Cântece Volochytnaya ( Lalynka rusă , cântece de Paște , Belor . Cântece Valakobny, velic, Valachennya, Valachedny , Lalynki, Walom, Raleshny , Raletsavalny [ 1 ] koleda.Ukr; ciclu de felicitări slave care însoțesc ceremonie de felicitare și maiestuoasă în cântec . primele zile ale Paștelui . Pe lângă Belarus, sunt cunoscuți și pe teritoriul care făcea odată parte a Marelui Ducat al Lituaniei - în regiunile Pskov și Smolensk, precum și în Nijni Novgorod, Ryazan, Yaroslavl [2] și parțial în Kaluga, Oryol, Belgorod [3] regiuni din Rusia; în Podlasie (Polonia) şi pe teritoriul fostei regiuni Vilna (Lituania). cântecele drag sunt asociate cu obiceiurile străvechi în cinstea renașterii de primăvară a naturii [4] . După funcția principală, formă, sistem figurativ și motive, acestea sunt apropiate de colinde [5] . Ceremonii separate de ocolire de Paște cu cântări de colinde de primăvară sunt înregistrate în Republica Cehă.
La fel ca colinde , ovăz , podgorii , cântecele drag au o structură în trei părți: un început destul de detaliat, care conține un apel către proprietari cu o cerere de a le permite să „cânte un cântec”, „înveselește casa” sau o descriere a cum caută nălucitorii curtea stăpânului; partea principală a cântecului este de un caracter maiestuos și binevoitor; formula finală este o cerere de dăruire și o expresie de recunoștință pentru dar [6] . În funcție de cui este dedicată cântecul (proprietarul și gazda sau copiii acestora), urările de bine economice și amoroase-conjugale generale diferă [5] . Teritorial, cântecele de târât sunt delimitate de cântecele de colinde în principal pe principiul excluderii reciproce: acolo unde târâtul este larg răspândit, colindatul este slab manifestat sau complet absent [7] .
În folclorul rus, cu o oarecare păstrare a motivelor, conceptul de „melodii drag” practic a dispărut, dar au apărut „melodii vyunish” , interpretate și în primăvară, dar numai pentru tineri căsătoriți. Ele reprezintă o formațiune relativ târzie care a apărut pe o altă bază rituală distrusă [8] .
Muzicologii s-au orientat către studiul cântecelor drag abia în anii 1970 și 1990. Lucrările lui V. I. Elatov, I. I. Zemtsovsky, Z. Ya. Mozheiko, S. I. Mytko, I. S. Polsky, L. S. Mukharinskaya și T. S. Yakimenko și alții le sunt devotate. Prioritatea în studiul acestui gen revine etnomuzicologilor din Belarus [9] . Dar până în prezent, multe întrebări ale tipologiei și geografiei lor nu pot fi considerate rezolvate [10] .
Începuturile cântecelor târâtoare de multe ori arată clar că târâtorii sunt oaspeți sacri din altă lume . Astfel, motivul „drumului lung” făcut de pumnale este reprezentat de o varietate de verbe de mișcare („umbla”, „umbla-desfrânat”, „rătăci”, „fuge”, „curge”, „trăge”, „eșalonat-legănat”, etc.). P.); o poveste despre o potecă anevoioasă („ne-am plimbat prin câmp, am mers prin pădure”, „să mergem, să mergem pe potecă, departe și lat”, „au mers de-a lungul ruptului scump”, „drumul de sub padure intunecata"); depășind linia apei, noroi, trecând podul („un câmp larg, printr-o mora adâncă, porcii umblau”, „în noaptea întunecată și prin noroiul murdar, se târau și se supărau”). Uneori se menționează că mergeau noaptea, de departe, în haine ude și în pantofi uzați („n-au umblat nici o zi-două, nici două nopți”, „și-au călcat bocancii, au călcat tigaia”). Ei au cerut „să se pună poduri” ca o condiție pentru vizitarea curții maestrului, care este exprimată atât în colinde din Belarus, cât și în cântece drag: „Fă zidărie, plânge la colibă” [11] .
Compoziția intriga a cântecelor, care coincide în mare măsură cu repertoriul de colinde ucrainean-belarus, conține motive tipice maiestuoase și binevoitoare: glorificarea hainelor scumpe ale proprietarului și amantei, curtea lor bogată, o casă minunată înconjurată de un tyn de fier, dorința bunăstarea familiei, un urmaș fabulos de animale, o recoltă abundentă pe câmp.
Specific cântecelor târâtoare este complotul modului în care toți sfinții se adună într-un cort (biserică, în curtea proprietarului, în raiul lui Dumnezeu etc.) și decid în ce ordine să se urmeze pentru sărbătorile creștine și ce griji țărănești trebuie să aibă. corespund:
Sf. Alyaksei coxi cheshyts,
Sfintele binecuvântări ale binecuvântărilor,
Sfintele parohii varbіch varba,
Se plantează orz chatsver curat... [12]
O variație a acestui complot sunt cântece care descriu modul în care Dumnezeu, după ce a adunat toți sfinții, a descoperit absența unuia sau mai multor dintre ei (de obicei Yuri , Mikola , Ilya sau Peter ), care la acea vreme ajută o persoană din casa lui:
Eu sunt pa li khadziў,
Oamenii sunt zhyta radziў,
Și pa sadze khadziў,
Oamenii sunt bee pladziў,
Eu sunt pa cribs khadziў,
Oamenii sunt subțiri plaziў,
sunt pa khatakh khadziў,
Oamenii sunt sănătoși dzyaliў [11] .
Asemenea colindelor, cântecele drag adresate tinerilor se bazează în primul rând pe motivele glorificării nunții .
Un element structural obligatoriu al cântecului drag este refrenul, care se repetă după fiecare vers de cântec. Cea mai populară formă de refren, asociată tematic cu Paștele: „Hristos Vascres, fiul lui Dumnezeu!” sau „Hristos ești tu pentru întreaga lume!” Mai sunt cunoscute și alte refrene: „Primăvara este roșie în toată lumea!”, „Yavar verde, verde!”, „Da, vin, vinul este verde!” și altele În extrema nord-vest a Belarusului, în Pskov și în alte regiuni, un refren special se dovedește a fi tipic pentru cântecele drag: „Lolam!”, „Hei, lolam!”, „Lalim-lalym!”, „Oh, lola!” etc. Cântecele în sine din aceste zone se numesc „Lalyn”, iar interpreții lor se numesc „Lalynschiki” [11] .
În cartierul Porech din provincia Smolensk, de Paște a început „plimbarea târâșilor”. „În chiar ziua Învierii lui Hristos, încă de dimineața devreme, bărbați, băieți și copii se adună în petreceri separate, încep să meargă în ordine dintr-o casă în alta, stau în colțul din față, cântă cântece pentru care este cazul. obișnuit să dea cântăreților și, în sfârșit, botez, felicitând sărbători fericite proprietarului și întregii sale familii.
Fără zgomot, fără tunete!
Hristos a înviat! Fiul lui Dumnezeu!
(Refren după fiecare rând)
Sertarele fac zgomot!
Și la curtea cui, la bogați -
La bogați - la Nikolaev (numele proprietarului).
Gazdă, tatăl nostru!
Deschide fereastra, uită-te puțin!
Ce se întâmplă în casa ta?!
În mijlocul curții, lângă fereastra unei glugi,
Stă o biserică cu ceară înflăcărată.
Și în biserica aceea toate sărbătorile -
Toți sfinții, anual,
Din an în an se vizitează odată, Îl măresc pe
Hristos!
Prima sărbătoare este Yegory ;
A doua sărbătoare este Sfânta Mykola ,
a treia sărbătoare este Sfânta Maica !
Gazdă, tatăl nostru,
pe cine nu ai acasă?! Ilya și Petru
nu sunt acasă :
Ilya și Petru sunt într-un câmp deschis,
Ei umblă de-a lungul curților - vor naște să trăiască: El
se duce acolo, semănând, de acolo pleacă, prestidând;
Măcelează o dată - apasă snopul,
Măcelează de două ori - pune o bunica,
Măcelează trei - pune un dans rotund.
O bunica dintr-o bunica are un toc și jumătate,
Un snop dintr-un snop este un picior și jumătate,
Un dans rotund dintr-un dans rotund este o traducere și jumătate [13] .
În aceeași regiune Smolensk, în secolul al XIX-lea, existau nume speciale pentru cântece târâte pentru gazde și fete tinere. Pe tot parcursul Săptămânii Luminoase, tinerii se plimbă prin sate și cântă așa-numitele „kurales” la fiecare casă de sub fereastră, pentru care fiecare proprietar căruia îi cântă, strigându-l pe nume, le dă slănină, ouă, plăcintă și bani. Iată, de exemplu, unul dintre aceste cântece „kurales” ale lui volochebnikov din Smolensk:
Ah, au mers, au trecut sertarele.
Hristos a înviat, Fiul lui Dumnezeu!
(Refren după fiecare vers)
Ana a mers, a trecut, a târât.
Târât, ud.
Ana a încercat la acea instanță, la Ivanov.
Ești acasă, Pan Ivan însuși este acasă?
Nu este acasă, dar a plecat în capitală.
Pălăria lui Sobolev îi sparge capul.
Cureaua de piele rupe mijlocul.
Blana Kunnya bate pe tocuri.
Tu ne dăruiești, nu ne înfometați!
Câteva ouă pe yasminka.
O bucată de untură pe un tampon.
Capătul plăcintei pentru o gustare [5] .
În unele case în care sunt fete tinere care s-au căsătorit, luremenii încă „Pavu” - un cântec dedicat dragostei, potrivirii și căsătoriei:
Pava a zburat devreme;
Înainte de asta, fata s-a ridicat,
Da, a strâns pene,
Le-a încununat în coroană, Le-a pus
pe cap,
Îmbrăca un tânăr,
Dă o ureche! [paisprezece]
După ce și-au dorit o recoltă bogată sub această formă, porcii au apelat ei înșiși la o cerere de cadouri, evidențiind persoanele care au jucat un rol deosebit în ocoliri: memorialul (cântăreț, instigator), bufon și hamster (cel care poartă punga ). cu cadouri).
Gazdă, tatăl nostru,
Nu porunci să chinui, porunci să dăruiești!
Darurile noastre nu sunt grozave:
Ei nu dau o rublă - o jumătate de rublă, Și chiar și acea grivnă
de aur ,
La început - zece,
Cine cântă după el - cinci ouă fiecare,
Și un bufon - o sită de mazăre,
Un hamster - o bucată de slănină,
O bucată de slănină - să ungem cizmele ,
Căci nu ne-am călcat, nu ne-a fost frică de murdărie,
Dacă nu vrei să dai - mergi cu noi, Plimbă -te
cu noi - tachinezi câini,
Și unde nu trecem, te punem acolo [13] .
La finalul cântecului, statutul special al târâtorilor este menționat ca „gaze fără precedent”, „rar frecvente”, „neplictisitoare”, care vin doar o dată pe an („o dată pe an”); se solicită să le dea „pungă de ouă”, „ brânză albă ”, „ vodcă ”, etc. Dacă proprietarul refuza să facă cadouri sau cadoul era slab, porcii puteau trimite proprietarilor amenințări serioase: „Dar nu 't da ouăle - oaia va muri, te vei duce la Dacă spargi un câmp, dacă spargi un plug, dacă te întorci de pe câmp, îți vei pierde soția” [11] .
Un exemplu de una dintre cele mai frumoase melodii drag:
|
Bună |
Traducere din belarusă. [16] |
Din punct de vedere al conținutului și al ritmului, ryndzivka ucraineană ( ucraineană rindzivki ) din Yavorivka aparține cântecelor drag și sunt aproape de colinde , în care refrenul de Crăciun este înlocuit cu cel de Paște: Dar Hristos a înviat, dar a înviat cu adevărat [17] .
În Podlasie (o regiune a Poloniei care se învecinează cu Belarus), cântecele ritului de ocolire de Paște se numeau konopelki ( poloneză konopielka ) și erau interpretate de companii, de obicei băieți necăsătoriți. Aceste cântece au început cu cuvintele „cănepă mică și subțire” ( poloneză mała, cienka konopielka ) și refrenul repetat „Hei lol, hey, wine, yes wine is green” ( poloneză Hej łołem, hej, wino, da wino zielone ) sau „Verde, sicomor, stejar” ( poloneză Zieleń, jahor, dąbrowa ). Au existat multe opțiuni locale, dar au conținut întotdeauna dorințe de sănătate, prosperitate, fertilitate în gospodărie, dragoste și căsătorie rapidă a fiicei proprietarului. Cântecele au fost cântate cu acompaniament de armonică , vioară și armonică .
| Poezia rituală a slavilor | |
|---|---|
| |