale dialectului kazan al limbii tătare: lit. „Mineң ҡyҙҙyn malayy” (fiul fiicei mele) - apel. „menke kyznygy malay”, etc.

Vocabular

Caracteristicile vocabularului limbii tătarilor și bașkirilor din Perm reflectă contactele lingvistice antice și moderne ale dialectului lor cu dialectele bașkir, tătar și alte limbi turcești și non-turce.

Dacă cei mai mulți dintre bașkiri folosesc în principal împrumuturi persan-arabe pentru a desemna zilele săptămânii, atunci printre bașkirii Gainin luni, marți, miercuri și sâmbătă sunt, de asemenea, desemnați ca printre chuvași. Din calendarul musulman arabo-persan, bașkirii și chuvașii din Permia au împrumutat doar numele de joi și vineri. Turcologul orientalist A. N. Samoilovici vede straturi de diferite epoci și religii în sistemul general de nume ale zilelor săptămânii printre bașkirii din Perm, chuvași, mari, udmurți și alte popoare. Acest sistem a primit numele de cod „păgân-evreu-creștin-musulman” [15] .

În dialectul Gaininilor, este înregistrat cuvântul „mal”, care în limba literară și în alte dialecte este folosit în principal doar ca parte a altor cuvinte:

• cuvinte compuse "kort + mele - afine", kort + me (dialectul Ai) "afine", kort + masculin (dialecte Kyzyl și Miass) "lingonberry", kort + melin (dialect Miass) "muk elege - merișor";
• ca parte a cuvintelor compuse: "kuk kortmale - afine, kara kortmale - afine, kyzyl kortmale - lingonberries";
• în limbile finno-ugrice: Komi Nyurmol "cranberry", Udm. kudymuly (kud „mlaștină, mlaștină” + muly „bace, fruct”), Udm. nyurmuls (nyur „mlaștină, mlaștină” + catâri „bace, fructe”) „merișor”, Udm. împinge catâri (împinge „intern” + catâri „fructe, fructe”) „nucă”, Udm. typymully (typy „stejar” + catîri „bacadă, fruct”) „ghindă”, Udm. yagmuls (yag „pădure de pini; pădure de pini” + catâri „bace, fructe”) „arin” [18] .

Note

1. ↑ Bashkirs-Gainins: istorie și modernitate. - Ufa: Kitap, 2012. P.13.
2. ↑ 1 2 Chernykh A. V., Shitova S. N. , Yusupov R. M. Perm Bashkirs Copie de arhivă din 4 iulie 2017 la Wayback Machine .// Bashkir Encyclopedia. În 7 vol. T. 5. P-S. - Ufa, 2009. - 576 p. ISBN 978-5-88185-072-2
3. ↑ Mirzhanova S.F., 1991 , p. 206.
4. ↑ 1 2 Shakurov R.Z., 2012 , p. 35.
5. ↑ Kuzeev R. G. Originea poporului Bashkir. - M .: Nauka, 1974. - S. 343.
6. ↑ Mirzhanova S.F., 1991 , p. 208.
7. ↑ Mirzhanova S.F., 1991 , p. 210.
8. ↑ Dicționar de dialecte bașkire. dialect occidental. T.3. Ufa: Bashk. carte. editura, 1987.   (Bașk.)
9. ↑ Bashkort telenen dialecttary һүҙlege. - Өfө: Kitap, 2002. - S. 7-8. — 432 p. — ISBN 5-295-03104-7 .  (Bașk.)
10. ↑ Bashkirs-Gainins, 2012 , p. 7.
11. ↑ Mirzhanova S. F., 2006 , p. 210.
12. ↑ Tătarii și bașkirii Chernykh A.V. Tulva . Enciclopedia „Teritoriul Perm”. Data accesului: 14 mai 2016. Arhivat din original pe 7 mai 2016. (nedefinit)
13. ↑ 1 2 Bashkirs-Gainins, 2012 , p. 13.
14. ↑ 1 2 3 Mirzhanova S. F., 1991 , p. 209.
15. ↑ Kuzeev R. G. Originea poporului Bashkir. - M .: Nauka, 1974. - S. 344.
16. ↑ După A. N. Samoylovich
17. ↑ Împrumuturi din persană, cu excepția Yoma și Kese Yoma  - arabă.
18. ↑ Mukimova N.A. Despre structura de formare a cuvintelor împrumuturilor finno-ugrice în limba bașkiră literară și dialectele sale // Cercetare fundamentală. - 2013. - Nr. 11-5 . - S. 1063 . — ISSN 1812-7339 .

Literatură

• Mirzhanova S. F. Dialectul de nord-vest al limbii Bashkir. - Ufa: Kitap, 2006. - 296 p. — ISBN 5-295-03923-4 .
• Bashkirs-Gainins: istorie și modernitate. - Ufa: Kitap, 2012. - 264 p. — ISBN 978-5-295-05131-9 .
• Dialectul de nord-vest. // Enciclopedia Bashkir. În 7 vol. T.2. V-Zh. - Ufa, 2006, p. 474-475.
• Khösäyenova L.M. dialectologie Bashkort. - Starletamaҡ, 2011. - 155 b.  (Bașk.)
• Shakurov R. Z. dialectologie Bashkort. - Өfө: Kitap, 2012. - 250 p.  (Bașk.)

Lectură recomandată

• Baishev T. G. dialectele Bashkir în relația lor cu limba literară. M., 1955.
• Atlas dialectologic al limbii Bashkir. - Ufa: Gilem, 2005. 234 p.
• Dicționar dialectologic al limbii bașkir. - Ufa: Kitap, 2002. - 432 p. — ISBN 5-295-03104-7 .  (Bașk.)
• Ilishev I. G. Limbă și politică într-un stat multinațional. Ufa, 2000. 270 p.
• Istoria limbii literare Bashkir. / E. F. Ishberdin , I. G. Galyautdinov , R. Kh. Khalikova : Ufa, Bashk. Editura Kitap, 1993. 320 p. (Bașk.)
• Ishbulatov N. Kh. Limba bașkir și dialectele sale. - Ufa: Kitap, 2000. - 212 p. — ISBN 5-295-02659-0 .  (Bașk.)
• Ishkil'dina LK Dezvoltarea istorică a consonatismului în limba bașkir (pe baza dialectelor). Kazan, 2013.
• Maksyutova N.Kh. Dialectele bașkir într-un mediu străin. - Ufa: Kitap, 1996.
• Mirzhanova S. F. Dialectul de nord-vest al limbii Bashkir (formarea și starea actuală): monografie. — Ufa: Bashk. carte. editura, 1991. - S. 208. - 296 p. - ISBN 5-295-00642-5 .
• Manualul Poppe NN Bashkir. Gramatică descriptivă și texte cu un glosar bașkir-engleză. Bloomington, 1964.
• Dialectul de nord-vest al limbii Bashkir. Raportul științific al expediției dialectologice din 1954. - Ufa: Gilem, 2008. - 372 p.
• Dicţionar de dialecte Bashkir. dialect occidental. T.3. Ufa: Bashk. carte. editura, 1987.   (Bașk.)
• Shakurov R. Z. Sistemul dialectal al limbii Bashkir  // Vatandash . - 2012. - Nr 8 . - S. 40-61 . — ISSN 1683-3554 .

Link -uri

• Limba tătarilor și bașkirilor din Perm// Cultura regiunilor Rusiei