Exonim

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 18 decembrie 2021; verificările necesită 5 modificări .

Exonim (din greaca ἔξω [exo] „afara” + greaca ὄνομα [onoma] „ nume ”), exo toponim sau exo etnonim - cuvinte care nu sunt folosite de populatia locala sau de oameni ( nativi ), inclusiv la nivel oficial, insa , utilizate în relaţie cu acestea de către comunităţile externe .

Conținutul și împărțirea conceptelor

Un exonim este un antonim al conceptelor de endonim , autoetnonim (din greacă ἔνδον endo „înăuntru” și greacă αὐτό auto „sine” și greacă ὄνομα onoma „nume”) și autonume .

Exonimul poate fi considerat într-un sens larg, adică ca toate denumirea de către un popor a altor popoare și, de asemenea, toponime fixate în orice limbă pentru denumirea altor ținuturi, obiecte geografice ( lacuri , râuri și așa mai departe), așezări, cu excepția celor care se află pe teritoriul reședinței moderne a oamenilor și într-un sens mai restrâns - ca acele exonime care s-au înrădăcinat în practica internațională, spre deosebire de endonim.

Cele mai frecvente exonime sunt endonimele adaptate la condițiile și pronunția într-o anumită limbă, de exemplu, rusă , franceză și Paris corespunde francezei Français (Franța) și Paris (pari) sau Rus. Polonii corespunde polonezei. Polacy (polonezi). În plus, poreclele popoarelor care s-au împăcat în cele din urmă cu ele pot deveni exoetnonime. De exemplu, exoetnonimul Mordovians este perceput în mod greșit de mulți ca fiind numele de sine al poporului.

De asemenea, adesea exonime sunt denumirile istorice de orașe și așezări, pământuri (provincii istorice), ocazional - popoare pe al căror teritoriu au trăit diferite popoare în perioade istorice diferite și/sau ale căror teritorii au fost controlate de diferite entități de stat, de exemplu, numele rusesc de orașul modern francez Strasbourg (uneori se spune Strasbourg), care se întoarce la Alsacia istorică , are trei enonime, fiecare dintre ele un exonim față de celălalt - Alsacia. Strossburi (Strosbury), germană.  Straßburg (Strasburg) și fr.  Strasbourg (Strasbourg); ucraineană Uzhgorod în maghiară  - Ungvár ; râul Tajo , care curge prin teritoriul Spaniei și Portugaliei , se numește Tagus în portugheză și așa mai departe.

Exonimele includ și numele latine ale orașelor, satelor și popoarelor moderne - lat.  Helvetia (Helvetia) - Elveția , lat.  Leopolis (Leopolis) - Lviv și altele.

Toate exonimele pot fi împărțite în:

• exotoponime  - nume străine de toponime, de exemplu: capitala Slovaciei Bratislava , cu excepția slovacii. Bratislava (Bratislava) are nume istorice germane și maghiare : respectiv germană.  Preßburg ( Presburg ) și Hung. Pozsony ( Pozhon ); numele internațional al lacului Baikal este Yakut Baikul („lacul bogat și generos”)  adaptat limbii ruse , în timp ce popoarele locale ( Buriații , Evenks și altele) au propriile nume;
• exoetnonyms  - nume străine ale etnonimelor, de exemplu: ( Russian Romanians ) - this is Romanian români (Romanis);
• etnofolisme („etnonime expresive”) - numele popoarelor vecine cu o conotație negativă , elemente ale limbajului vrăjmășiei („ Moskal ”, „ Khohol ”).

În general, termenul de exonim este mai comun pentru exoetnonimele.

Origine și utilizare

De obicei, exonimele au o origine istorică. Adesea, exonimele devin mai folosite decât autonumele popoarelor lumii, inclusiv în literatura științifică (și în limbile științifice internaționale).

• Engleză comună .  Germanii (jemens, adică germani , germani ruși ) provine de la numele unui grup de triburi antice , în timp ce autoetnonimul modern al germanilor este german. Deutsche (Deutsche), asociat cu autonumele istoric al Țărilor de Jos , a dat naștere exonimului englez al Țărilor de Jos ing. olandeză (olandeză).   
• Un alt exemplu al modului în care un exonim, fiind numele unui grup etnic de către un alt popor, adesea vecin, a devenit un nume internațional este ceceni . În plus, numele de sine al cecenilor Nokhchi, Nokhcho , se întoarce probabil la autonumele comun al cecenilor și ingușilor Vainakhs (de la vai „al nostru” și nakh „popor”) și „în funcție de locul de așezare și contacte directe cu diverse popoare, cecenii sunt cunoscuți în rândul oseților -  ca țasanii , printre kabardieni  - șașanii , printre lezghini  - ca chachanii , printre kumyks - ca michigașul etc. [1] . Aceste nume de ceceni de către popoarele vecine (tsatsans, shashans, chachans), adaptate în limba rusă, au dat etnonimului internațional modern ceceni .
• Una dintre sursele originii exonimelor este și transferul numelui teritoriului către numele oamenilor care locuiesc pe acesta. Un exemplu de astfel de exonim teritorial poate fi considerat etnonimul Afghans , spre deosebire de autonumele pa (sh / x) to, Pashtuns ( afganii în rusă pot fi înțeleși ca întreaga populație multinațională a Afganistanului, precum și titularul ei ). națiune - paștun ).
• Exonimele, inclusiv cele teritoriale, erau adesea date popoarelor de către colonizatori (adesea de către popoare care au devenit „descoperitorii” unor pământuri). De exemplu, Fin. lopari „locuitorii pământului marginal” în rusă se numesc sami (inițial erau numiți și laponi în rusă, dar apoi exonimul finlandez a fost înlocuit cu un nume de sine). În același timp, exonimele popoarelor colonizate sunt adesea înlocuite cu endonim de-a lungul timpului (ocazional cu alte exonime), de exemplu, vechiul rus Gilyaki a fost înlocuit cu Nivkhs (autonumele Nivkhgu „om”), iar etnonimul Nenets a fost înlocuit . învechitul Yuryaki (în timp ce autonumele neneților este Khasova ).
• Un alt exemplu al unei astfel de schimbări, precum și o ilustrare a faptului că exonimele istorice pot dobândi o conotație de lipsă de respect în timp, este situația cu boșimanii . Cuvântul bushman provine de la niderl.  Bosjesman („oamenii tufișurilor”) - în mai 1971 , la Johannesburg ( Africa de Sud ), la o întâlnire a oamenilor de știință, istorici și politicieni, a fost aprobată decizia de a continua utilizarea termenului san [2] .
• Adesea, exonimele sunt date pentru a face distincția între popoarele cu identități naționale diferite. Numele tribului mongol Tătari , distrus aproape complet de Genghis Khan din răzbunare tribală, a fost folosit pe scară largă și aplicat multor popoare din Eurasia, în principal vorbitori de turci, de obicei nomazi sau semi-nomazi: tătarii din Altai ( altaieni ), fraterni. Tătari ( Buriați ), tătari transcaucaziani ( azerbai ), tătari de munte ( karachais și Balkars ), tătari din Daghestan ( kumyks ), tătari nogai ( nogai ), tătari abakan/yenisei/mușinsk (khakas ) , tătari din Kazan , tătari din Crimeea [3] . Majoritatea popoarelor turcești din Rusia după Revoluția din octombrie 1917 au abandonat acest etnonim.
• Printre clasa țărănească a tătarilor din Kazan, până la începutul secolului al XX-lea, cel mai popular nume de sine a fost numele confesional „ musulmani ” și etnonimul „Bulgarlyk” ( bulgari ), mai degrabă decât etnonimul „tătari”.

Surse depun mărturie în favoarea faptului că elita turco-musulmană și populația ignorantă a regiunii Volga-Ural au folosit pentru o lungă perioadă de timp diferite autodesemnări pentru autodesemnare: primul - „tătari”, al doilea – „musulmani” (rețineți că amândoi au aderat la religia musulmană) .

— Mustakimov I. Eseu despre istoria etnonimului „tătari” în regiunea Volga-Ural

Tătarii din Volga Mijlociu se numesc Bulgarlyk.

— VL Kign Settlers și locuri noi. Note de călătorie. - Sankt Petersburg, 1894.

Ei spun că Chuvaș și Mordvini sunt mândri că se căsătoresc cu ruși și chiar se numesc ruși; Tătarii se numesc Bulgarlyk (Bulgarism) nu fără mândrie.

- V. Ragozin. Eseu istoric „De la Oka la Kama”. 1881.

Acest lucru se explică prin particularitățile situației etnice din Khanatul Kazan și regiunea Kazan.

Așa-numitele yasak Chuvash  - Besermen au fost localizate pe teritoriul principal al Khanatului Kazan, profesat islam în secolele XV-XVI. vorbea tătar. Numărul lor a depășit semnificativ partea „tătară” a etnului care domina Hanatul.

— Tătari. — M.: Nauka, 2001. — S. 105.

Cu toate acestea, datorită eforturilor lui Sh. Marjani și a altor reprezentanți ai intelectualității kazane de la începutul secolelor XIX-XX, care au înălțat Hoarda de Aur , etnonimul „tătari” rămâne la tătarii din Kazan , pe lângă tătarii din Crimeea. , în timp ce multe alte popoare turcești, denumite anterior și „tătari”, au dobândit și alte etnome (de exemplu, Khakass  este o transcriere chineză a cuvântului Kirghiz ).

Marjani se opune categoric înlocuirii unui etnonim cu un nume confesional, afirmând: „Ce păcat! Între nume (tătar și musulman) există o diferență la fel de mare ca distanța dintre Nil și Eufrat! O, nesemnificativ! inamicul național nu știa celălalt nume al tău, cu excepția numelui „musulmani”, te-ar urî drept „musulmani.” Și exclamă: „Cine ești tu dacă nu tătar?” (Mәrҗani, B. 43) Este clar că Sh. Mardzhani a făcut deja o alegere în favoarea tipului modern de identitate bazat pe etnie.

— Tătari. — M.: Nauka, 2001. — S. 148.

• De asemenea, se întâmplă ca diferite popoare să păstreze un nume de sine comun - „nani” rămâne endonimul Ulchi , Oroks și Nanais , iar în trecut Orochs aveau același auto-endonim [ 4] .
• Un alt caz este că națiunea principală în sine impune etnome (exonime) separate pe părți separate ale etnului, împărțite teritorial și ulterior administrativ, așa cum s-a întâmplat cu adygii , dintre care kabardienii , adighezii și circasienii au fost deosebiți în secolul al XIX -lea  - începutul secolului al XX-lea . secole , ceea ce nu a afectat generalul conștiința de sine națională a acestor popoare, în timp ce autoetnonimul pentru toate cele trei popoare a rămas adyghe , iar exonimul comun este circasienii [5] .
• Un alt caz de astfel de impunere a unui etnonim este ucrainenii (inițial, în documentele austriece, aceștia erau definiți ca Rusyns , subiecți ai Austro-Ungariei ). Numele de sine al rușilor sau rușilor a fost folosit până în primul sfert al secolului al XX-lea. În limba rusă la acea vreme se numeau Micii Ruși și erau printre restul rușilor doar o naționalitate. Noul etnonim a marcat crearea unei noi naționalități unde a înlocuit total sau parțial vechile denumiri ( Ucraina , Bucovina , Novorossia ), dar, în același timp, în acele locuri în care noua denumire nu era atât de răspândită, fie foștii Mici Ruși. au rămas parte a rușilor , adică au devenit parte a aceleiași naționalități cu foștii mari ruși ( Kuban , regiuni ale Rusiei care se învecinează cu Ucraina, Orientul Îndepărtat (vezi Green Wedge )), sau o naționalitate separată numită Rusyns (țările din Est ). Europa , Transcarpatia , parțial Subcarpatia ). Acest fapt provoacă uneori discuții până în ziua de azi (când vine vorba de granițele Ucrainei moderne), deoarece există o diferență semnificativă în indicatorii recensământului populației, conform cărora teritoriul de așezare a micilor ruși în perioada pre-sovietică și ucrainenii în perioada sovietică timpurie depășește semnificativ teritoriul așezării lor în funcție de anii următori.
• Altfel, numele popoarelor, la fel ca multe alte lucruri și fenomene, inclusiv cele sociale, se pot schimba. De exemplu, în locul exonimului popular Yakuts pentru numele acestui popor din Rusia , sub presiunea inteligenței naționale Yakut-Sakha, autonumele Sakha a fost folosit în mod activ în ultima vreme (de la mijlocul anilor 1990) și numele dublu. Mansi  - Mansi se găsește încă în literatura științifică rusă Voguls (un exonim istoric comun în literatura vest-europeană).

Unele dintre cele mai comune exonime internaționale

Mai jos este o listă scurtă a celor mai faimoase exonime internaționale:

• Albanezii  este numele de sine al albanezilor.  Shqiptarët (shkiptar, shkiptart; literalmente „vulturi de munte”): triburi ilire cu un nume asemănător au trăit în Balcani înainte de epoca noastră.
• Armenii  - autonumele armeanului.  Հայ (fân): un exemplu de exonim teritorial . Numele vine de la Urartian. Ḫāti , sau, conform altor presupuneri, de la numele țării Hayasa , menționat pe o tăbliță hitita de lutdatând din mileniul II î.Hr. (pentru detalii, vezi Etnogeneza armenilor ). Conform legendei armene antice, acest nume este asociat cu progenitorul comun al tuturor armenilor - legendarul Hayk .
• Basci  sunt numele propriu al bascilor. Euskaldunak (Euskaldunak, adică „purtători de Euskar” - bască ): numele răspândit din limbile popoarelor învecinate ( spaniola , franceză , numele Golfului Biscaia și regiunea istorică a Biscaiei sunt legate de aceasta. cuvânt , precum și Gasconia ).
• Ungurii  sunt numele propriu al maghiarului. Magyarok (Magyarok); exonimul internațional oficial Ungaria ( engleză  maghiară , suedeză ungrare , rum. unguri , protoslavă *ǫgъrinъ , alt rus ѹgrin , polonez węgier , bolg . Ungarci ) provine din Bulg. pe ogur , turc. pe oguz „zece clanuri Oguz” [6] .
• Grecii  sunt numele de sine al grecilor din Balcani în greacă. Έλληνες (eleni): nu există un consens în această problemă în rândul oamenilor de știință, dar putem spune că originea exonimului este asociată cu eponimul primelor colonii grecești din sudul Italiei - Graikoi din Eubea; faptul rămâne începutul răspândirii etnonimului în vremurile Romei Antice [7] .
• Georgiani  - numele propriu al încărcăturii. ქართველები (kartveli), adaptat, de exemplu, de maghiarii maghiari. Kartveliek ; Numele de georgie provine de la numele de St. Gheorghe - sfântul patron al Georgiei, care în dialectele Capadocian și Cilician ale limbii grecești medievale comune în Asia Mică suna ca Gyurgi , la începutul Evului Mediu, populația sa din Iranul Sasanian a început să fie numită gurz, gurj . În limba rusă, cuvântul, după cum sugerează unii istorici, a fost împrumutat printr-una dintre limbile turcești. Există, de asemenea, o versiune conform căreia numele georgieni provine de la exonimul armean Georgians virkʿ (lit. „sus”), care, suferind o transformare în persană, a pătruns în alte limbi ( armeană veche վիրք (virkʿ) → parf. 𐭅𐭉𐭓𐭔𐭍, 𐭥𐭫𐭥𐭰𐭠𐭭 (wiruž- ān) → pahl 𐭥𐭫𐭥𐭰𐭠𐭭 (Wiruz-ān) → persană گرج ‎ (Gorj).
• Indienii este numele comun pentru populația indigenă din America. A luat naștere din ideea eronată a primilor navigatori europeni ( Cristofor Columb și alții) la sfârșitul secolului al XV-lea , care considerau căținuturile transatlantice pe care le-au descoperit sunt India [8] .
• Irlandezii  - pe lângăautoetnonimul englezesc Irish (irlandez), au un altnume celtic Éireannaigh (Eirenach), care provine de la numele celtic al insulei Irlanda Aire .
• Chineză  - numele de sine Han 汉, Hanzhen 汉人, Hanzu 汉族; exonimele internaționale ale chinezilor ( engleză  chineză chiniz, germană  chineză hinezen sau kinesen, croată Kinezi kinesi, poloneză Chińczycy hinchycy) sunt un endonim modificat, provenind, la rândul său, din dinastia Qin ( 221 î.Hr.  - 206 an î.Hr. ), care a urmărit o politică de stat unificatoare; Rusă Chinezii , la fel ca turcul Tat. Qıtay , Kaz. قىتاي, Qytai, Qıtay , Uig. خىتاي, Xitay și Mong. Khyatad , provine de la numele unui trib nomad de origine mongolă Karakitay ( Kitan în sursele chinezești), care a capturat o parte din China de Nord [9] ; în Evul Mediu în Europa, acest exonim era și el comun - călătorul italian Marco Polo ( 1254 - 1324 ) folosește cuvintele China, Katai în însemnările sale.
• Coreeni  - exonimul provine de la numele uneițări medievale din peninsula coreeană Koryo ( 918 - 1392 ), autonumele coreenilor Kor. 조선 사람; 朝鮮 사람 Chosŏn saram (Joseon Saram) în Coreea de Nord și Cor. 한국사람; 韓國 사람 Hanguk saram (Hanguk Saram) în Coreea de Sud . Solangii în Evul Mediu erau numiți și coreeni [10] .
• Germanii  este o auto-desemnare a acesteia.  Deutsche . În rusă, ca și în majoritatea limbilor slave, numele provine de la cuvântul mut  - vorbitorul este neclar, de neînțeles. Acest cuvânt a fost folosit în Rus' ca nume colectiv pentru străinii care nu vorbesc rusă. În alte limbi, un nume comun derivat din exonimul colectiv Germani . În franceză și spaniolă, numele germanilor provine de la numele unirii vechilor triburi germanice - alemanii ( fr.  les Allemands , spaniolă  los Alemanos ).
• Oseții  - două nume de sine în funcție de cele douăgrupuri subetnice principale - fier și digoron ; Exonimul „Oseții” provine din toponimul cargo. ოსეთი (Oseți) - „Țara viespilor”, din încărcătură. ოსი (osʹ) nume ale alanilor (strămoșii oseților ) în sursele medievale georgiane (în rusă veche - yas).
• Finlandezii  sunt numele de sine al finlandezilor. Suomalaiset (suomalayset): nu există un consens cu privire la originea exonimului, conform versiunilor, este posibil să se transfere finlandezilor vechiul, încă din epoca romană , exonimul Saami ; exonimul s-a răspândit datorită numelor din limbile scandinave ( suedeza finländare ).
• Chukchi  - auto-numele luoravetlan ("oameni reali"); exonimul provine de la numele dat Chukchi de către Evens chauchu , „bogat în căprioare”.
• Yakuts  - autonumele lui Sakha ; Exonimul probabil provine de la Even „yako” sau „eko”, conform legilor fonetice, cuvântul Sakha în alte limbi turcești ar corespunde cuvântului jaqa sau yaqa , neînregistrat în surse .
• Japoneză  - autonumele nihonjin , nipponjin日本人 (lit. „om [al țării] soarelui răsare”); exonimul japonez este o corupție de port. Japão , la rândul său, adoptat de portughezi de la numele chinezesc pentru Japonia - 日本 Riben ( Putonghua Rìběn și Shanghainese Zeppen ), un nume propriu.

Fapte

• Majoritatea numelor popoarelor în limba rusă sunt cuvinte polisemantice și se pot referi și la cetățenii țării al căror nume provine de la numele poporului. De exemplu, chinezii sau spaniolii. Etnonimul ruși în perioada pre-sovietică avea și un al doilea sens și era folosit în relație cu toți supușii Imperiului Rus . În același timp, pentru a nu confunda naționalitatea rusă cu cetățenia rusă, era obișnuit să se numească ruși rezidenții non-ruși ai Rusiei . , adică termenul se aplică acum tuturor cetățenilor statului și țării.
• Utilizarea diferitelor exonime, de obicei exotoponime, este adesea motivul pe care sunt construite intrigile operelor de literatură, cinema și așa mai departe. De exemplu, în romanul lui J. Verne „ Copiii căpitanului Grant ”, situațiile cu nume de obiecte geografice în diferite limbi sunt redate de mai multe ori.

Vezi și

• Endoetnonim
• Etnonim
• Etnos
• etnofolism
• Lista țărilor cu nume în limbile lor oficiale

Note

1. ↑ Z. Kh. Khamidova. Probleme ale formării și dezvoltării limbii cecene - „Biblioteca Nakh” Copie de arhivă din 9 mai 2008 la Wayback Machine
2. ↑ Tanaka J. San. Vânători-Culegători din Kalahari. - Tokyo, 1980. - P. XIII.
3. ↑ Tătari // Enciclopedia „În jurul lumii”
4. ↑ Sternberg L. Ya. Gilyaks, Orochs, Golds, Negidals, Ainu. - Habarovsk: Dalgiz, 1933. - S. 393 - 395.
5. ↑ Volkova N. G. Etnome și nume tribale din Caucazul de Nord. - Moscova, 1973. - S. 18 - 19.
6. ↑ Dicționar etimologic al limbii ruse  = Russisches etymologisches Wörterbuch  : în 4 volume  / ed. M. Vasmer  ; pe. cu el. si suplimentare Membru corespondent Academia de Științe a URSS O. N. Trubaciov , ed. si cu prefata. prof. B. A. Larina [vol. I]. - Ed. al 2-lea, sr. - M .  : Progres , 1986-1987.
7. ↑ Polinomia grecilor în articolul „Grecii” din Wikipedia în limba engleză , vezi și „Numele grecilor” .
8. ↑ Indieni // Kazahstan. Enciclopedia Națională . - Almaty: Enciclopedii kazahe , 2005. - T. II. — ISBN 9965-9746-3-2 .  (Rusă) (CC BY SA 3.0)
9. ↑ III // Istoria lumii. Enciclopedie . - Moscova: Editura de Stat de Literatură Politică, 1957. - T. 3.
10. ↑ Numele coreenilor în articolul „Coreeni” din Wikipedia în limba engleză, vezi și Numele Coreei .

Literatură

• Ageeva R.A. Țări și popoare // Originea numelor. - Moscova , 2002.
• Ageeva R.A. Despre unitățile taxonomice în etnonimie și tipuri de exoetnonyms // Autoconștiința etnică și lingvistică. - Moscova, 1995.