Calea de opt ori

Calea optuple , Calea optuple nobilă ( Skt. arya-ashtanga-marga ; Pali arya-atthangika-magga ) [1]  este calea indicată de Buddha , care duce la încetarea suferinței [2] și eliberarea de samsara [3] ] . Minciunile, fiind calea de mijloc [4] , la mijloc între angajamentul față de plăcerile lumești și autotortura .

Al patrulea adevăr nobil al budismului indică calea (marga) către eliberarea de suferință, calea pe care a mers Buddha și poate fi urmată de alții - atât călugării, cât și laici. Calea indicată de Buddha constă din opt reguli și, prin urmare, este numită „calea nobilă în opt ori”.

Pași pe cale

Calea Nobilă în Octuple constă din următoarele etape, împărțite în trei grupuri [5] [6] :

„Drumul” nu trebuie înțeles liniar, ca un simplu pas de la pas în pas. Este mai degrabă o dezvoltare în spirală. Toate părțile constitutive sunt importante de-a lungul întregului Cale și trebuie practicate în mod constant. Pe măsură ce dezvoltarea progresează, apar dependențe între direcțiile individuale ale Căii. Deci, de exemplu, în conformitate cu „intenția corectă”, timpul este pus deoparte în „comportamentul potrivit” pentru „concentrarea corectă” (meditație). Pe măsură ce meditația (concentrarea corectă) se adâncește, devii convins de corectitudinea Învățăturii lui Buddha (vedere corectă) și practici meditația (concentrarea corectă) deja în viața de zi cu zi (comportament corect).

Înțelepciunea

Vizualizare dreapta

Viziunea corectă implică în primul rând înțelegerea celor patru adevăruri nobile [4] . După aceea, un budist trebuie să înțeleagă alte prevederi de bază ale învățăturii, care trebuie „experimentate în interior” și implementate sub forma motivației principale a comportamentului cuiva [8] .

Intenție corectă

Un budist trebuie să ia o decizie fermă de a urma calea budistă care duce la eliberare și nirvana . De asemenea, trebuie să cultive metta în sine  - bunătate iubitoare față de toate ființele vii [4] [9] .

Morala

Discurs corect

Discursul corect include respingerea minciunilor, cuvintele indecente și nepoliticoase, obscenitatea, prostia, calomnia și zvonurile dezbinătoare [4] [9] .

Potrivit Mahasatipatthana Sutra, vorbirea corectă înseamnă [10] :

• abținerea de la minciună: spune adevărul, aderă la adevăr, fii de încredere, nu înșela;
• abținerea de la discursuri care seamănă discordie: nu spune ce poate să-i ceartă pe oameni;
• abținerea de la cuvinte dure: rostește cuvinte blânde care pătrund în inimă, politicos;
• abținerea de la vorbăria inactivă: a rosti cuvinte demne, la momentul potrivit, sonore și explicative, legate de Dharma.

Unele sutre [11] oferă o explicație mai detaliată a acestor reguli.

Comportament corect

Un budist trebuie să renunțe la ucidere, furt și comportament greșit în general [4] . Mirenii trebuie să respecte cinci porunci : abținerea de la crimă, furt, desfrânare, minciună și beție [9] . Respectarea acestor porunci duce la armonie la diferite niveluri - social, psihologic, karmic și contemplativ. Exercițiile de disciplină morală stau la baza exercițiilor din etapele următoare, de concentrare și înțelepciune. Odată cu adâncirea în continuare a conștiinței, interdicțiile etice care servesc la înfrânarea acțiunilor imorale la începutul drumului se transformă într-o nevoie de a ține cont de sentimentele altor ființe vii.

Această etapă este asociată cu activitatea corpului fizic, dar este evaluată din punct de vedere moral. Potrivit Mahasatipatthana Sutra, aceasta include trei aspecte [10] :

• abținându-se de la dorința de a ucide toate celelalte ființe vii,
• abținerea de la furt
• abținerea de la adulter.

Modul corect de viață

În primul rând, acest concept include respingerea profesiilor care provoacă suferință ființelor vii [4] . Întrucât munca ocupă cea mai mare parte a timpului, pentru a obține pacea interioară, trebuie să ne străduim să câștigi existența în conformitate cu valorile budiste. Este necesar să se abțină de la a lucra în următoarele domenii de activitate [12] :

• legate de comerțul cu ființe vii, oameni sau animale: comerț cu sclavi, prostituție;
• într-un fel sau altul legat de fabricarea și vânzarea de arme și unelte pentru crimă. Dar budismul nu interzice laicilor să servească în armată, deoarece armata este văzută ca un mijloc de protejare a ființelor vii în caz de agresiune (dar dacă această armată este ea însăși un agresor, un budist nu ar trebui să servească în ea), în timp ce armele comerțul provoacă conflicte și creează premisele acestora;
• asociat cu producția de carne, deoarece obținerea cărnii necesită uciderea ființelor vii;
• asociate cu substanțe intoxicante: producția de alcool și droguri, comerțul acestora;
• orice activitate legată de înșelăciune, de acumulare de avere pe căi nedrepte și criminale: ghicire, fraudă [13] .

Modul corect de viață include și respingerea exceselor, a bogăției și a luxului. Doar în această condiție se poate scăpa de invidie și de alte pasiuni și de suferința asociată acestora.

Disciplina spirituală

Următoarele trei etape sunt folosite în mod obișnuit de călugări în psiho-practicile lor [14] .

Efort adecvat

Efortul corect include străduința de a-și concentra puterile [14] și de a realiza următoarele stări de trezire: conștientizarea de sine, efortul, concentrarea, discernământul dharmelor, bucuria, calmul, pacea [4] .

În Sacchavibhanga și Vibhanga [15] Sutta -urile canonului budist Pali , este explicat după cum urmează:

Și ce este, moniști, efortul corect? Iată, călugări

Un călugăr generează dorința de a nu mai apărea stări [ale minții] rele și nesănătoase. Face un efort, generează zel, își îndreaptă mintea către el, încearcă.
Ea generează dorința de a renunța la stările rele și nesănătoase apărute. Face un efort, generează zel, își îndreaptă mintea către el, încearcă.
Ea generează dorința de apariție a unor stări bune neapărate. Face un efort, generează zel, își îndreaptă mintea către el, încearcă.

Dă naștere dorinței de menținere a stărilor bune apărute, la nestingerea, creșterea, creșterea, implementarea lor prin dezvoltare. Face un efort, generează zel, își îndreaptă mintea către el, încearcă. Acest lucru se numește efort corect.

Right Mindfulness

Mindfulness corect ( smriti ) implică „conștientizarea corpului, a senzațiilor, a minții și a obiectelor mentale” [4] cu scopul de a obține „conștientizarea continuă”. Metodele folosite sunt shamatha (calmarea minții și eliminarea afectelor ) și vipashyana (contemplarea care vizează remedierea stărilor pozitive și eliminarea stărilor negative de conștiință) [16] .

Profesorul Robert Lester a remarcat că practica smriti sau sati a constat în faptul că Buddha nu a încercat să suprime diverse imagini, gânduri și senzații, ci „pur și simplu stătea, urmărindu-și sentimentele și gândurile pe măsură ce acestea apar și se adună în modele aleatorii”. . Drept urmare, el s-a văzut în mod consecvent ca „o acumulare de stări fizice și mentale”, impermanente și interdependente una de cealaltă; am văzut că cauza stării fizice este acțiunea dorinței, iar dorința este stratul de suprafață al „ ego -ului ”, care este „ideea propriei oase” I „”. Privind mai atent la „ego”, Buddha l-a văzut ca rezultat al karmei , care este acțiunea „energiei rezultate” din trecut. Privind fluxul de karma venind din trecut, Buddha și-a dat seama că „un flux de viață dă naștere altuia și așa mai departe fără sfârșit”. Văzând întregul lanț de cauze prin practica smriti , Buddha și-a dat seama în cele din urmă că suferința și agitația sunt rezultatul dorinței și al ego-ului asociat cu aceasta și pot fi oprite prin distrugerea iluziei ego-ului [17] .

Concentrare adecvată

Concentrarea adecvată implică meditația profundă sau dhyana [18] precum și dezvoltarea concentrării și duce la atingerea contemplației supreme sau samadhi și apoi la eliberare [4] [16] .

Această etapă a fost baza pe baza căreia a fost creată școala Zen [18] .

Critica

Buddhologul B. I. Kuznetsov, după ce a studiat un număr mare dintre cele mai vechi texte, și-a exprimat opinia că calea optuală și alte concepte budiste de bază s-au format în cele din urmă numai în Sarvastivada  , una dintre școlile budiste relativ timpurii. Natura ulterioară a principalelor concepte budiste, în comparație cu timpul vieții lui Buddha, este sugerată și de alți cercetători [19] .

Note

1. ↑ Jukovski, Koptseva, 2005 , p. 64.
2. ^ Zhukovskaya, 1992 , „Origini și concepte de bază”.
3. ↑ Lysenko, 2003 , p. 3-4.
4. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Lysenko, 2011 , p. 228.
5. ↑ Jukovski, Koptseva, 2005 , p. 64-67.
6. ↑ AD 22: Mahasatipatthana Sutta Arhivat 15 octombrie 2013 la Wayback Machine ; Satipatthana Vibhanga Sutta .
7. ↑ Termenul „sammā” poate fi tradus și prin „impecabil”, „excelent”.
8. ↑ Torchinov, 2002 , p. 46-47.
9. ↑ 1 2 3 Torchinov, 2002 , p. 47.
10. ↑ 1 2 DN 22: Mahasatipatthana Sutta Arhivat 15 octombrie 2013 la Wayback Machine .
11. ↑ Abhaya Sutta Arhivat la 22 decembrie 2011 la Wayback Machine , Kammaraputta Sutta Arhivat la 14 octombrie 2008 la Wayback Machine .
12. ↑ Anguttara Nikaya, V. 177.
13. ↑ Majjhima Nikaya, 117.
14. ↑ 1 2 Torchinov, 2002 , p. 48.
15. ↑ Vibhanga Sutta (AN 45.8) Arhivat 23 iulie 2015 pe Wayback Machine Theravada.ru
16. ↑ 1 2 Torchinov, 2002 , p. 49.
17. ↑ Lester, 1996 , p. 277-278.
18. ↑ 1 2 Pivoev, 2013 , p. 52.
19. ↑ Lysenko, 2003 , p. 45-46.

Literatură

• Abaeva L. L., Androsov V. P., Bakaeva E. P. ș.a. Buddhism: Dictionary / Under the general. ed. N. L. Jukovskaya , A. N. Ignatovici , V. I. Kornev . — M .: Respublika , 1992. — 288 p. — ISBN 5-250-01657-X .
• Jukovsky V.I. , Koptseva N.P. Arta Orientului. India: Proc. indemnizatie. - Krasnoyarsk: Krasnoyar. stat un-t , 2005. - 402 p. - ISBN 5-7638-0575-5 .
• Lester R. Ch. Buddhism: The Path to Nirvana // Religious Traditions of the World. În două volume. Volumul 2 / trad. A. N. Koval. - M. : KRON-PRESS, 1996. - S. 264-394. — 640 p. - ISBN 5-232-00311-9 , ISBN 5-232-00313-5 (Volumul 2).
• Lysenko VG Budismul timpuriu: religie și filozofie. Ghid de studiu . — M .: IF RAS , 2003. — 246 p. — ISBN 5-201-02123-9 .
• Lysenko V. G. The Eightfold Path // Filosofia budismului: Enciclopedia / otv. ed. M. T. Stepanyants ;. - M .: Vost. lit., IP RAS , 2011. - S. 228-229. — 1045 p. - ISBN 978-5-02-036492-9 .
• Pivoev V. M. Filosofie: un manual pentru facultățile umaniste. Partea I. Istoria filozofiei . - Ed. a II-a - M . : Direct-Media, 2013. - 359 p. — ISBN 978-5-4458-3483-0 .
• Torchinov E. A. Filosofia budismului Mahayana. - Sankt Petersburg. : Petersburg Oriental Studies, 2002. - 320 p. — ISBN 5-85803-197-8 .

Link -uri

• Noble Eightfold Path Arhivat 17 ianuarie 2011 la Wayback Machine // theravada.ru.
• Bhikkhu Bodhi Noble Eightfold Path Arhivat 7 martie 2011 la Wayback Machine // Câteva principii de bază ale budismului.