Limbi finno-permiane

Limbile finno-permiane  sunt una dintre cele două ramuri ale limbilor finno-ugrice . O altă ramură sunt limbile ugrice . Limbile sunt vorbite pe teritoriul Rusiei , Finlandei , Estoniei , Norvegiei și Suediei .

Limbile finno-permiane includ:

• grup permian
  • limba udmurta
  • limba Komi
  • limba Komi-Permyak
• Grupul Mari
  • Highland Mari (vest)
  • Lunca Mari (Est)
• Grupul Finno-Volga
  • subgrupul mordovian
    • limba erzya
      • dialectul Shokshinsky
    • limba moksha
  • Limba Meryan (probabil) †
  • Limba Meshchera (probabil) †
  • Limba Murom (probabil) †
  • Finlanda de nord (probabil) †
  • subgrupul baltic-finlandez (finlandeză)
    • limba finlandeză
      • meiankieli
      • Limba Kven
    • Izhorian
    • Karelian
      • dialectul Karelian propriu-zis
      • Dialectul Livvik
      • Dialect ludic
      • Tver Karelian
    • Limba Veps
    • Votic
    • Estonia de nord (estonia propriu-zisă)
      • sud-estonia
    • Limba live  - nordul Letoniei †
  • subgrupul sami
    • cluster sami de vest
      • Sami de Sud  - Norvegia și Suedia
      • Ume Sami (Uume) - Norvegia și Suedia
      • Lule Sami (Luule) - Norvegia și Suedia
      • Pite Sami (Pite) - Norvegia și Suedia
      • Sami de Nord  - Norvegia , Suedia și Finlanda
    • cluster sami de est
      • Babin Sami (Akkala) †  - Rusia
      • Kemi-Sami †  - Sami din centrul Finlandei
      • Inari Sami  - Finlanda
      • Limba Yokang-Sami (Ter-Sami) - Rusia
      • Kildin Saami  - Rusia
      • Limba Koltta-Sami (Skolt, inclusiv dialectul Notozero în Rusia)

Vorbitori de proto-limbi

Economia vorbitorilor de proto-limbă finno-permiană, locuitorii zonei forestiere din regiunea Volga, era încă predominant însușitoare și se baza pe vânătoare și pescuit. În același timp, din culturile ariene și proto -baltice mai dezvoltate ale epocii bronzului, ei încep să adopte elemente de agricultură și creșterea vitelor, după cum o demonstrează cuvintele și împrumuturile corespunzătoare comune limbilor finno-permiane [2] ] :

• *jewä 'grâu, pâine în cereale' < Arian. *iawa
• *kʊ̈ntɜ „pâine în cereale, semințe”
• *riŋe-še ' riga , hambar '
• *ésuka 'arhiză, pleavă ' < Arian: OE Ind. esuka-
• *pošɜ 'cerne, a cerne; cereale de vanat'
• *oča 'oaie' < Proto-Balt. *avika
• *porśas 'porc' < Proto-Balt. *parsas

Aparent, agricultura a jucat până acum un rol auxiliar, foarte specializat - cerealele erau cultivate pentru a face bere sau piure:

• *surɜ „bere” < Ar.: OE Ind. surā „băutură alcoolică”
• *taŋka/*takka 'ciucuri, franjuri; hamei ' < Iranian: oset. etichetă „bandă, șuviță”
• *čoše „orz; malț '
• *jimä 'malt, salamata '
• *čamćɜ „acru”

Abia după prăbușirea unității finno-permiane, până la sfârșitul mileniului II î.Hr. e., agricultura va deveni o parte semnificativă a economiei finno-volzhanilor și pra- permienilor . Odată cu trecerea la agricultură și răspândirea creșterii oilor, sarea devine necesară în alimentație, al cărei nume *sōla este și de origine proto-baltică.

Note

1. ↑ Blažek, Václav . Migrații uralice: dovezile lingvistice arhivate 13 mai 2019 la Wayback Machine
2. ↑ Napolskikh V.V. Despre originea denumirilor de sare în limbile finno-permiane Copie de arhivă din 14 aprilie 2018 la Wayback Machine // Linguistica Uralica LI 2015 3

Link -uri

• Starea lexicului finno-permic