Setul de bază de cuvinte esperanto a fost definit în Prima Carte , publicată de Zamenhof în 1887 . Conținea aproximativ 900 de rădăcini, totuși, regulile limbii permiteau vorbitorilor să împrumute cuvinte după cum era necesar. S-a recomandat să împrumuți cele mai multe cuvinte internaționale care au un sens principal din care pot fi derivate alte cuvinte fără a împrumuta multe cuvinte cu semnificații corespunzătoare. În 1894, Zamenhof a publicat primul dicționar de esperanto „ Universala vortaro ”, care a fost scris în cinci limbi și conținea o gamă largă de cuvinte rădăcină.
Majoritatea cuvintelor împrumutate provin din limbi vest-europene. Deoarece în ultimele decenii majoritatea cuvintelor noi de împrumut au fost termeni tehnici sau științifici , termenii uzuali pot fi derivați din cuvinte existente (de exemplu , computer - computer , din komputi - calcul) sau prin extinderea utilizării lor pentru a acoperi noi sensuri (de exemplu, muso ( mouse ) acum și înseamnă dispozitiv de intrare computer). Există discuții în comunitatea Esperanto despre justificarea unor noi împrumuturi. Unii esperantiști consideră că termenii necesari pot fi obținuți prin extinderea sensului sau formarea de cuvinte noi din cele existente.
Esperanto ocupă o poziție intermediară între limbile planificate „naturaliste” precum Interlingua , care împrumută cuvinte în masă din limbile sursă cu puține modificări, și limbile a priori , precum Solresol , în care cuvintele nu au nicio legătură istorică cu alte limbi. În esperanto , rădăcinile cuvintelor sunt împrumutate și își păstrează cea mai mare parte a formei din limba originală, fie fonetică ( ex- din ex-) sau ortografică ( temo din echipă). Cu toate acestea, fiecare rădăcină poate avea multe forme derivate care uneori seamănă puțin cu cuvintele echivalente din limba sursă: de exemplu, guvernul (guvernul) este derivat din rădăcina latină reg (regula).
Unul dintre motivele pentru care Esperanto este mai ușor de învățat decât limbile naționale este morfologia derivațională obișnuită și extrem de productivă . Prin utilizarea judicioasă a afixelor logice ( sufixe și prefixe ) , vocabularul de bază necesar comunicării a fost mult redus. Acest lucru face din Esperanto o limbă mai aglutinantă decât majoritatea celor europene. S-a calculat că o rădăcină în esperanto este (în medie) echivalentă cu zece cuvinte în engleză.
Unul dintre cele mai utile afixe derivative pentru începători este mal- , care produce antonime ale cuvintelor: peza (grea) - malpeza (uşoară); up (up) - down (down); ami (a iubi) - malami (a ura). Cu toate acestea (dacă nu țineți cont de situații comice), acest prefix nu este folosit pentru cuvintele ale căror antonime sunt incluse în vocabularul de bază: suda (sud), și nu „ malnorda ” din norda (nord); manki (de neratat), not " malesti " din esti (a fi).
Crearea de cuvinte noi este posibilă și cu ajutorul desinențelor caracteristice Esperanto , care acționează ca indicatori ai părților de vorbire : nura (simplu, numai) din nur (numai), tiama (atunci) din tiam (atunci) sau vido ( viziune) din vidi (a vedea). Această metodă este discutată mai detaliat în articolul despre gramatica Esperanto .
Următoarea este o listă a principalelor afixe lexicale (multe dintre ele, totuși, se comportă ca orice alt cuvânt). Ordinea lor relativă în conjuncție este determinată de semantică , nu de gramatică .
Când o rădăcină primește mai mult de un afix, ordinea afixelor contează, deoarece fiecare afix schimbă semnificația părții din cuvânt la care este atașat (adică afixele externe modifică semnificațiile determinate de cele interne). Majoritatea afixelor sunt ele însele rădăcini și, ca atare, sunt parte integrantă a vorbirii (după cum este indicat de vocala finală din lista de sufixe de mai jos). Unele afixe nu sunt rădăcini și nu afectează atribuirea tulpinii cu care se alătură uneia sau alteia părți de vorbire (în tabel în acest caz se pune o cratimă în locul vocalei finale).
Lista de sufixe| Sufix | Oficial | Sens | Exemple |
|---|---|---|---|
| -ac- | Nu | folosit în terminologia botanică pentru a denumi familii | fabacoj (fasole) |
| -aĉ- | da | calitate scăzută, nota scăzută, fără valoare, derogatoriu, rău (caracter opțional) | skribaĉi (scrie ilizibil); veteraĉo ( vreme rea); domaĉo (colibă, căsuță); rigardaĉi (a se uita); aĉigi (mai rău); ae! (noroi!) |
| -anunț- | da | durata, durata acțiunii, nu acțiune instantanee | kurado (alergare); parolado (vorbire, vorbire în public); adi (continuare); ada (permanent) |
| -aĵ- | da | manifestare specifică a unui simptom | mâncare ; novație (știri, noutate); glaciaĵo (înghețată); bovaĵo (carne de vită); aĉaĵo (noroc, urâciune); aĵo (obiect, lucru) |
| -al- | Nu | în nomenclatura botanică, ordine; în chimie - aldehidă; în anatomic - os | rozaloj (roz); etanalo (etanal); nazalo (os nazal) |
| -un- | da | membru, urmaș, participant, rezident, cetățean, cleric | kristano (creștin); americanno (rezident SUA); ŝipano (marinar); samkursano (colegul de clasă); samideano (asociat); ano (membru) |
| -furnică- | da | participiu prezent activ | falanta (cadere) |
| -ar- | da | totalitate | pădure ; vortaro (dicționar); homaro (umanitate); ŝafaro (turmă de oi); ŝiparo (marine); anaro (colectiv); aro (colecție, set) |
| -la- | da | participiu prezent pasiv; în nomenclatura chimică - o sare a unui acid cu un conținut ridicat de oxigen | demandata (intrebat); sulfat (sulfat); |
| -e j- | da | formă afectuoasă masculină; trunchiază rădăcina | paĉjo (tatăl); fraĉjo (frate) |
| -ebl- | da | capacitate pasivă | kredebla (probabil); vizibil (vizibil); posibil (poate) |
| -ec- | da | proprietate, calitate | amikeco (prietenie); boneco (bunătatea); ecaro (caracteristică (suma proprietăților)) |
| -ed- | Nu | în nomenclatura zoologică – familia | cervedoj (animale din familia căprioarelor) |
| -de exemplu- | da | crestere, amplificare; uneori conotație derogatorie atunci când se referă la oameni | domego (vile); virego (gigant); librego (carte mare); varmega (fierbinte, fierbinte); ridegi (a râde); ega (uriaș, extraordinar); boviĉegulo (boi) |
| -e j- | da | loc, premisă (nu este folosit pentru toponime ) | școală (școală, facultate); vendejo (magazin); juĝejo (tribunal, sală de judecată), kuirejo (bucătărie), hundejo (cănisa); senakvejo (desert); devenejo (sursa); ejo (camera) |
| -em- | da | tendinta spre ceva | ludema (jucăuș); parolema (chatty); kredema (credulă); brulema (inflamabil); emo (înclinație, înclinație) |
| -Sfârşit- | da | „care ar trebui să fie”, împrumutat din limba Ido | pagenda (solvent); farenda lucru (lucru de făcut) |
| -eh- | da | o particulă de ceva | ĉenero (link); fajrero (scânteie); neĝero (fulg de zăpadă), kudrero (cusătură); lignero (sliver); vortero (morfem); ero (piesă, particule); eriĝema (se prăbușește) |
| -esk- | Nu | „în stil, în manieră, ca” | japaneska pentraĵo (desen în stil japonez); vireska femeie (femeie masculină) |
| -estr- | da | persoană principală, lider | lernejestro (director de școală); urbestro (primar); centestro (centurion); estraro (șefi) |
| -et- | da | reducerea, slăbirea; uneori conotație afectuoasă atunci când se referă la oameni | dometo (casa); libreto (broșură, broșură); varmeta (caldă, călduță); rideti (zâmbet) |
| -eu- | Nu | țară; stat; grup de țări; grup de state; știința; modul politic (nu poate fi folosit ca rădăcină „io”, deoarece înseamnă „ceva”) | Ucraina (Ucraina), patriarca (patria, patria); Ŝengenio (țările Schengen); geografio (geografie); democrație (democrație) |
| -adică- | Nu | un sufix propus de unii inovatori de dragul simetriei cu sufixul feminin; gen masculin | reĝiĉo (rege); edziĉo (soț, soț); boviĉo (taur); kokiĉo (cocoș); programistiĉo (programator (despre un bărbat)) |
| -id- | da | descendent, pui | katido (pisoi); reĝido (prinț, prinț); arbido (răsad); ido (descendent, copil); idaro (descendent) |
| -IG- | da | face ceva, cineva, ceva | ucide (ucide, ucide); purigi (a curăța) |
| -IG- | da | să fie făcut de cineva, cineva, ceva | amuziĝi (a se distra); naștere (a se naște); ruĝiĝi (a înroși); aniĝi (a se alătura unei organizații); iĝi (deveni) |
| -ik- | Nu | gen de artă, știință, tehnologie, ale căror nume sunt formate din numele figurii / obiectului; oxizi sau săruri în care metalul prezintă o valență ridicată | poetiko (poetică); electronice (electronice); ferika oksido (oxid de fier) |
| -il- | da | instrument, instrument, mijloc de influență | ludilo (jucărie); tranchilo (cuțit); ajutalo (hint); ilo (instrument); ilaro (echipament) |
| -în- | da | Femeie | bovină (vacă); mamă (mamă); studentino (student); ino (femeie, femeie); programistino (programator) |
| -ind- | da | demn de ceva | memorinda (memorabil); kredinda (autentic); fidinda (de încredere); inda (demn) |
| -ing- | da | unde este introdus | glavingo (teaca de sabie); kandelingo (sfeșnic); ŝraŭbingo (nucă); piedingo (etrier); kuglingo (mânecă); libringo (suport de cărți); ingo (cuib) |
| -int- | da | participiu trecut real | formanĝinta (mâncător) |
| -ism- | da | ideologie, mișcare socială, doctrină, trăsături de limbaj, pasiune pentru ceva, religie | komunismo (comunism); kristanismo (creștinismul); germanism (germanism) |
| -ist- | da | o persoană cu o anumită profesie, credințe, un susținător al unei mișcări sociale, doctrină, ideologie | profesor (profesor); dentisto (stomatolog, stomatolog); abelisto (apicultor), komunisto (comunist) |
| -aceasta- | da | participiu trecut pasiv; în nomenclatura chimică, o sare a unui acid cu un conținut mai scăzut de oxigen; în termeni medicali, o boală inflamatorie | vidita (seen); sulfit (sulfit); bronșită (bronșită) |
| -iv- | Nu | capabil, capabil | produktiva (capabil să producă), sentiva (sentiment, sensibil, capabil să simtă), pagiva (capabil să plătească, solvent) |
| -iz- | Nu | a furniza, a acoperi, a adăuga la | pietrezi (a pava cu piatra), orizi (a acoperi cu aur, a auri), klimatizi (a climatiza) |
| -nj- | da | sufix afectuos feminin; trunchiază rădăcina | Jonjo (Joanna); panjo (mamă); anjo (bunica); vanjo (dădacă); aminjo (prietena) |
| -obl- | da | numerale plurale, multiplicitate, stratificare | duobla (double); trioble (de trei ori); oble (mai mult de unul) |
| -ol- | Nu | în nomenclatura chimică - alcool, al cărui nume este derivat din numele hidrocarburilor corespunzătoare | metanolo (metanol), etanolo (etanol) |
| -pe- | da | numere fracționare | duona (jumătate); centono (partea a sutei); dekonaĵo (zecimea); ono (apartajare); onigi (zdrobit) |
| -pe t- | da | participiul real al timpului viitor | viitor (unul care va veni; vine) |
| -op- | da | numere colective | duope (împreună); triopo (trinitate); kiomope („cu ajutorul”); arope (întreg grupul); opo (grup); opa (colectiv) |
| -ot- | da | participiu pasiv al timpului viitor | skribota letero (scrisoare de scris) |
| -oz- | Nu | abundent, saturat, concentrat, plin, având, bogat | sabloza (nisipoasa), stoneza (pietrosa), sukoza (suculenta) |
| -uj- | da | ce este stocat; arborele pe care crește; țară | monujo (poșetă); salujo (sare); lavujo (lavoar); abelujo (stup); Anglujo (Anglia); Kurdujo (Kurdistanul, țara kurzilor); ujo (recipient, recipient) |
| -Regatul Unit- | Nu | animal castrat | bovuko (bou); ĉevaluko (castrare), porkuko (mistreț) |
| -ul- | da | o persoană care are această calitate | tânăr (tinerețe, tânăr); sanktulo (sfânt); mamulo (mamifer); proksimulo (near); ulo (creatura) |
| -um- | da | fără un sens definit, folosit când alte sufixe nu se potrivesc | kolumo (guler); krucumi (răstignit); răceală ; îndeplini (a împlini, a împlini); brakumi (a îmbrățișa); amindumi (a avea grijă); umo (lucru, artizanat) |
| -unt- | Nu | participiu condițional actual | vidunta (pe care (y) ar vedea) |
| -ut- | Nu | participiu condițional pasiv | viduta (cine (y) ar vedea) |
| Prefix | Oficial | Sens | Exemple |
|---|---|---|---|
| al- | Nu | începutul sau acțiunea instantanee; similar cu prefixul „ek”. | alkrii (strigă); alsalti (a sari) |
| bo- | da | proprietate, căsătorie | bopatro (socrul, socrul) |
| dis- | da | deconectare | dispunerea (împrăștierea); dissendi (distribuie, trimite) |
| ek- | da | debutul sau momentul acțiunii | ekkrii (strigăt); eki (începe); exalti (a sari) |
| ex- | da | fost, fost | eksedzo (fostul sot) |
| fi- | da | dezgustător, ticălos | ilio (persoană ticăloasă); fiulo (sticlă, ticălos); Fi al vi! (Să vă fie rușine!) |
| GE- | da | ambele sexe | parintii ; geulo (hermafrodit); gea (heterosexual) |
| mal- | da | antonim | mic (mic); slaba (saraca) |
| greșit | da | eroare, infidelitate, eroare | misloki (deplasat); misaŭdi (auzit greșit) |
| pra- | da | grad îndepărtat de relație; primitivitate | praavo (străbunicul); prapatro (strămoș); praa (primitiv, preistoric) |
| re- | da | inversează sau repetă acțiunea | resendi (trimite înapoi); rekonstrui (reconstrui); rebrilo (strălucire); până (la) revido (ne vedem mai târziu) |
| sen- | Nu | invers, arătând absența | sengramateco (analfabetism); senfineco (infinit) |
Reduplicarea este folosită doar marginal în Esperanto. Efectul său este similar cu sufixul -eg- . Exemple tipice de reduplicare sunt: plenplena (supraaglomerat), ffinfine (în final, în sfârșit), fojfoje (ocazional). Până acum, reduplicarea a fost folosită numai cu rădăcini monosilabice care nu necesită o vocală de legătură interstițială.
Cuvintele corelative (sau cuvintele tabelare ) constituie un subsistem regulat de pronume și cuvinte pronominale în Esperanto [1] și implementează paradigma pro-formelor . Cu ajutorul lor poți pune și răspunde la întrebările „cine?” , "ce?" , "unde?" , "de ce?" , "ce?" , "când?" , "cum?" , "al cui?" , "cât?" . Fiecare dintre cuvintele corelative constă din doi „multiplicatori semantici” (în urma cărora se obțin înțelesuri diferite în urma combinării): există nouă elemente finale (răspunzând la întrebările enumerate mai sus) și cinci elemente inițiale (setarea semeselor ). de interogație, indicativ, indefinit, universalitate și negație) [2 ] . Astfel, după ce a studiat 14 elemente, o persoană dobândește cunoștințe despre 45 de pronume și adverbe pronominale.
| Întrebare | Indicator | Incertitudine | Toate | Nimeni | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| ki- | ti- | eu- | acest- | neni- | ||
| Proprietate | -A | kia (ce) |
tia (asa) |
ia (unii) |
asta (oricare) |
nenia (niciuna) |
| Cauză | -al | kial (de ce, de ce) |
țial (prin urmare) |
ial (din anumite motive) |
ĉial (din toate motivele) |
nenial (fără motiv) |
| Timp | -a.m | când (când) |
tiam (atunci) |
iam (a fost odata) |
întotdeauna (întotdeauna) |
niciodată (niciodată) |
| Loc | -e | kie (unde) |
cravată (acolo) |
adică (undeva) |
tie (pretutindeni) |
nenie (nicăieri) |
| Cale | -el | kiel (cum) |
asa (asa) |
iel (cumva) |
ĉiel (oricum) |
neniel (nici un caz) |
| Direcţie | -ro | kien (unde) |
tien (acolo) |
ien (undeva) |
ĉien (în toate direcțiile (ca răspuns la întrebarea „unde?”), pe toate cele patru părți) |
nenien (nicăieri) |
| Proprietate | -es | kies (al cărui) |
legături (ale lui) |
ies (cineva) |
ĉies (comun, aparținând tuturor) |
nenies (al nimănui) |
| Un obiect | -o | kio (ce) |
tio (aia, aia) |
io (ceva) |
totul (toate) |
nimic (nimic) |
| Cantitate | -om | cât (cât) |
tiom (atât de multe) |
iom (atât de mult, puțin) |
totom (cantitate întreagă) |
nimic (deloc) |
| Individual | -u | kiu (cine, cine) |
tiu (acela) |
iu (cineva, cineva) |
fiecare (toată lumea, toată lumea) |
nimeni (nimeni) |
Mai multe particule sunt folosite în principal cu corelate: ajn - orice, ĉi - proximitate și pentru - distanță. Fără aceste particule, corelațiile pointerului ( tiu , tio , etc.) nu specifică informații despre distanță. Exemple:
Uneori sistemul de corelare se extinde la rădăcina ali- (altul), cel puțin atunci când cuvântul este lipsit de ambiguitate. De exemplu: aliel (într-un mod diferit), alies (aparținând altuia).
Alie , însă, va fi ambiguu, deoarece sensul său principal este „altfel, într-un mod diferit”, iar sensul său corelativ este „în alt loc”. Pentru a rezolva această ambiguitate, valoarea corelației este notă cu cuvântul aliloke .
Diferite părți de vorbire pot fi derivate din corelate (ca și în cazul oricărei alte rădăcini): întotdeauna (permanent, etern), ĉiea (omniprezent), tiama (atunci), motiv (cauza), puțin (puțin), kioma etaĝo? (care (în ordine) etaj?). Ultimul exemplu cere un răspuns cantitativ despre câte etaje sunt mai jos (răspunsul ar putea fi dek-sesa - al șaisprezecelea) și nu întreabă pentru ce etaj (altfel întrebarea ar fi kiu etaĝo? ).
Deși elementele inițiale și finale ale corelaților nu sunt rădăcini sau afixe și nu pot forma cuvinte compuse cu altele, neni-corelativul inițial este o excepție. De exemplu, niciunlo (nimeni) din neni- și -ulo , sau neniigi (distruge) din neni- și cauzativ -ig .
Nu există gen în Esperanto, dar există sufixe pentru a indica genul (mai puțin frecvent, gen): -in- este femeie, -iĉ- (oficial prefixul vir- ) este masculin, -ge- este ambele genuri. Exemplu:
The Complete Illustrated Esperanto Dictionary (PIV) este un dicționar explicativ al limbii Esperanto și este, în general, considerat standard, în ciuda criticilor. Mai veche Plena Vortaro de Esperanto , publicată pentru prima dată în 1930 și revizuită în mare măsură în 1953, este încă utilizată pe scară largă astăzi, deși mai puțin voluminoasă decât PIV și puțin depășită, dar mai portabilă și mai ieftină. Etimologia vortaro de Esperanto (cinci volume, 1989-2001) oferă etimologia originală a tuturor cuvintelor principale și oficiale și, de asemenea, se compară cu cuvinte echivalente din alte patru limbi internaționale auxiliare .
În Esperanto, ca și în alte limbi, există cuvinte capcană care sunt similare ca ortografie și/sau pronunție cu cuvintele din rusă, dar diferă în sensul [3] .
| esperanto | |
|---|---|
| Limba |
|
| Poveste | |
| Cultură și mass-media | La Espero Biblioteci Esperantist congenital Ziua Zamenhof Cinema Literatură Muzică Periodice Simboluri Argou Enciclopedia Esperanto Esperantia esperantist Esperanto în cultura populară Muzeul Național al Esperanto Moneda Esperanto spesmilo stele |
| Organizații |
|
| Întâlniri și congrese | |
| Ideologie | |
| Critică |
|
| Wikimedia |
|
| Vezi si | |