Bolile neurodegenerative ( greacă νέυρο-, neuro- , „nervi-” și latină dēgenerāre , „a degenera”) sunt un grup de boli ale sistemului nervos, în cea mai mare parte lent progresive, ereditare sau dobândite . Comun acestor boli este moartea progresivă a celulelor nervoase ( neurodegenerare ), care duce la diferite simptome neurologice, în special demență și tulburări de mișcare. Bolile pot apărea la vârste diferite, sunt difuze sau generalizate, se determină histologic un anumit tip de modificări. [unu]
Bolile neurodegenerative includ (conform lui Mackenzie et al.: [2] )
Taupatia :
Baza patomorfologică a acestui grup de NDD este fosforilarea excesivă a unei proteine numite tauproteină și fixarea acesteia în celulele creierului sub formă de structuri patologice specifice. Acest proces perturbă activitatea vitală a neuronului. [3]
Sinnucleopatie :
Acest grup este caracterizat prin acumularea de α-sinucleină în celulele creierului, care este un complex de 35 de aminoacizi. Din această proteină se formează diferite structuri, ducând la moartea celulelor. Primele simptome sunt de obicei tulburări de mișcare, mai târziu se dezvoltă demența. La unii pacienți, odată cu acumularea de α-sinucleină, există o depunere de β-amiloid, tipică taupatiilor. [patru]
proteinopatie TDP-43
Fuzopatie
Boli trinucleotidice :
Boli ereditare, o proprietate caracteristică a cărora este un număr tot mai mare de repetări ale lanțurilor de aminoacizi trinucleotidici. Atingerea unui anumit număr critic de repetări trinucleotide determină probabilitatea de îmbolnăvire egală cu 100%. Aceasta se numește mutație dinamică. În generațiile ulterioare, numărul repetărilor trinucleotidelor crește constant, ceea ce duce la o agravare a cursului bolii. Aceasta se numește anticipare genetică.
Bolile neuronilor motori
Distrofii neuroaxonale
Boli neclasificate
Neurostiinta | |
---|---|
Știința fundamentală |
|
Neuroștiința clinică |
|
Neuroștiința cognitivă |
|
Alte domenii |
|