Interlingua | |
---|---|
nume de sine |
lat. Interlingua lat. Latino blue flexie |
Creată | Giuseppe Peano [1] |
Anul creației | 1903 [1] |
Organizare de reglementare | Academia Interlingua |
Categorie | limba a posteriori , limba controlată și limbajul auxiliar internațional |
Tipul scrisorii | latin |
Codurile de limbă | |
ISO 639-1 | — |
ISO 639-2 | — |
ISO/DIS 639-3 | — |
Limbi construite |
Latino sine flexione (tradus din latină - „latina fără inflexiune”) este o limbă artificială internațională bazată pe latină , creată de matematicianul italian Giuseppe Peano în 1903 . După rafinament în 1908, a devenit cunoscut sub numele de Interlingua ( latina: Interlingua ; a nu fi confundat cu o altă limbă artificială cu un nume similar).
Alfabetul latin-albastru-flexie coincide complet cu latinul:
abcdefghijklmnopqrstu vwxyz ae oe
Același lucru este valabil și pentru ortografie.
Se folosește o pronunție comună, corespunzătoare așa-numitei latine „clasice”/„reconstruite”:
Pronunția literelor rămase corespunde tradiției adoptate în Rusia (așa-numita pronunție „tradițională”). Sunt acceptabile unele abateri de la această pronunție spre cea tradițională, ceea ce se reflectă și în ortografie (vezi mai sus). Accentul principal cade întotdeauna pe ultima silabă a cuvântului, secundar - unde este necesar pentru armonie.
Cea mai mare parte a cuvintelor sunt, de asemenea, împrumutate din latină , dar într-o formă modificată. Toate substantivele sunt luate la forma ablativ singular. Adjectivele sunt luate în forma nominativ singular neutru (pentru adjectivele care se termină în -e și -um, cu -um schimbându-se în -o) și în forma ablativă în alte cazuri. Verbele au, în cele mai multe cazuri, forma unui infinitiv latin trunchiat (terminația -re este aruncată).
Latin-albastru-flexie este un produs al direcției naturalistice în construcția limbilor internaționale. Gramatica sa este, în unele privințe, mai simplă decât cea a Esperanto (de exemplu, nu există declinare a adjectivelor, schimbarea timpului verbului, utilizarea obligatorie a terminației la plural). Dar, în același timp, sistemul de formare a cuvintelor este împrumutat din limba sursă - latină și, prin urmare, are toate calitățile sistemului de formare a cuvintelor limbilor naturale europene: prezența excepțiilor, mai multe modele pentru formarea aceluiași lucru (vezi mai jos sistemul de desemnare a genului, raportul numerelor cardinale și ordinale, pronume și etc.). Prin urmare, în medie, limba se dovedește a fi mai dificilă decât orice altă limbă autonomă pentru o persoană care nu cunoaște latina într-o măsură sau alta.
Verbul nu are categorii de persoană și număr. De exemplu: Me salta. - Sar. Vos salta. - Tu sari. Illo salta. El, ea, sare.
Lipsește și categoria timpului: viitorul poate fi exprimat folosind adverbul i în propoziție , iar trecutul prin adverbele e indicând timpul substantivelor. Verbul în sine nu se schimbă. Pentru a exprima timpul viitor, se pot folosi turnover-uri cu verbe modale vol și debe . Nu există nicio modificare a dispozițiilor (indicativ, conjunctiv, imperativ etc.).
Din verbul însuși se pot forma trei verboizi: infinitivul prin adăugarea sufixului -re , participiul real prin adăugarea -nte și participiul pasiv prin adăugarea -to . De exemplu: ama - dragoste etc., amare - dragoste, amante - iubitor, amato - iubit.
Combinația verbului auxiliar es „a fi” cu participiul pasiv formează o formă a vocii pasive. Agentul activ este introdus cu ab . De exemplu: Filio es amato ab matre - Fiul este iubit de mamă.
În flexiunea albastră latină, există o terminație de plural pentru substantivele -s ( filio - fiu, filios - fii). Dar acest final poate fi omis atunci când pluralul este clar din context. Adică, decem simias și decem simia înseamnă ambele „zece maimuțe”.
Nu există gen gramatical. Genul poate fi exprimat prin schimbarea rădăcinii, adăugarea anumitor sufixe sau adăugarea cuvintelor mas - masculin și femina - feminin. De exemplu: patre - tată, matre - mamă, propheta - profet, prophetissa - profetesă, cane mas - mascul, cane femina - cățea. Ultimul model este productiv, primele două sunt neproductive.
Relațiile de caz sunt transmise prin ordinea cuvintelor și prepoziții (de exemplu, cazul genitiv este transmis prin prepoziția de ).
Adjectivul este imuabil. Gradele de comparație se formează prin adăugarea anumitor adverbe.
Sistemul de numerale este împrumutat din latină într-o formă oarecum simplificată.
cantitativ | Traducere | ordinal | Traducere |
---|---|---|---|
O.N.U | unu | primo | primul |
duo | Două | secunde | al doilea |
tres | Trei | Tertio | al treilea |
quatuor | patru | quarto | Al patrulea |
quinque | cinci | quinto | a cincea |
sex | şase | sexto | şaselea |
Septembrie | Șapte | septimo | al șaptelea |
octo | opt | octavo | Al optulea |
novem | nouă | nu Nu | nouălea |
decem | zece | decimo | al zecelea |
viginti sau duo decem | douăzeci | vigesimo | a douăzecea |
triginta sau tres decem | treizeci | trigesimo | al treizecilea |
nonaginta sau novem decem | nouăzeci | nonagesimo | nouăzecea |
la sută | o sută | centesimo | sutime |
mille | o mie | millesimo | miime |
milioane | milion | milionesimo | milionime |
Numerele cardinale de la 11 la 19 se formează prin combinarea numerelor cardinale ale primelor zece după modelul decem-uno sau decem et uno „unsprezece”. Ordinal - prin combinarea numerelor ordinale ale primelor zece după modelul „unsprezecelea” decimo-unio . Numerele cardinale de la 40 la 80 - prin adăugarea primelor zece -aginta la numerale (vocala finală, dacă există, se aruncă): quintaginta „cincizeci”. Numerele ordinale se formează prin înlocuirea cardinalului -inta cu -esimo : quintagesimo „cinzecimea”.
Adverbele nederivate sunt împrumutate din latină. Formarea adverbelor din adjective se realizează cu ajutorul expresiilor cum mente și in modo . De exemplu: in modo fraterno - frătesc, cum mente diligente - cu sârguință.
Adverbele din substantive se formează folosind in modo de (de exemplu: in modo de fratre - fratern).
Singurul lucru | plural | |
---|---|---|
Primul | pe mine | nr |
Al doilea | te | vos |
Al treilea | illo* | illos |
(*) Există și forme speciale illa - ea și id - it, precum și o formă specială illas - plural de illa.
Pronume reflexiveLatino | Traducere |
---|---|
se | eu insumi |
se ipso | de unul singur |
Singurul lucru | plural | |
---|---|---|
Primul | meo | nostro |
Al doilea | tuo | Vostro |
Al treilea | suo |
Latino | Traducere |
---|---|
care? | OMS? |
ce? | ce? care dintre ele? |
Latino | Traducere |
---|---|
că | ce, care (din)* |
qui | OMS ** |
quod | ce |
quem | ce, cine, cine *** |
dimineaţă | care dintre cele două |
(*) Caz nominativ, numai pentru lucruri.
(**) Caz nominativ, numai pentru oameni.
(***) Caz acuzativ atât pentru persoane, cât și pentru obiecte.
Latino | Traducere |
---|---|
illo | apoi (el, ea, asta) |
illos | aceia (ei) |
ce, hoc, isto | acest acestea |
poveste | astfel de |
calitate | ca |
ipso | eu insumi |
idem | aceeași |
Latino | Traducere |
---|---|
aliquo | ceva, cineva |
O.N.U | cineva |
omne | totul, toată lumea |
nemine | nimeni |
alo | o alta |
solo | singurul |
toto | întregul |
neutru | niciunul dintre cei doi |
altero | una din două |
dimineaţă | ambii |
Subiectul este plasat înaintea predicatului. Obiect direct - după predicat. Adjectivele sunt plasate după substantivul pe care îl definesc. Adverbul este plasat după verbul definit și înaintea adjectivul definit.
latin | latină fără inflexiune |
Germania omnis a Gallis Raetisque et Pannoniis Rheno et Danuvio fluminibus, a Sarmatis Dacisque mutuo metu aut montibus separatur: cetera Oceanus ambit, latos sinus et insularum inmensa spatia complectens, nuper cognitis quibusdam gentibus ac regibus, quos bellum aperuit. Rhenus, Raeticarum Alpium inaccesso ac praecipiti vertice ortus, modico flexu in occidentem versus septentrionali Oceano miscetur. Danuvius molli et clementer edito montis Abnobae iugo effusus pluris populos adit, donec in Ponticum mare sex meatibus erumpat: septimum os paludibus hauritur. |
Fluvios Rheno et Danuvio separat toto Germania ab Gallos, Raetos et Pannonios; montes, aut metu mutuo, separa illo ab Sarmatas et Dacos: Oceano ambi ceteros, complectente sinus lato de mari et spatios immenso de insulas, ad certo gentes et reges recente cognito, aperto ab bello. Rheno, orto in vertice inaccesso et praecipite de Alpes Raetico, flecte se parvo versus occidente et misce se in Oceano septentrionale. Danuvio, effuso in jugo molle et clemente edito de monte Abnoba, visita plure populo, usque illo erumpe in mari Pontico per sex cursu: ore septimo perde se in paludes. |
Dicționare și enciclopedii |
|
---|---|
În cataloagele bibliografice |
lista ) | Limbi construite (|||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||||||
| |||||||||||
| |||||||||||
Portal: Limbi construite |