Autobuz Chișinău | |
---|---|
sistem de autobuze | |
Țară | Moldova |
Oraș | Chișinău |
data deschiderii | 1946 |
Companii de transport | Flota de autobuze urbane |
Tarif | 6 USD |
Rețea de rute | |
Numărul de rute | 29 |
stoc rulant | |
Principalele tipuri de autobuze |
Ikarus-260 Ikarus-280 LiAZ-5256.25А MAN |
Numărul de flote | unu |
Autobuzul Chișinău - sistemul de transport al orașului Chișinău , incluzând atât rute intraurbane, cât și suburbane. Chișinăul este, de asemenea, conectat prin rute interurbane de autobuz cu majoritatea orașelor și satelor Republicii Moldova , cu multe orașe din Ucraina , Rusia , România , precum și alte țări din Europa de Est și de Vest.
Încă înainte de revoluție , în 1909 s-a încercat organizarea unui serviciu de autobuz suburban la Chișinău. Organizatorul a fost un mare moșier M. Suruchan, care a construit un garaj la Chișinău. Transportul s-a efectuat pe camioane albe transformate. Tariful pentru ei costa 25 de copeici de persoană (tașoriștii luau 50 de copeici pentru aceeași distanță), ceea ce a dus la o luptă cu taximetriștii pentru sferele de influență [1] . Oficial, istoria autobuzului de la Chișinău a început în martie 1946 . Orașul avea mare nevoie de transport, economia tramvaiului a fost distrusă de trupele naziste în retragere și a necesitat o restaurare îndelungată. Prin urmare, orașul a introdus un serviciu de autobuz pe autobuzele ZIS-154 . Până în 1955, 40 de mașini ZIS-155 și PAZ-651 operau în oraș pe liniile , iar volumul traficului de pasageri se ridica la aproximativ 6 milioane de oameni pe an [2] . În 1961, în oraș funcționau 12 rute de autobuz [3] :
Nu. | Traseu |
---|---|
DAR | Agentia Aeroflot (Bulevardul Negruzzi, 8; in prezent - biroul Air Moldova ) - Aeroport |
unu | Strada Bolgarskaya - Fabrica de cărămidă (strada Zavodskaya) |
2 | Fabrică numită după Lazo (colțul str. Bolgarskaya și St. 31 august 1989) - Skinoasa |
3 | Fabrica numită după Lazo (colțul str. Bolgarskaya și St. 31 august 1989) - Ryshkanovka |
patru | Boyukany — Visterniceni |
5 | Piața Centrală – Muncheshty |
6 | Fabrica numita dupa Lazo (coltul str. Bolgarskaya si Sf. 31 august 1989) - Durlesti |
7 | Piața Centrală - Școala de Vinificație (colțul străzilor Sarmizegetusa și Botanika Veche) |
opt | Fabrica-le. Lazo (colțul Sf. Bolgarskaya și St. 31 august 1989) - Kostyuzheny |
9 | Zmeura Malaya - Boyukany |
zece | Piața Centrală - strada Doina (cimitirul orașului) |
unsprezece | Visterniceni — Stavceni |
În 1972, în oraș funcționau deja 21 de rute de autobuz [4] . Autobuzele LAZ-695 au circulat de-a lungul rutelor , mai târziu LiAZ-677 a început să sosească în oraș .
Nu. | Traseu |
---|---|
DAR | Agentia Aeroflot (Bulevardul Negruzzi, 8; in prezent - biroul Air Moldova ) - Aeroport |
5 | Piața centrală - Zona industrială „New Chekany” |
6 | Piata centrala (strada armeana) – Durlesti |
7 | Strada Florilor (Ryshkanovka) - Strada 31 august 1989 (Casa Ofițerilor) |
opt | Ring: Strada 31 august 1989 (Casa Ofițerilor) - Telecentru - Kostyuzheny - Telecentru - Strada 31 august 1989 (Casa Ofițerilor) |
9 | Institutul Cancerului (Malina Mica) – Strada Ion Creanga |
zece | Piața centrală (strada Metropolit Varlaam) - SU-818 (post vechi) |
unsprezece | Strada 31 august 1989 - Durlesti |
12 | Piața centrală (strada Metropolit Varlaam) - Noua zonă industrială Chekany (prin Melkombinat) |
13 | Strada Studentilor (Ryshkanovka) – Bulevardul Decebal ( Botanica ) |
paisprezece | Strada Independentei (Botanica) - Boyucani Nou |
cincisprezece | Strada 31 august 1989 (Casa Ofițerilor) - Școală (Telecentru) |
16 | Gara - Baza „Molduprsnabsbyt” (Petrikan) |
17 | Strada Veronica Micle (Centru) - Aeroport |
optsprezece | Piața centrală (strada Benderskaya) - Singera |
19 | Strada Dimo (Riscanovka) – Strada Gika Vodă (Botanica) |
douăzeci | Strada Maria Cibotar (Centru) – Ghidighic |
treizeci | Strada Maria Cibotari (Centru) – Vadul lui Vodă |
35 | Strada 31 august 1989 – Ialoveni |
36 | Piata centrala - Bubuech |
37 | Piața centrală - Stavceni |
În anii 1980, rețeaua de autobuze ale orașului Chișinău s-a dezvoltat rapid. În 1983, pe străzile Chișinăului circulau 32 de rute de autobuz [5] cu o lungime totală de 415 kilometri. Pe linie erau 258 de autobuze pe zi. Volumul traficului de pasageri în oraș a fost de 107 milioane de pasageri pe an. Din 1961 până în 1982, volumul transportului de călători în Chișinău a crescut de 5 ori. Flota de autobuze urbane a fost înlocuită cu mașini maghiare noi pentru acea vreme Ikarus-260 și Ikarus-280 [2] .
Nu. | Traseu |
---|---|
DAR | Piața Centrală ( Autogara Centrală ) - Aeroport |
2 | Piata centrala (strada bulgareasca) - Cricova |
3 | Strada Cuza Voda (Botanica) - Strada Alba Iulia, Uzina Alfa (Boiucani) |
patru | Strada 31 august 1989 (Centru) - filiala 1 a OPH (Botanica) |
5 | Strada Bolgarskaya (Centru) - Fabrica de sticlă ( Chekany ) |
6 | Strada Bolgarskaya (Centru) - SPMK-2 (Boyukany) |
7 | Strada Independenței – KSHI (Petrikan) |
opt | Strada 31 august 1989 (Centru) - Satul Codry |
9 | Institutul de Cancer (Zmeura Malaya) – Durlesti |
zece | Strada Bolgarskaya (Centru) - strada Doina, cimitirul orașului (Poștă veche) |
unsprezece | Strada 31 august 1989 - Durlesti (prin Centrul de Televiziune) |
12 | Strada Tigina (Centru) – Chekany |
13 | Spitalul Clinic Republican (Malaya Malina) – Imprimeria Centrală (Ryshkanovka) |
paisprezece | Bulevardul Dacia (Botanica) - Strada Paris (Boiucani) |
cincisprezece | Strada 31 august 1989 - Strada Drumul Skinoasey (Telecentru) |
16 | Strada Bolgarskaya (centru) - Zhilgorodok KSHI (Petrikan) |
17 | Gara - Aeroflot Zhilgorodok (Botanika) |
optsprezece | Gara - Singera |
19 | Strada Cuza Vodă (Botanica) – Cinema „Shipka” (Riscanovka) |
douăzeci | Strada 31 august 1989 (Centru) - Lacul de acumulare Ghidighich |
21 | Gara – Singera – Gospulticefabrika |
22 | Autogara nr. 2 (Botanica) - Motel (Telecentru) |
23 | Gara – strada Sadoveanu (Chekany) |
24 | Strada Tighina (Centru) – Kolonitsa |
25 | Depoul de Autobuze Nr. 2 (Botanica) - Gara |
26 | Strada studenților (Ryshkanovka) - strada Alba-Iulia, fabrica Alfa (Boiucani) |
27 | Strada Bolgarskaya (centru) - SU-818 (post vechi) |
29 | Strada 31 august 1989 (Centru) – Strada Petru Zadnipru (Chekany) |
treizeci | Strada studenților (Riscanovka) – Vadul-lui-Vodă |
35 | Strada 31 august 1989 (Centru) – Ialoveni |
36 | Strada Tighina (Centru) – Bubuieci |
36a | Strada Tigina (Centru) - Bubuech - Satul Taurului - Brigada Tractor |
37 | Strada Bolgarskaya (Centru) - Stavcheny |
În a doua jumătate a anilor 1980, au fost introduse noi rute de autobuz. Multe rute nu au existat de mult și nu au apărut pe hărțile de transport; informațiile despre traseul lor nu au fost păstrate.
În anii 1990, majoritatea rutelor de autobuz ale orașului au fost închise, din cauza dezvoltării rapide a taxiului urban , duplicând vechile rute de autobuz [6] . Până în 2004, în flota orașului erau doar 180 de mașini, dintre care doar 125 de autobuze erau în stare de funcționare, iar aproximativ jumătate dintre ele și-au epuizat deja resursele. Doar 80-85 de autobuze erau pe linie în fiecare zi. În 2004 au fost achiziționate 50 de autobuze LiAZ-5256.25A pentru nevoile transportului public urban [7] . Acest lucru a făcut posibilă refacerea unora dintre rutele de autobuz ale orașului, în special rutele nr. 3, nr. 5 și nr. 16 [6] . În 2006, orașul a achiziționat un lot de autobuze MAN Lion's Classic din Germania [8] . În vara anului 2010, de la 89 la 99 de autobuze au ieșit în stradă în Chișinău [9] . În decembrie același an, șeful Direcției transport public și comunicații, Veaceslav Cerne, a făcut o declarație la solicitarea primarului Chișinăului , Dorin Chirtoacă , în care spunea că din cele 250 de autobuze necesare orașului, doar 108 mașini pot intra în prezent pe linie. El a vorbit și despre necesitatea modificării unor rute pentru a le optimiza ca urmare a unei modificări a traficului de pasageri spre creșterea acestuia [10] . În prezent există 29 de rute de autobuz în oraș [11] . Există doar 4 rute pur intracity - acestea sunt rutele nr. 3, nr. 5, nr. 16 și nr. 23. Două dintre rutele de autobuz orășenesc merg spre Aeroportul Chișinău (nr. „A” și nr. 65, trecând pe lângă clădirea terminalului). Restul rutelor sunt suburbane. Majoritatea rutelor de autobuz Chișinău pleacă din Piața Centrală (aflată lângă Autogara Centrală a orașului). Mai jos sunt itinerariile începând cu vara 2018.
Din 2017, ruta de autobuz „A” a fost anulată, în loc de aceasta, circulă troleibuzul nr. 30.
Nu. | Traseu | Calea de urmat | ||
---|---|---|---|---|
2 | Sf. Vasile Alexandri - Cricova | Strada Vasile Alexandri - Strada Alexandru cel Bun - Strada Pușkin - Strada Ierusalim - Bulevardul Vieru (înapoi pe strada Albisoara - Strada Vasile Alexandri) - B-dul Renasterii Nationale - Strada Calea Orheiului - Cricova | ||
patru | Sf. Independentei - Bachoy | Strada Independentey - Bd. Trayan (înapoi pe bulevardul Cuza Vodă) - st. Grenoble - Soseaua Bachoy - satul Braila - satul Straisten - satul Bachoy | ||
5 | „Megapolis” - Bd. Cuza Vodă. | „Megapolis” - str. Bukovinska - str. Milescu Spătaru - str. Petru Zadnipru - str. Mircea cel Batrin - str. Aleco Russo - str. Kievskaya - str. Tudor Vladimirescu - str. Renašterii Nationale - str. Grigore Vieru - strada Tănase - str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni (în spate Pușkin Strada) - Bd. Stefan cel Mare - Strada Chuflya - Viaduct - Bd. Dacia - Bd. Cuza Voda | ||
9 | mp Cantemira - sat Codru | Piața Cantemir - Bulevardul Stefan cel Mare - Strada Tighina - Strada A. Mateevicha - Strada P. Khalippa (înapoi de-a lungul străzii Izmailskaya) - Strada Ion Inculec - Strada Testimetsanu - Strada Grenoble - Strada Kostyuzhenska - Satul Codru | ||
zece | Sf. Vasile Alexandri - Gratiesti | str. Vasile Alexandri - str. Alexandru Cel Bun - str. Pușkin - str. Ierusalim (în spate: str. Albisoara - str. Vasile Alexandri)) - str. Grigore Vieru - str. Rnasterii Nationale - str. Putney (spate: str. Calea Orheului) - str. Vasile Badiu - str. Doina - Gratiesti: str. Stefan Cel Mare | ||
unsprezece | Sf. Izmailskaya - mp. Cantemira ( via Durlesti) | Strada Izmailskaya - B-dul Cantemir - Bulevardul Negruzzi - B-dul Stefan cel Mare - Strada Mitropolitului Banulescu-Bodoni - Strada A. Mateevici - Strada Vasile Alexandri - Autostrada Hâncești - Strada Ialoveni - Durlesti - str. Tudor Vladimirescu - st. Kryanga - mp. Cantemira
Retur: Pl. Cantemir - str. Creanga - str. Tudor Vladimirescu - Durlesti - st. Yalovenskaya - st. Spicului - Autostrada Hâncești - str. Mioritsa - st. George Asaki - st. Khalippa - st. Izmailskaya |
||
16 | Universitatea Agricolă - Parcul „La Isvor” | Universitatea Agrară - sh. Balcani - st. Petrikan - st. Mihai Vityazul - st. Columna - st. H.Koande - st. Kalya Ieschilor (la restaurantul „Butoiaș”) | ||
optsprezece | str. Izmailskaya — Cântăreață | Strada Izmailskaya - Bulevardul Cantemir (înapoi pe Bulevardul Negruzzi - Bulevardul Stefan cel Mare) - Bulevardul Gagarin ( Gara ) - Munchesti - Autostrada Singera | ||
19 | str. Cuza Voda - str. Student | etc. Cuza Voda - st. Grenoble - st. Valya Kruchiy - Bd. Dacia - Bd. Cuza Voda - str. Sarmizegetusa (înapoi de-a lungul străzii Zelinsky) - bulevardul Decebala - bulevardul Gagarin ( Gara ) - st. Albisoara - bulevardul Renasterii Nazionale - str. Tudor Vladimirescu - st. Kievskaya - Moskovsky pr. - st. Student | ||
douăzeci | Sf. 31 august 1989 - Vatra | Sf. 31 august 1989 - st. Pușkin (înapoi pe strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni) - Bd. Ștefan cel Mare - Piața Cantemir - Calea Yesilor - Vatra | ||
23 | Strada Izmail (UNIC) – Strada Ion Dumenyuk | str. Izmailskaya - str. Stefan cel Mare - str. Chuflya (înapoi pe str. Bucharestskaya - str. Izmailskaya) - Viaduct - str. Dacia - str. Burebista - str. Sarmizegetusa - str. Gradina Botanike - str. Zavodskaya - strada Voluntarilor - str. Meshterul Manole - str. Mircea cel Batrin – strada Petru Zadnipru – strada Sadoveanu – strada Igor Vieru – bulevardul Mircea cel Batrin – strada Ion Dumeniuc | ||
24 | Sf. Tighina - satul Kolonitsa | str. Tighina - str. Columna (din spate str. Avram Iancu sau str. Alexandru cel Bun) - str. Izmail - str. Vadul lui Voda - str. Otovaska - str. Podul İnalt - str. Budesti - str. Meren - str. Vadu lui Voda - Colonitsa | ||
26 | Bd. Alba-Yulia - str. Doina | autostrada balcanica - st. Liviu Deleanu - Ave. Alba Yulia (la întoarcere pe Alba Yulia) - st. Ion Creanga - Bd. Stefan cel Mare - str. Mitropolitul Banulescu-Bodoni - sf. 31 august 1989 - st. Pușkin (înapoi de-a lungul străzii Mitropolit Bănulescu-Bodoni) - st. Constantin Tanase - Bd. Grigore Vieru - Bd. Renasterii Nazionale - str. Tudor Vladimirescu - st. Kiev - Moskovsky Prospekt - Studentskaya st. — st. Sokolen - st. Doina – Cimitirul „Sf. Lazer” | ||
28 | Sf. Vasile Alexandri - Gulboaka | Strada Vasile Alexandri - Strada Alexandru cel Bun - Strada Pușkin - Strada Ierusalim - Bulevardul Grigore Vieru (înapoi pe strada Albisoara - strada Vasile Alexandri) - Bulevardul Renasterii Nationale - Strada Tudor Vladimirescu - Strada Kiev - Bulevardul Moscova - Strada Studentilor - Strada Sokolen – Doina strada – satul Gratiesti – satul Gulboaca | ||
31 | Sf. Tighina - Vadul lui Voda | str. Tighina - str. Columna (din spate str. Avram Iancu sau str. Alexandru cel Bun) - str. Izmailskaya - str. Vadul-lui-Voda - str. Otovaska - str. Podul Ynalt - str. Budesti - str. Mereni - str. Vadu lui Voda - sat Togatino - sat Budesti – Vadul-lui-Voda | ||
33 | str. Izmailskaya — Dobruja | str. Izmailskaya - Bd. Cantemir (în spate Bulevardul Negruzzi - Bd. Stefan cel Mare) - Bulevardul Gagarin - Bd. Decebala - Bd. Dacia - Galata - Sat Singera - Sat Dobruzha | ||
38 | Sf. Tighina - Kruzesti | str. Tighina - str. Columna (din spate str. Avram Iancu sau str. Alexandru cel Bun) - str. Izmail - str. Vadul-lui-Voda - str. Otovaska - str. Podul Ynalt - str. Budesti - str. Mereni - str. Vadu lui Voda - Tohatino - Kruzesti | ||
39 | Sf. Tigina - Taur | Strada Tighina - strada Columna (din spatele strada Avram Jancu sau strada Alexandru cel Bun) - strada Izmailskaya - strada Zavodskaya - Bubuech - Bull | ||
44 | str. Izmailskaya — Revaka | Strada Izmailskaya - Bulevardul Cantemir (din spate Bulevardul Negruzzi - Bulevardul Stefan cel Mare) - Bulevardul Gagarin ( Gara ) - Bulevardul Decebal - Bulevardul Dacia - Strada Novobachoiskaya. - satul Singera - satul Revaka | ||
46 | Sf. Melestiou - Ghidighic | Sf. Melestiou - st. Valya Trandafirilor - st. 31 august 1989 - st. Chuflya - Bd. Stefan cel Mare - Sq. Soseaua Cantemira - Iasi - sat Ghidighich | ||
47 | Sf. Vasile Alexandri - Chorescu | Strada Vasile Alexandri - Strada Alexandru cel Bun - Strada Pușkin - Strada Ierusalim - Bulevardul Grigore Vieru (înapoi pe strada Albisoara - strada Vasile Alexandri) - Bulevardul Renasterii Nationale - Strada Tudor Vladimirescu - Strada Kievskaya - Bulevardul Moskovski - Strada Studentilor - Strada Kalya Orheiului – satul Ciorescu | ||
48 | Sf. Vasile Alexandri - Fauresti | Strada Vasile Alexandri - Strada Alexandru cel Bun - Strada Pușkin - Strada Ierusalim - Bulevardul Grigore Vieru (înapoi pe strada Albisoara - strada Vasile Alexandri) - Bulevardul Renasterii Nationale - Strada Tudor Vladimirescu - Strada Kievskaya - Bulevardul Moskovski - Strada Studentilor - Strada Kalya Orheiului – sat Ciorescu – sat Goiani – sat Fauresti | ||
49 | strada Izmailskaya - Braila | Strada Izmailskaya - Bulevardul Cantemir (din spate Bulevardul Negruzzi - Bulevardul Stefan cel Mare) - Bulevardul Gagarin ( Gara ) - Bulevardul Decebal - Bulevardul Dacia - Satul Bachoi Noi - Satul Bachoi - Satul Braila | ||
65 | str. Izmailskaya – Autostrada Muncheshti | Strada Izmailskaya - Bulevardul Cantemir (din spate Bulevardul Negruzzi - Bulevardul Stefan cel Mare) - Bulevardul Gagarin - Bulevardul Decebala - Bulevardul Dacia - str. Novobachoiskaya - Autostrada Muncesti, 810 |
Prima încercare de organizare a transportului între Chișinău și satele din apropiere la începutul secolului al XX-lea a fost făcută de negustorul Suruchan în 1909 [1] . Mișcarea a fost lansată deja în 1926 în Basarabia, care la acea vreme făcea parte din România. Erau două rute principale: Chișinău - Orhei și Chișinău - Hîncești . La începutul anilor 1930 a fost deschisă o nouă linie de autobuz Chișinău - Strășeni - Călărași [2] . Principala dezvoltare a transportului interurban cu autobuzul a fost primită după Marele Război Patriotic. În 1974, a fost deschisă Autogara Centrală a orașului , de la care au plecat rutele suburbane și interurbane. În anul 1982 , pentru descărcarea Autogara Centrală, a fost deschisă Autogara de Sud (în prezent Autogara de Sud a Chişinăului). Traficul de călători pe liniile interurbane cu plecare din stațiile de autobuz din Chișinău a ajuns la 9,5 milioane de persoane pe an în 1984 [2] . În 2005, a fost deschisă o nouă autogară de Nord , către care au fost transferate 350 de zboruri de la Autogara Centrală. Majoritatea curselor internaționale și interurbane pe distanțe lungi au fost transferate către stațiile de autobuz de Nord și de Sud, în prezent, Autogara Centrală operează în principal curse suburbane către orașe și sate din Moldova și Transnistria și mai multe curse internaționale către orașe din Rusia și România. În prezent, Chișinăul este conectat cu autobuzul cu majoritatea localităților din Moldova, precum și cu localități din alte țări. Sunt utilizate autobuze confortabile de diferite clase, cum ar fi Setra , Mercedes-Benz , MAN , Neoplan , Ikarus și altele.
Chișinău | |||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||||||||||||
| |||||||||||||||||
| |||||||||||||||||
|