Scris cecen

Scrierea cecenă ( Cech . Nokhchiin Yoza ) este scrierea folosită pentru a scrie limba cecenă . Pe parcursul existenței sale, a funcționat pe diferite baze grafice și a fost reformată în mod repetat. În prezent, scrierea cecenă funcționează în chirilic . În istoria scrierii cecene se disting următoarele etape:

• Din secolul al XIX-lea [1] până în 1925 - scriere bazată pe alfabetul arab ;
• 1862-1910 - scriere bazată pe alfabetul chirilic (în paralel cu arabă);
• 1925-1938 - scriere pe bază latină ;
• din 1938 - scriere modernă bazată pe alfabetul chirilic;
• 1990 - o încercare de a crea o limbă scrisă bazată pe latină.

Alfabetul arab

În secolul al XVI-lea, araba a intrat în Cecenia împreună cu islamul . În timpul războiului caucazian s-au făcut primele încercări de adaptare a grafiei arabe la particularitățile foneticii cecene, ceea ce nu a fost o sarcină ușoară din cauza lipsei de litere din grafia arabă pentru abruptivele și vocalele labializate cecene [1] .

Inițial, alfabetul cecen bazat pe arabă arăta astfel [ 2] :

În 1910, Sugaip Gaysunov a reformat alfabetul arab cecen, apropiindu-l de nevoile foneticii cecene. Cărțile au început să fie tipărite în acest alfabet în tipografia lui Temir-Khan-Shura . Acest alfabet arăta
astfel : Vocalele [a], [e] și [o] erau indicate printr-o linie orizontală deasupra consoanelor [3] .

În 1920, un manual a fost publicat de A. Tugaev și T. Eldarkhanov . Acest primer conținea alfabetul lui S. Gaysunov cu adăugarea a două litere - څ pentru sunetul [chӀ] și ﭙ ( dal cu trei puncte sub el) pentru sunetul [tsӀ]. În același timp, literele ض și ص, care erau folosite doar în cuvintele arabe, au fost excluse din alfabet [4] .

În cele din urmă, în 1922, Shakhab Sugaipov a reformat din nou alfabetul arab cecen, introducând în el semne pentru vocale și adaptându-l cât mai mult posibil la nevoile foneticii cecene. Acest alfabet a fost folosit în toate domeniile oficiale (învățământ, editarea de carte, circulația documentelor) până în 1925, deși unele articole din ziarul Serlo au fost tipărite pe el până în 1927. Ultima versiune a alfabetului pe baza grafică arabă arăta astfel [5] :

Alfabetul lui Uslar

La scurt timp după anexarea Ceceniei la Imperiul Rus , baronul P.K. Uslar a început studiul limbii cecene . El a compilat prima gramatică a limbii cecene, iar în 1862, împreună cu asistentul său Kedi Dosov, a alcătuit primul manual cecen „Nakhchuјn zhuzh du һara” [6] . Alfabetul acestei ediții a fost bazat pe alfabetul chirilic, dar a inclus și câteva litere latine și georgiene . În 1866, un alt primer a fost publicat în acest alfabet de I. Bartolomey [7] .

Alfabetul uslar a fost bine adaptat nevoilor foneticii cecene și a fost folosit în școlile laice din Cecenia, care erau însă foarte puține la acea vreme [8] .

În 1908, profesorul T. Eldarkhanov a compilat, iar în 1911 a publicat un nou manual cecen: „Alfabetul cecen și prima carte pentru lectură”. În această ediție, a folosit alfabetul Uslar, la care s-au făcut mai multe modificări. Așadar, a exclus litera ђ din alfabet și a înlocuit literele georgiane წ și ჭ cu ts̀ și , respectiv , ch̀ [9] .

Alfabetul bazat pe grafia latină (1925-1938)

La începutul anilor 1920, în URSS a fost lansată o campanie de romanizare a scripturilor. Deja în 1920, la Congresul I al Iluminismului Montan de la Pyatigorsk , a fost propusă un proiect al alfabetului cecen latinizat, dar apoi a fost respins de susținătorii grafiei arabe. În 1923, ingușul , a cărui limbă este apropiată de cecenă, a trecut la alfabetul latin . Cu toate acestea, în Cecenia, romanizarea a întâmpinat rezistență din partea clerului și a altor susținători ai grafiei arabe [8] . Cu toate acestea, în 1925, alfabetul latinizat cecen, compilat de Kh. D. Oshaev , a fost aprobat oficial . Acest alfabet a avut următoarea formă [10] :

Proiect de N. F. Yakovlev și Khadzhiev: A a, Å å, B b, C c, Ch ch, D d, E e, F f, G g, Gh gh, Y y, X̌ x̌, I i, J j , K k, Kh kh, L l, M m, O o, Ö ö, P p, Ph ph, Q q, Qh qh, R r, S s, Š š, T t, Th th, V v, U u, Ü ü, X x, H h, Z z, Ƶ ƶ, Ӡ ӡ.

Proiectul unui grup de studenți ai KUTV-i. Stalin : a, b, c, d, e, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, t, u, x, y, z, ç, sh, zh (j), xh (h), oe, ae, ue, (adică).

În perioada 11-17 iulie 1928, la Vladikavkaz a avut loc o conferință privind unificarea alfabetelor cecenă și ingușă. În urma discuției, s-a decis să se facă o serie de modificări la scrierea cecenă: înlocuiți litera X̌ x̌ cu Ꜧ ꜧ , Ä ä cu Ea ea , Ö ö cu Eo eo , Ü ü cu Eu eu și, de asemenea, excludeți litera Ŋ ŋ din alfabet [12] .

Totuși, unificarea de facto a alfabetelor cecen și inguș a avut loc mai târziu, în 1934, de altfel, într-o versiune prescurtată. Tot ce s-a făcut a fost înlocuirea X̌ x̌ cu Ꜧ ꜧ și eliminarea Ŋ ŋ. În această formă, alfabetul a continuat să funcționeze până în 1938 [13] .

Alfabetul chirilic

În 1938, în timpul procesului de traducere a scripturilor popoarelor URSS în chirilic , N.F. Yakovlev a compilat alfabetul chirilic cecen, care încă funcționează [14] .

Alfabetul cecen modern are următoarea formă [15] :

Alfabetul cecen modern reflectă destul de bine structura fonetică a limbii cecene, dar, în același timp, nu este lipsit de o serie de deficiențe. Deci, unii experți propun să excludă literele e, e, yu, yu, i, yab din alfabetul cecen și să le înlocuiască cu ye, yo, yu, yu, ya, respectiv yai. Au existat și propuneri de excludere a literelor f, u din alfabet . O altă îmbunătățire propusă este desemnarea vocalelor lungi în scris, care poate fi implementată fie prin dublarea literei, fie prin plasarea unui macron peste ea [16] .

Alfabetul bazat pe grafia latină (1991)

La 1 noiembrie 1991, independența Republicii Cecene Ichkeria a fost proclamată unilateral . A doua zi, parlamentul CRI a adoptat legea „Cu privire la revenirea alfabetului latin la poporul cecen”. Noul alfabet latinizat, dezvoltat de K. Z. Chokaev și Z. U. Khamidova, nu a promovat examenul în nicio instituție științifică. Mulți specialiști ceceni (de exemplu, Yu. D. Desheriev ) s-au opus introducerii acesteia. De fapt, utilizarea noului alfabet s-a limitat la crearea de semne și antete oficiale; în toate celelalte domenii, alfabetul chirilic a continuat să fie folosit. După ce Rusia a recăpătat controlul asupra Ceceniei în 2000, utilizarea alfabetului latinizat a fost întreruptă [17] [18] .

Alfabetul cecen latinizat din anii 1990 a avut următoarea formă [19] :

Acest alfabet este folosit în Dicționarul și Cartea de fraze cecenă compilate de Awde, Nicholas și Muhammad Galaev (1996) Dicționar și Cartea de expresii cecene, precum și în dicționarul publicat la Ankara în 2003.

În 2011, în Franța, susținătorii CRI au compilat o nouă versiune a alfabetului latinizat cecen. A fost publicat un manual despre el și au fost pregătite alte ediții. Alfabetul are următoarea compoziție [20] : A a, Ae ae, B b, C c, C' c', Ch ch, Ch' ch', D d, E e, F f, G g, Gh gh, H h , ', I i, J j, K k, K' k', L l, M m, N n, O o, Oe oe, P p, P' p', Q q, Qh qh, R r , S s, Sh sh, T t, T' t', U u, Ue ue, V v, W w, X x, Y y, Z z, Zh zh .

Tabel de corespondență alfabetică

Note

1. ↑ 1 2 I. Yu. Aliroev. limba cecenă. - M . : Academia, 1999. - S. 24-31. — 160 s. - 1500 de exemplare.  — ISBN 587444-105-0 .
2. ↑ Chentieva, 1958 , p. 42-43.
3. ↑ Chentieva, 1958 , p. 45-46.
4. ↑ Chentieva, 1958 , p. 47.
5. ↑ 1 2 Chentieva, 1958 , p. 48-49.
6. ↑ nakhchuјn zhuzh du hara . - Tipliz, 1862. - 32 p. Copie arhivată (link indisponibil) . Preluat la 14 martie 2015. Arhivat din original la 2 aprilie 2015. (nedefinit) 
7. ↑ I. Bartolomeu. Grund cecen . - Tiflis: Tipografia departamentului principal al guvernatorului Caucazului, 1866. - 154 p. Copie arhivată (link indisponibil) . Consultat la 20 noiembrie 2009. Arhivat din original pe 6 septembrie 2010. (nedefinit) 
8. ↑ 1 2 M. I. Isaev. Construcția limbii în URSS. - M . : „Nauka”, 1979. - S. 195-199. — 352 p. - 2650 de exemplare.
9. ↑ Chentieva, 1958 , p. 37.
10. ↑ 1 2 Chentieva, 1958 , p. 57.
11. ↑ M. Malsagov. Din istoria scrierii cecene  / D. Korkmasov, K. Alaverdov, S. Dimanstein, A. Nukhrat. — Scrisul și revoluția. sat. 1: (Către plenul celui de-al VI-lea Comitet Central Panto-Rus al Comitetului Național). - M. - L.: VCC NA, 1933. - S. 181-186. — 235 p.
12. ↑ Z. Malsagov. Lucrări culturale în Cecenia și Inguș în legătură cu unificarea alfabetelor . - Vladikavkaz, 1928. - S. 5-7. - 500 de exemplare.
13. ↑ Chentieva, 1958 , p. 61-72.
14. ↑ Chentieva, 1958 , p. 75-76.
15. ↑ 1 2 I.Yu. Aliroev . Dicţionar Rus-Cecen / rev. ed. dr. philol. Științe Z.Kh. Khamidova . - M. : Academia, 2005. - S. 14. - 384 p. — ISBN 5-87444-180-8 .
16. ↑ R. V. Gadaev. La întrebarea formării alfabetului cecen pe baza grafică rusă  // Buletinul Academiei de Științe a Republicii Cecene. - Grozny, 2009. - Nr. 2 (11) . - S. 124-128 . — ISSN 2070-2348 .
17. ↑ A. A. Yakhyaeva. Limba cecenă în anii 90 ai secolului XX: funcții și structură. abstract dis. pentru competitie om de stiinta Etapa. cand. philol. Științe . - Grozny: stat cecen. universitate, 2007. - 23 p.
18. ↑ R. V. Gadaev. Formarea și dezvoltarea scrisului cecen. dis. pentru competitie om de stiinta Etapa. cand. philol. Științe. - Grozny: stat cecen. Institutul Pedagogic, 2010. - S. 109-110.
19. ↑ AS Lepiev, İ. A. Lepiev. Türkçe-çeçence sözlük / Turkoyŋ-noxçiyŋ doşam . - Ankara, 2003. - S. vi-vii. Copie arhivată (link indisponibil) . Preluat la 25 mai 2012. Arhivat din original la 10 august 2014. (nedefinit) 
20. ↑ Limba cecenă este proprietatea națiunii . Thechechenpress (27 martie 2012). Preluat: 29 martie 2015. (nedefinit)
21. ↑ Sistemul de romanizare a limbii cecene . Eesti Keele Instituudi (20 iulie 2003). Preluat: 15 martie 2015. (nedefinit)
22. ↑ Chentieva, 1958 , p. treizeci.

Literatură

• Chentieva M. D. Istoria scrisului cecen-inguș. - Grozny: carte cecen-ingușă. Editura, 1958.