Tratatul ruso-bizantin (911)

Tratatul ruso-bizantin din 911  este un tratat internațional încheiat de Rusia Kievană și Bizanț . Relații ruso-bizantine reglementate. S -a încheiat la 2 septembrie [1] 911 în două limbi - greacă mijlocie (textul grecesc nu a fost păstrat) și slavonă bisericească veche . Păstrată în liste ca parte a cronicilor rusești , în special în „ Povestea anilor trecuti ”. Cea mai veche sursă scrisă a dreptului rus ; conţine normele Legii ruse .

Textologie

Acordul este cunoscut ca parte a Povestea anilor trecuti în traducerea slavonă bisericească . Textele tratatelor, potrivit lui J. Malingudi, au ajuns la compilatorii analelor deja în traducere în slavona bisericească. Copii din documentele din biroul imperial din Constantinopol ar fi putut fi obținute între 971 și 1046 [2] . Analiza cuvintelor a permis să se constate că într-o anumită parte din normele contractului se bazează pe dreptul bizantin , în timp ce termenii folosiți erau o traducere a unor concepte grecești [3] .

Cuprins

În 911 (anul tratatului 6420 (912) a fost scris greșit [4] [5] ), potrivit cronicilor, prințul Oleg și-a trimis poporul la greci pentru a încheia pacea cu ei și a stabili un acord între Rusia și Bizanț. Acordul a fost încheiat la 2 septembrie 911 între două părți:

• Rus': Prințul Oleg și subalternii lui lumina și mari principi și mari boieri, care au fost reprezentați de 15 ambasadori: Karls, Inegeld, Farlaf, Veremud, Rulav, Gudy, Ruald, Karn, Frelav, Ruar, Aktevu, Truan, Lidul, Fost , Stemid.
• Bizanțul: sunt menționați doar trei împărați - Leon al VI-lea , fratele său Alexandru și fiul lui Leon Constantin [6] .

Tratatul a stabilit relații pașnice între Bizanț și Rusia, a determinat procedura de răscumpărare a prizonierilor, pedepsele pentru infracțiunile comise de comercianții greci și ruși în Bizanț, regulile de desfășurare a litigiilor și moșteniri, a creat condiții comerciale favorabile pentru ruși și greci și a schimbat coasta . lege . De acum înainte, în loc să captureze nava și bunurile acesteia aruncate la țărm, proprietarii litoralului au fost obligați să asiste la salvarea acestora.

De asemenea, în condițiile acordului, comercianții ruși au primit dreptul de a trăi la Constantinopol timp de șase luni, imperiul a fost obligat să-i întrețină în acest timp pe cheltuiala trezoreriei. Li s-a acordat dreptul la comerț liber în Bizanț. Era permisă posibilitatea angajării rușilor pentru serviciul militar în Bizanț.

Istoriografie

M.F. Vladimirsky-Budanov a remarcat că acest acord a ajuns la noi în întregime cu întreaga structură contractuală de bază: cu formula inițială („o copie a unei alte scrisori”), jurământul final („l-au sigilat cu un jurământ ... ”) și desemnarea datei („luna 2 septembrie, indicția 15, în anul de la crearea lumii 6420”) [7] . El a reglementat relațiile penale și civile dintre Rusia și greci.

Potrivit lui S. V. Yushkov , tratatul din 911 (precum și tratatele din 907, 945, 971, 1043) este un monument al legăturilor economice, politice și culturale puternice ale Rusiei Kievene cu Bizanțul. Datorită unor astfel de acte juridice, se poate stabili nivelul de conștiință juridică și de gândire juridică în secolele IX-X [8] .

Potrivit lui Malingudi, tratatul din 911 a fost rezultatul celui de-al doilea act final de negocieri. Primul a fost tratatul din 907, care reflecta acordurile ajunse la acea vreme [2] [9] .

Potrivit lingvistului E. A. Melnikova , din 15 nume de Rus („din familia rusă”), două sunt finlandeze, restul sunt de origine scandinavă ( versiunea în limba norvegiană veche este dată între paranteze): Karls (Karli ), Inegeld ( Ingjaldr ), Farlof ( Farulfr ), Veremud ( Vermu(n)dr ), Rulav ( Rollabʀ ), Gudy ( Góði ), Ruald ( Hróaldr ), Karn ( Karn ), Frelav ( Friðláfr ), Ryuar ( Hróarr ), Aktevu ( Finlanda ) .), Trouan ( Þrándr ), Lidul (Fin.), Fost ( Fastr ), Stemir ( Steinviðr ) [10] [6] . Potrivit lingvistului A.V. Zimmerling , numele varangiilor din lista ambasadorilor și cei care li s-au alăturat indică procese fonetice destul de târzii, majoritatea reflectând trăsături dialectale est-scandinave [11] .

Potrivit istoricului A. G. Kuzmin , numele Aktevu și Lidul nu au paralele clare, numele Fost este frizon, numele Karla, Farlof și Frelav, aparent, au origini pe coasta Mării Nordului, numele Inegeld cu rădăcină. ing-, cunoscut în diferite versiuni în tot nordul european, înseamnă conducătorul celților, stăpânirea și teritoriul controlat, numele Veremud era compus din două componente - celtic și frizon, numele Guda este veneto-ilirian, numele Ruar, Rulav, Ruald , Truan sunt celtice, numele Karn poate însemna aparținând tribului Karni , care locuia în vecinătatea Veneților Adriatici, numele Stemid poate fi de origine balcanică [12] .

Note

1. ↑ Monumentele dreptului rusesc, 1952 , p. 14, 25.
2. ↑ 1 2 Malingudi Ya. Tratate ruso-bizantine în secolul X. în lumina diplomaţiei // Vremennik bizantin. M.: Indrik, 1997. V. 57. S. 61, 78, 80, 84-87.
3. ↑ Malingudi Ya. Vocabularul terminologic al tratatelor ruso-bizantine // Slavii și vecinii lor. M. : Indrik, 1996. Issue. 6. S. 61-65.
4. ↑ Grekov B. D. Kievan Rus. L .: Gospolitizdat, 1953. S. 655.
5. ↑ [Acordul îl menționează pe Leon 6. În Povestea anilor trecuti, acordul este datat 2 septembrie 912. La 11 mai 912 a murit Leon 6. Aceasta înseamnă că acordul a fost încheiat la 2 septembrie 911, când Lev 6 era încă în viață. ].
6. ↑ 1 2 The Tale of Gone Years (Pregătirea textului, traducerea și comentariile de O. V. Tvorogov ) // Biblioteca de literatură a Rusiei antice / RAS . IRLI ; Ed. D. S. Likhacheva , L. A. Dmitrieva , A. A. Alekseeva , N. V. Ponyrko SPb. : Nauka , 1997. Vol. 1: secolele XI-XII. ( Copia Ipatiev a Povestea anilor trecuti în limba originală și cu traducere simultană). Versiunea electronică a publicației , publicația Institutului de Literatură Rusă (Casa Pușkin) RAS.
7. ↑ Vladimirsky-Budanov M.F. Privire de ansamblu asupra istoriei dreptului rus. LA. ; SPb. : Ed. N. Ya. Ogloblina, 1900. S. 97.
8. ↑ Iuşkov S. V. Sistemul socio-politic şi dreptul statului Kiev. M. : Gosyuridizdat, 1949. S. 85.
9. ↑ Sverdlov M. B. Rusia premongolă: Prinț și putere princiară în Rusia VI - prima treime a secolului XIII. SPb. : Proiect academic, 2003. S. 145.
10. ↑ Melnikova EA (2003) The Cultural Assimilation of the Varangians in Eastern Europe from the Point of View of Language and Literacy in Runica - Germ. - Mediavalia (heiz./n.) Rga-e 37, pp. 454-465.
11. ↑ Zimmerling A.V. Numele ambasadorilor varangieni în Povestea anilor trecuti // A 5-a masă rotundă „Rusia antică și lumea germanică în perspectivă filologică și istorică”. Moscova. iunie 2012
12. ↑ Kuzmin A. G. Numele vechi rusești și paralelele lor. Secolul VI-X. Carte. 2. Colecția „De unde a venit pământul rusesc”. Moscova: Young Guard, 1986.

Literatură

• Monumente de drept rusesc / Comp.: Zimin A. A .; Ed.: Iuşkov S.V. - M . : Gosjurizdat , 1952. - 287 p.
• Povestea anilor trecuti (Pregătirea textului, traducerea și comentariile de O. V. Tvorogov ) // Biblioteca de literatură a Rusiei antice / RAS. IRLI; Ed. D. S. Likhacheva , L. A. Dmitrieva , A. A. Alekseeva , N. V. Ponyrko - St.Petersburg. : Nauka , 1997. - V. 1: Secolele XI-XII. ( Copia Ipatiev a Povestea anilor trecuti în limba originală și cu traducere simultană). Versiunea electronică a publicației , publicația Institutului de Literatură Rusă (Casa Pușkin) RAS .

• Tratate ruso-bizantine  / Bibikov M. V.  // România - Saint-Jean-de-Luz [Resursa electronică]. - 2015. - S. 75-76. - ( Marea Enciclopedie Rusă  : [în 35 de volume]  / redactor-șef Yu. S. Osipov  ; 2004-2017, v. 29). - ISBN 978-5-85270-366-8 .
• Bibikov M.V. Rusia în diplomația bizantină: tratatele dintre Rusia și grecii secolului al X-lea.  // Rusia antică. Întrebări medievale . - 2005. - Nr. 1 (19) . - S. 5-15 .  (Rusă) copie de arhivă.
• Vladimirsky-Budanov M.F. Recenzia istoriei dreptului rus. - K.-SPb.: Editura N. Ya. Ogloblin, 1900. - 681 p.
• Istrin V.M. Tratatele dintre ruși și greci din secolul al X-lea // Proceedings of the Russian Language and Literature Department of the Russian Academy of Sciences. 1924 - L., 1925. - T. XXIX. - S. 383-393.
• Kashtanov S. M. Din istoria sursei medievale ruse: Actele secolelor X—XVI. - M., 1996.
• Lavrovsky N. A. Despre elementul bizantin în limba tratatelor ruse cu grecii. - Sankt Petersburg, 1853.
• Levchenko M. V. Eseuri despre istoria relațiilor ruso-bizantine. - M.: Academia de Științe a URSS, 1956. - 556 p.
• Litavrin G. G. Condițiile șederii vechiului Rus la Constantinopol în secolul al X-lea. şi statutul lor juridic // Vremennik bizantin. - 1993. - T. 54. - S. 81-92.
• Sverdlov M. B. De la legea rusă la pravda rusă / Ch. ed. A. N. Saharov . - M . : Literatură juridică, 1988. - 176 p.
• Uspensky F. I. Istoria Imperiului Bizantin secolele XI-XV. întrebare estică. - Moscova: Gândirea, 1997. - 804 p.
• Falaleeva I. N. Sistemul politic și juridic al Rusiei antice în secolele IX-XI. - Volgograd: Editura Universității de Stat din Volgograd, 2003. - 164 p.
• Jonathan Harris . Bizanţul. Istoria unui imperiu pierdut = Jonathan Harris. Lumea pierdută a Bizanțului. — M. : Alpina Non-fiction, 2017.
• Iuskov S. V. Sistemul socio-politic și dreptul statului Kiev. - M .: Gosjurizdat , 1949. - 544 p.
• Am tratat dell'antica Russia cu l'Impero romano d'Oriente. Roma, 2011.
• Lind, John H. Varangians in Europe's Eastern and Northern Periphery  (engleză)  // ennen & nyt : journal. - 2004. - Nr. 4 . — ISSN 1458-1396 . Arhivat 3 martie 2016.
• Malingoudi J. Die russisch-byzantinischen Verträge des 10. Jahrhunderts aus diplomatischer Sicht. Salonic, 1994.
• Sorlin I. Les traités de Byzance avec la Russie au Xe siècle // Cahiers du monde russe et soviétique. 1961 Vol. 2. Nr. 3-4.