Vladimir A. Plungyan | |
---|---|
| |
Data nașterii | 13 septembrie 1960 (62 de ani) |
Locul nașterii | |
Țară | URSS → Rusia |
Sfera științifică | lingvistică , tipologie , studii africane , poetică |
Loc de munca | IRL RAS , ILAS RAS , Universitatea de Stat din Moscova |
Alma Mater | |
Grad academic | Doctor în filologie ( 1998 ) |
Titlu academic | Academician al Academiei Ruse de Științe ( 2016 ) |
consilier științific | A. E. Kibrik |
Elevi |
N. R. Sumbatova Yu. G. Galyamina K. M. Korchagin |
Cunoscut ca | unul dintre liderii NRC |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Vladimir Aleksandrovich Plungyan (născut la 13 septembrie 1960 , Moscova ) este un lingvist rus , specialist în tipologie și teorie gramaticală , morfologie , lingvistică de corpus , studii africane și poetică .
Membru titular al Academiei Ruse de Științe (2016, membru corespondent din 2009), doctor în filologie (1998), angajat al Institutului de Lingvistică al Academiei Ruse de Științe și al Institutului Limbii Ruse. V. V. Vinogradov RAS , profesor la Universitatea de Stat din Moscova. M. V. Lomonosov . Membru al Academiei Europene .
În 2011, a câștigat premiul Illuminator pentru cartea sa De ce limbile sunt atât de diferite .
Fiul lui Alexander Markovich Plungyan ( 1924-2019 ), un inginer de aviație și traducător, un prieten al lui Yu . În 1982 a absolvit Departamentul de Lingvistică Structurală și Aplicată a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . În anii studenției, a participat la expedițiile lingvistice daghestane ale OSiPL pentru a studia limba tabasaran (p. Dyubek , 1979 ), limba andină (p. Andi , 1981 ) și limba Chamalin (p. Gigatl , 1982 ) [ 2] . Și-a susținut teza „Estimarea probabilității ca un fel de valoare modală ” (supervizor A. E. Kibrik ).
A studiat la Școala superioară a Institutului de Lingvistică al Academiei de Științe a URSS , în 1987 și-a susținut teza: „ Formarea cuvântului și flexiunea în sistemul verbal al unui limbaj aglutinant (bazat pe Dogon )” ( conducător N. V. Okhotina ). În 1998, la Universitatea de Stat din Moscova. M. V. Lomonosov și-a susținut teza de doctorat: „ Categorii gramaticale , analogii și înlocuitorii lor”; adversari oficiali - T. V. Bulygina , M. V. Vsevolodova , V. I. Podlesskaya .
Șef al Sectorului Tipologie al Institutului de Lingvistică al Academiei Ruse de Științe (din 2004) și al Departamentului de Lingvistică Corpus și Poetică Lingvistică a Institutului Limbii Ruse. V. V. Vinogradov RAS (din 2006); din 2013 - și director adjunct al Institutului Limbii Ruse. V. V. Vinogradov RAS. Predă la Departamentul de Lingvistică Teoretică și Aplicată a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova (din 1989); șef de secție (2013-2017). De-a lungul anilor, a predat și la multe alte universități din Moscova, inclusiv la Universitatea Umanitară de Stat din Rusia . A lucrat într-o serie de centre științifice din Europa (în Belgia, Germania, Spania, Norvegia, Franța, Suedia etc.); a fost angajat în muncă de teren în Africa ( Mali ), în Caucaz (Dagestan, Armenia ), în nordul Rusiei, în regiunea Volga , în Pamir .
În 2009 a fost ales membru corespondent al Academiei Ruse de Științe în Departamentul de Științe Istorice și Filologice [3] , în 2016 - membru cu drepturi depline al Academiei Ruse de Științe .
Membru al redacției, secretar executiv, din 2016 - redactor-șef al revistei „ Probleme de Lingvistică ”; Este membru al comitetului editorial al revistelor Izvestiya RAS. Seria literatură și limbă ” și „ Limba rusă în iluminarea științifică ”. Membru al Asociației Internaționale de Tipologie Lingvistică , Societății de Lingvistică Slavă [4] și Societății Lingvistice Europene [5] . În 2017 a fost ales membru al Academiei Europene de Științe .
Căsătorit cu lingvistul E. V. Rakhilina [6] [7] . Fiica cea mare este istoricul de artă Nadezhda Plungyan (născută în 1983).
Domeniul principal de interese științifice este morfologia generală , teoria gramaticală și tipologia gramaticală (în primul rând, tipologia categoriilor de verbe); se ocupă, de asemenea, de problemele de lingvistică de corpus , semantică gramaticală și lexicală , lexicografie , lingvistică de teren , poetică etc. De mai bine de 20 de ani, este angajat al Departamentului de limbi africane al Institutului de Lingvistică al Rusiei. Academia de Științe; în 1984-1994 a studiat sistematic limbile grupului Dogon ( Mali ), a participat la o expediție lingvistică internațională în Mali (toamna și iarna 1992). A publicat o serie de articole și două monografii despre limbile Dogon (în special, unul dintre cei mai mari reprezentanți ai acestui grup, Tommo-so, a fost descris pentru prima dată). Pe lângă limbile Africii, în diferite perioade a studiat și diverse limbi ale Caucazului, Oceaniei, limbile finno-ugrice ale Rusiei (inclusiv participarea la pregătirea unui dicționar al limbii besermiane [8] ] ), limbile Pamir etc. Un mare număr de lucrări ale lui V. A. Plungyan sunt dedicate gramaticii și vocabularului rus .
În domeniul tipologiei gramaticale, el a clarificat clasificarea categoriilor gramaticale în limbile lumii, a descris o serie de noi categorii gramaticale ale verbului, a propus o clasificare originală a semnificațiilor modalității (împreună cu tipologul belgian Johan van der Auwehr), evidență , aspect . El a introdus în tipologia gramaticală concepte precum „mult gramatical universal”, „zonă semantică”, „orientare verbală”, „aspect secundar”, „supertrecut”, „deplasare retrospectivă”, „anti-rezultat” etc.
Începând cu anii 1990, el a acordat multă atenție dezvoltării metodelor corpus pentru studiul limbajului. Unul dintre fondatorii Corpusului Național al Limbii Ruse , inițiatorul programului de creare a corpurilor de limbi ale popoarelor Rusiei și ale altor țări (inclusiv armeană de Est , idiș [9] , tadjică etc.). Unul dintre liderii de proiect ai gramaticii corpus a limbii ruse moderne (lucrare la care a fost realizată la Institutul Limbii Ruse, numit după V. V. Vinogradov al Academiei Ruse de Științe din 2015).
Autor al unui număr de studii privind metrica poeziei ruse din secolele XIX-XX, în special asupra tipologiei metrilor neclasici rusești .
De la sfârșitul anilor 1980, el predă activ discipline lingvistice în universități; mai mult de 30 de teze de doctorat au fost susţinute sub îndrumarea sa. Cursul teoretic principal (citit pentru studenții MSU OTiPL) - „Morfologie generală”; în anul 2000, pe baza acestui curs, a fost publicat manualul „Morfologie generală: o introducere în probleme”. În plus, de-a lungul anilor, a predat cursurile „Morfologie rusă”, „Limbi ale lumii și zonele lingvistice”, „Introducere în teoria limbajului”, a susținut un număr mare de cursuri speciale și seminarii speciale („Principii de descriere a categoriilor gramaticale”, „Introducere în tipologia gramaticală”, „Tipologia sistemelor verbale în limbile lumii”, „Tipologia modalității”, „ Latina : gramatică și poezie”, „Introducere în studiul versului rusesc”, „Corpora paralelă”. în Tipologie lingvistică”, etc.).
În 1996, Plungyan a scris o carte non-ficțiune despre lingvistică, De ce sunt limbile atât de diferite? ". În 2011, după o altă retipărire, a fost distins cu Premiul Enlightener la categoria Științe umaniste [10] .
În rețelele sociale | ||||
---|---|---|---|---|
Site-uri tematice | ||||
|