Scriptul tabasaran este scriptul folosit pentru a scrie limba tabasaran . Pe parcursul existenței sale, a funcționat pe diferite baze grafice și a fost reformată în mod repetat. În prezent, scriptul Tabasaran funcționează în chirilic . Următoarele etape se disting în istoria scrisului tabasaran:
Înainte de revoluția din 1917, tabasaranii aveau o anumită distribuție a scrierii pe baza grafică arabă. Scrierea arabă, parțial adaptată la particularitățile foneticii limbilor daghestane , a fost numită „ adjam ”. Sunt cunoscute o serie de manuscrise din secolele XVII-XIX, scrise în limba tabasarană folosind ajam (texte religioase, înregistrări de cântece, liste cronologice) [1] . Cartea cu conținut religios scrisă de Hasan ibn Rabadan al-Zirdagi în 1614 aparține celor mai vechi monumente ale scrisului tabasaran [2] . Cu toate acestea, scrierea Adazhm nu a fost folosită pe scară largă în rândul tabasaranilor, iar limba a rămas în esență nescrisă până în anii 1930 [3] .
În anii 1860, etnograful și lingvistul P.K. Uslar a compilat alfabete pentru o serie de limbi ale popoarelor din Caucaz ( Avar , Lak , Cecen etc.). Alfabetele lui Uslar erau bazate pe chirilic, cu adăugarea mai multor litere latine și georgiene. La începutul anilor 1870, Uslar a dezvoltat un alfabet pentru limba tabasaran, dar moartea autorului în 1875 a lăsat lucrarea nepublicată, iar alfabetul nu a primit niciodată aplicare practică [4] .
În 1923, la o conferință a popoarelor musulmane din Pyatigorsk , a fost pusă problema trecerii limbilor daghestane la alfabetul latin . Cu toate acestea, la acel moment această întrebare era considerată prematură. A fost ridicat din nou în 1926. În februarie 1928, al 2-lea plen comun al comitetului regional și al Consiliului Comisarilor Poporului din Daghestan ASSR au stabilit sarcina dezvoltării alfabetelor latinizate pentru popoarele republicii, inclusiv pentru tabasarani. În 1931 a fost întocmit și aprobat alfabetul tabasaran, iar în 1932 a fost publicată prima carte despre el [5] .
Inițial, alfabetul tabasaran nu avea majuscule și arăta astfel: a, b, c, cc, c, ç, çb, d, e, ә, f, g, ƣ, h, i, j, k, kk , ⱪ, l , m, n, u, p, pp, , q, ꝗ, r, s, s̷, s̷s̷, ş, şь, t, tt, t̨, y, v, x, ҳ, ӿ, z, ⱬ, zz, ƶ, ƶƶ, ƶь, ' [6] .
Curând alfabetul tabasaran a fost reformat (în special, au fost introduse literele O o și Ⱬ̵ ⱬ̵ ), în plus, au fost introduse litere mari. Ca urmare a reformei, alfabetul a început să arate astfel [7] :
A a | Bb | c c | c c c c | Ç ç | Çü çü | D d | e e | ɘ ə | F f | G g |
Ƣ ƣ | h h | eu i | Jj | K k | Ⱪⱪ | ll | M m | N n | O o | pp |
Q q | Ꝗꝗ | R r | S s | S̷ s̷ | Ş ş | Şü şü | T t | U u | ||
Vv | X x | Ҳ ҳ | Ӿ ӿ | Y y | Z Z | Ⱬⱬ | Z Z | Ⱬ̵ ⱬ̵ | Ƶb ƶb | ' |
Alfabetul latinizat tabasaran a funcționat până în 1938.
La sfârșitul anilor 1930, procesul de traducere a scripturilor în chirilic a început în URSS. În timpul acestui proces, la 5 ianuarie 1938, Biroul Comitetului Regional Daghestan al Partidului Comunist al Bolșevicilor din întreaga Uniune a decis să traducă în chirilic și alfabetele popoarelor din Daghestan. La 8 februarie, această decizie a fost aprobată de Comitetul Central al RSS Daghestan [8] . Pe 16 februarie, noul alfabet Tabasaran a fost publicat în ziarul Dagestanskaya Pravda . A avut următoarea formă: A a, B b, C c, G g, G g g, GӀ gӀ, D d, Jv jv, E e, F g, Zhv jv, Z s, I și, Y d, K k , Къ къ, Кь кь, КӀ кӀ, L l, M m, N n, О o, P p, ПӀ pӀ, R r, С s, T t, ТӀ tӀ, У u, UӀ uӀ, F f, С x , Хъ хъ, Хххь, Ц c, ЦӀ цӀ, H h, Chv chv, ChӀ chӀ, ChӀv chӀv, Sh sh, Shv shv, Shch sch, b b, S s, b b, E e, Yu yu, I i [ Yu yu, 9] . Autorii alfabetului chirilic au fost T. Shalbuzov și E. Khanmagomedov [10] .
Mai târziu, s-au făcut modificări în mod repetat la alfabetul chirilic tabasaran. Deci, literele GӀ gӀ, Jv jv, UӀ uӀ, ChӀv chӀv au fost excluse din alfabet, dar Аb аb, Ггг , Ё ё, Zhъ, Уь уъ, Chъ чъ, Ӏ au fost adăugate . În anii 1950 - începutul anilor 1960, alfabetul arăta astfel: A a, A b a, B b, C c, G g, G g g, G g g, D d, E e, E e, F f, Zh zh, Zhv zhv, Z z, I i, Y y, K k, K k k, K k k, K ka k, L l, M m, N n, O o, P p, PӀ pӀ, R r, C s, T t ъ, Ы ы, Ь ь, Е е, Ju yu, Я я, Ӏ [11] [12] .
Mai târziu, s-au făcut o serie de modificări alfabetului tabasaran - literele Zhb zhb, Zhv zhv, Chv chv, Ch ch', Shv shv au fost excluse [13] . Ca rezultat al tuturor modificărilor, alfabetul tabasaran arată acum astfel [14] :
A a | Ah ah | B b | in in | G g | Гъ гъ | gee gee | D d | A ei | A ei | F | W h |
Si si | th | K la | K k | ky ky | ka ka | Ll | Mm | N n | Oh oh | P p | PӀ peӀ |
R p | C cu | T t | TӀ tӀ | tu u | uu uu | f f | x x | xh xh | huh huh | C c | Tse tse |
h h | cha cha | W w | tu u | b | s | b | uh uh | yu yu | eu sunt | A | ' |
Litera Ab ab denotă o vocală non-labală frontală largă, Гъ гъ este o spirantă uvulară vocală, Гггг este un laringian fără voce /h/ , Къ къ este un stop uvular aspirat /k/, Къ къ este un stop-laringian uvular / k/, КӀ кӀ - stop-laringian, PӀ pӀ - stop-laringian /p/, TӀ tӀ - stop-laringian /t/, Uy yy - rândul frontal labial îngust, Xb xb - africat aspirat fără voce uvular /x/, Xh xh - limbaj mijlociu spirant fără voce, TsӀ tsӀ - stop-laringian whisling /c/, ChӀ chӀ - stop-laringian șuierat dorsal african /h/, ъ - stop glotal (cu excepția împrumuturilor din limba rusă) [15] .
Mai jos este un tabel de corespondență între alfabetul chirilic și latin al limbii tabasaran, precum și sistemul de transliterare [16] [17] [4] .
chirilic | latin | Transliterare | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
Modern (din 1938) |
după P. K. Uslar (1860-1875) |
URSS (1931-1938) |
ISO 9 (1995) |
ALA-LC (1997) |
TITUS (2001) |
KNAB (1993-2003) |
A a | A a | |||||
ah ah [18] | Ӕ ӕ | ɘ ə | a′ a′ | A̱ a̱ | Ä ä | |
B b | Bb | |||||
in in | Vv | V v, W w [19] | ||||
G g | G g, Gꙻ gꙻ | G g | G g, Ɣ ɣ | G g | ||
paznici | — | gv | g° | gw | ||
Гъ гъ | Ӷ ӷ | Ƣ ƣ | G″ g″ | Ġ ġ | Ǧ ǧ | |
gv | — | g″v | ġ° | ǧw | ||
gee gee | Һ һ | h h | G′ g′ | h h | ||
D d | D d | |||||
j j | Ђ ђ | Ⱬ̵ ⱬ̵ | — | |||
jw jw | Ђ̆ ђ̆ | Ⱬь ⱬ̵ь | ||||
A ei | E e, Je je | e e | E e, Je je [20] | |||
A ei | — | Ë ë | — | Jo jo [21] , Ë ë [22] | ||
F | Z Z | Z Z | Zhzh | Žž, Ǯ ǯ | Z Z | |
Zhv Zhv | Ӂ ӂ | Ƶb ƶb | — | |||
W h | З з, Ӡ ӡ | Z Z | Zz, Ʒ ʒ | Z Z | ||
Si si | eu i | eu i | ||||
th | Ј ј | Jj | Ĭ ĭ | Jj | ||
K la | Ќ ќ | K k | ||||
mp | — | kv | k° | kw | ||
kk kk | K la | Kk kk | K k | K̄ k̄ | K k | |
kkv | — | kkv | k̄° | kkw | ||
K k | Kꙻ kꙻ | Q q | K″ k″ | Q̄ q̄ | Q q [21] , Qq qq [22] | |
kv | — | k″v | q̄° | qw | ||
ky ky | Ԛ ԛ | Ꝗꝗ | Q′ q′ | Qaq | ||
kv | — | k'v | q•° | qw | ||
ka ka | Қ қ | Ⱪⱪ | Kǂ kǂ | Kḣ kḣ | Ḳḳ | Ķ ķ |
kӀv | — | kǂv | kḣv | ḳ° | ķw | |
Ll | ll | |||||
Mm | M m | |||||
N n | N n | |||||
Oh, oh [23] | — | O o | — | O o | ||
P p | pp | |||||
pp pp | P p | pp pp | P̄ p̄ | pp pp | ||
PӀ peӀ | Ԥ ԥ | Ҏ ҏ | Pǂ pǂ | Pḣ pḣ | Ṗṗ | |
R p | R r | |||||
C cu | S s | |||||
T t | T t | |||||
tt tt | Ԏ ԏ | Tt tt | T̄ t̄ | Tt tt | ||
TӀ tӀ | Ꚍꚍ | T̨ t̨ | Tǂ tǂ | Tḣ tḣ | Ṭṭ | Ţ ţ |
tu u | U u | |||||
uu uu [18] | U˙ u˙ | Y y | u′ u′ | U̱ u̱ (Ü ü) | Ü ü | |
f f | F f | |||||
x x | X x | h h | Kh kh | Ꭓꭓ | X x | |
xv | — | hv | khv | ꭓ° | xw | |
xh xh | K k | Ӿ ӿ | H″h″ | Kh″ kh″ | Q q | Qh qh [21] , Q q [22] |
xv | — | h″v | kh″v | q° | qhw | |
huh huh | Һ꙼ һ꙼ | Ҳ ҳ | h′ h′ | Kh′ kh′ | X x | Ẍẍ [21] , X̌ x̌ [22] |
C c | Წ̶ წ̶ | Ꞩꞩ | c c | T͡s t͡s | c c | |
ts ts ts | C c | Ꞩꞩ ꞩꞩ | cc cc | T͡st͡s t͡st͡s | c̄ c̄ | cc cc |
Tse tse | Წწ | Ⱬⱬ | Cǂ cǂ | T͡sḣ t͡sḣ | C̣ c̣ | Ç ç |
h h | c c | Č č | Chch | Č č | ||
hh hh | ch ch | cc cc | Čč čč | Chch chch | Č̄ č̄ | Čč čč |
chw chw | Hꙻ hꙻ | — | Čv čv | chv chv | Ȱ č° | Čv čv |
hhh hhh | Ch̆ ch̆ | Cc cc | — | |||
ch ch | — | Č″ č″ | Ch″ ch″ | Č̣° č̣° | Ć ć | |
cha cha | Ჭჭ | Ç ç | Čǂ čǂ | Chḣ chḣ | Č̣ č̣ | Ç̌ ç̌ |
Chav chav | Ჭ̆ ჭ̆ | — | Čǂv čǂv | Chḣ′ chḣ′ | — | Ḉḉ |
W w | Ş ş | Š š | Sh sh | Š š | ||
SH vshv | Sh̆ sh̆ | Şü şü | Šv šv | shv shv | а š° | Šw šw |
sh sh sh | — | Š' š' | sh′ sh′ | — | Ś ś | |
Shch [23] | — | Şc şc | Ŝŝ | Shch shch | Šč šč | |
b b | ʼ | — | ″ | ʼ | X* x*, ″ [24] | |
s s | — | Y y | — | Y y | ||
b b [23] | ′ | ʼ | ||||
uh uh | A ei | e e | È è | Ė ė | e e | И и, E e [20] |
Yu Yu [18] | — | ju ju, y y | Û û | I͡u i͡u | — | Ju ju, Ü ü [25] |
eu sunt [18] | Ja ja, Ә ә | Â â | I͡a i͡a | Ja ja, Ä ä [25] |
Scripturi caucaziene | |||||
---|---|---|---|---|---|
Abhaz-Adyghe | |||||
Nakh-Dagestan |
| ||||
Alte |
|