Numele Fecioarei Maria

Fecioara Maria este cunoscută sub diferite denumiri, numite și titluri mariane : Maica Domnului ( greacă Θεοτόκος ), Blessed Mother ( în engleză  Blessed Mother ), Madonna ( greacă Δέσποινα ), Maica Domnului ( în engleză  Our Lady , franceză  Notre Dame ). Se mai folosesc epitete ( Maria Steaua Mării , Regina Cerului , Motivul bucuriei noastre ), apeluri ( Fecioara Maria , Panagia , Maica milostivirii ) și alte denumiri ( Cabana Sfântă ,Fecioara Maria din Guadalupe ).

Toate aceste apelații se referă la aceeași persoană pe nume Maria, mama lui Isus Hristos (în Noul Testament ), dar sunt folosite diferit de catolici , ortodocși , Bisericile din Orient și unii anglicani . ( Notă : Maria Magdalena , Maria Clopa și Maria Salomeea  sunt persoane diferite de Maria, mama lui Isus).

Multe dintre numele date de Maria sunt de natură dogmatică . Alte nume sunt poetice sau alegorice. Ei au puțin sau deloc statut canonic, dar fac parte din evlavia populară , bucurându-se de diferite grade de recunoaștere din partea clerului. Un număr și mai mare de nume se referă la imagini ale Fecioarei Maria din istoria artei .

Context istoric și cultural

Existența unui număr relativ mare de nume date Mariei are mai multe motive și semnificații [1] . Unele au apărut din motive geografice și culturale, cum ar fi venerarea anumitor icoane. Alții au fost asociați cu aparițiile Fecioarei Maria .

Ajutorul lui Mary este ceea ce cer oamenii pentru a satisface o gamă largă de nevoi în diverse situații. Acest lucru a dus la formularea multor titluri ( sfaturi bune , ajutorarea bolnavilor etc.). În plus, reflecțiile și rugăciunile despre diferite aspecte ale rolului Fecioarei Maria în viața lui Isus au dus la apariția unor titluri suplimentare, precum Maica Domnului . [2] . Alte denominațiuni au fost derivate din dogmă și doctrină, cum ar fi Imaculata Concepție .

Cultul Mariei sau „ cultul devotamentului ” a fost instituit în 431, când Maica Domnului sau Maria, purtătoarea (sau mama) lui Dumnezeu, a devenit o dogmă la Sinodul de la Efes . De acum înainte, devotamentul marian, centrat pe relația subtilă și complexă dintre Maria, Isus și Biserică, a înflorit mai întâi în Orient și apoi în Occident.

În secolele al XVI-lea și al XVII-lea , Reforma a redus rolul Mariei în multe părți ale Europei de Nord. Conciliul de la Trent și Contrareforma au întărit devoțiunea mariană în Occident. Aproximativ în aceeași perioadă, Maria a devenit un vehicul pentru evanghelizare în Americi și în părți ale Asiei și Africii, cum ar fi prin aparițiile Maicii Domnului de Guadalupe , care au dus la un număr mare de convertiri la creștinism în Mexic .

Începând din secolul al XVII-lea, după Reformă, literatura barocă despre Maria a cunoscut o ascensiune fără precedent - peste 500 de pagini de tratate mariologice numai în secolul al XVII-lea [3] . În timpul iluminismului , accentul pus pe progresul științific și pe raționalism a pus teologia catolică și mariologia pe defensivă, până la punctul în care până la sfârșitul secolului al XVIII-lea cărți precum Gloria Mariei a lui Alfonso Liguori au fost scrise în apărarea mariologiei

Nume dogmatice

Numele timpurii ale Mariei

„Doamna noastră” este un titlu comun dat Mariei ca semn de respect și onoare. În franceză se numește „Notre Dame” ( franceză  Notre Dame ), iar în spaniolă este „Nuestra Señora” ( spaniolă  Nuestra Señora ) [8] .

Rusă Engleză latin greacă note
Maria Maria Maria Mariam (Μαριάμ), Maria (Μαρία) Arabă: Maryām (مريم), chineză: (瑪利亞), coptă  : Maria (Ⲙⲁⲣⲓⲁ), franceză: Marie , germană: Maria , italiană: Maria , iudeo-aramaică  : Maryām (מרים), malteză: Marija , portugheză: Maria asculta), spaniolă: Maria , siriacă  : Mariam , vietnameză: Maria
„Harul deplin”, „Binecuvântat”, „Prea binecuvântat” „Plin de har”, „Binecuvântat”, „Prea Binecuvântat” Gratia plena , Beata , Beatissima cheharitomen [10] (κεχαριτωμένη) din salutul îngerului Maria în Lc.  1:28 ;
"Fecioara" „Fecioara”, „Fecioara” Fecioara Parthenos [11] [12] (Παρθένος) Parthenos grecesc din Mat.  1:22 ; Ignatie din Antiohia sa referit la fecioria si maternitatea Mariei (cca. 110);
„Motivul mântuirii noastre” „Cauza mântuirii noastre” causa salutis [13] după Irineu de Lyon (150-202);
"Maica Domnului" "Maica Domnului" Mater Dei Meter Theou (Μήτηρ Θεοῦ) adesea prescurtat la abrevierea ΜΡ ΘΥ în iconografia greacă ;
"Maica Domnului" „purtător de Dumnezeu” Deipara , Dei genitrix Theotokos (Θεοτόκος) scrisori. „cea care poartă pe cel ce este Dumnezeu”; nume comun în Ortodoxie cu semnificații hristologice ; aprobat oficial în timpul Conciliului de la Efes (431) ca răspuns la nestorianismul , care punea sub semnul întrebării învățătura Bisericii despre unitatea esențelor lui Hristos;
„Fecioara eternă” „ Întotdeauna virgin ” semper virgo aei-parthenos [11] (ἀειπάρθενος)
"Sfanta Maria" „Sfânta Maria”, „Sfânta Maria” Sancta Maria Hagia Maria [11] (Ἁγία Μαρία) Atractia grecească nu este foarte comună în Ortodoxia modernă (creștinismul răsăritean); [paisprezece]
„Toți Sfinții” „Preasfântă” „Sfânta”, Sanctissima , tota Sancta [15] Panagia (Παναγία)
"Pur" „Cel mai pur” Purissima
"Imaculat" "Imaculat" imaculata akeratos [11] (ἀκήρατος)
"Amantă" Doamnă, Stăpână Domina Despoina [11] (Δέσποινα) asemănător cu „Madonna” ( italiană  Madonna , din ma „mea” + donna „doamna”; din latină  domina ); de asemenea, ( fr.  notre dame , lit. „stăpâna noastră”);
" Regina Raiului " "Regina Raiului" Regina Caeli Maria este identificată cu un personaj din Rev.  12:1 ;

Prin decretele papilor

Titluri descriptive pentru Mary asociate cu artele vizuale

Tip imagine Stilul artistic tipic Descriere
Hodegetria
„Cea care arată calea” 		bizantin Maria Îl ține pe Hristos în mâna stângă, iar cu mâna dreaptă „îți arată calea”, arătând spre El;
lat.  Sedes Sapientiae
„Tronul Înțelepciunii” 		romanic Hristos stă în poala mamei Sale Maria, simbolic – „Tronul Înțelepciunii”;
„ Madona gotică ” gotic Bazat pe pictura icoană bizantină a Hodegetriei ; de obicei, înfățișează o Maria în picioare, zâmbitoare și un copil Hristos jucăuș; considerată una dintre cele mai vechi imagini ale Mariei, care este strict occidentală [16] ;
Madonna Lactans
„Mamiferul” 		gotic și renascentist Maica Domnului este înfățișată alăptând pe Sfântul Prunc. Una dintre cele mai vechi reprezentări (dacă nu cea mai veche reprezentare) a Mariei este hrănirea Fecioarei Maria, pictată în Catacomba lui Priscila din Roma, c. 250 d.Hr.; [17] Condamnat de Conciliul de la Trent și rar văzut după aceea;
lat.  Mater Misericordiae
„Fecioara/Mama milei” 		gotic , renascentist , baroc Maria regală, cerească, este înfățișată acoperind credincioșii într-o mantie protectoare; a apărut pentru prima dată la sfârșitul secolului al XIII-lea în Europa Centrală și Italia; imaginea este de obicei asociată cu monumentele de ciumă [18] ;
Maesta
„Măreție”
din lat.  Fecioara Deipara
„Purtător de Dumnezeu” 		gotic Maria stă în măreție, ținând în mână pe Pruncul Hristos; bazată pe iconografia nikopiană bizantină ;
Pieta
"Pity"
lat.  Mater Dolorosa
„Mama îndurerată” 		gotic , renascentist , baroc Maria ține trupul mort al lui Isus Hristos după răstignirea sa; acest tip a apărut pentru prima dată în Germania secolului al XIII-lea ca Andachtsbild sau icoana religioasă asociată cu durerea; Pietà italiene au apărut în secolul al XIV-lea [19] ; Pieta Michelangelo (1498 - 1499) este recunoscută ca o capodoperă;
lat.  Mater Amabilis
„Mama iubitoare”
de obicei„ Madona și Copilul ” 		Renaștere , baroc Imagine vestică iconică cu multe variații; bazată pe iconografia bizantină a lui Glycofilus („sărutări dulci”); Maria își întoarce privirea de la Pruncul Hristos când vede suferințele Sale viitoare ; Accentul renascentist pe tipurile ideale clasice, anatomia umană realistă și perspectiva liniară este evidentă ;

Nume religioase

În Ectenia Sfintei Fecioare Maria - ( latină  Loreto Litanie ) Mariei i se adresează cu peste cincizeci de titluri, precum „Mama cea mai curată”, „Fecioara cea mai prevăzătoare” și „Motivul bucuriei noastre” [20] .

Alte confesiuni religioase includ:

Mariologie teologică

Cu excepția Domnului Iisus Hristos, care are o natură duală - umană și divină ( diofizism ), Preacurata Fecioară Maria este o ființă umană unică - așa spune dogma. În plus, se corelează cu patru dogme diferite și multe titluri mariane. Rugăciunile creștine, titlurile și arta atestă rolul ei proeminent la tronul lui Dumnezeu în istoria mântuirii.

În rugăciunea Ave Maria , îngerul Bunei Vestiri spune că este „plină de har” și vorbește în numele și porunca lui Dumnezeu. Crezul de la Niceea spune că Isus a fost „întrupat prin Duhul Sfânt și Fecioara Maria și a devenit om”, ceea ce înseamnă că harul divin se referă în primul rând la prezența reală a Duhului Sfânt al lui Dumnezeu în trupul ei, la gradul participării ei la viața Sfintei Treimi, precum și despre numărul de harisme ale lui Dumnezeu Duhul Sfânt pe care ea le primește în mod constant și pe care numai ea îi este îngăduită de Dumnezeu să le redistribuie.

Maica Domnului a fost unsa de Dumnezeul Duhului Sfant, insumand ungerile Regilor, Prorocilor, Judecatorilor si Marilor Preoti ai lui Israel, asa cum a facut Iisus Hristos Dumnezeu. Întrucât aparițiile Mariei mărturisesc darul ei de profeție, Fecioara Maria se apropie de unsul lui Israel prin numele ei:

În Biserica Romano-Catolică și în Biserica Ortodoxă, Maica Domnului este cinstită într-o manieră specială numită cuvântul grecesc hyperdulia , care este secundar doar adorației lăsate doar Dumnezeului în Treime. Ea este venerată și onorată în acest fel pentru că nicio altă ființă, îngerească sau umană, nu are o asemenea putere ca Maria să mijlocească harul lui Dumnezeu pentru fiii Săi.

Apeluri asociate imaginilor religioase

Alte titluri asociate cu imagini includ:

Nume asociate fenomenelor

America Latină

Mai multe nume ale Mariei găsite în America Latină se referă la imaginile de cult ale acesteia, prezentate în iconografie, identificate cu un nume specific deja existent, adaptat unui anumit loc. „ Doamna noastră din Lujan ” în Argentina” se referă la o mică imagine din teracotă realizată în Brazilia și trimisă în Argentina în mai 1630. Apariția sa a fost inspirată de Imaculata a lui Murillo . Maica Domnului din Copacabana (Bolivia) este o figură asociată cu devoțiunea mariană numită „ Doamna noastră din Candelaria , Maica Domnului din Copacabana”. Înălțime de aproximativ patru picioare, statuia a fost realizată de Francisco Tito Yupanqui în jurul anului 1583 și este îmbrăcată în culorile și rochia unei prințese Inca [24]

Nume în Biserica Ortodoxă

Theotokos (Theotokos) înseamnă „purtător de Dumnezeu” în greacă și se traduce prin „Doamna noastră”. Acest nume i-a fost dat Mariei la cel de-al treilea Sinod Ecumenic din Efes în anul 431 d.Hr. (cf. Luca  1:43 ) [27]

Numele Mariei în Islam

Coranul o menționează pe Maria ( în arabă مريم ) sub următoarele nume:

Vezi și

Note

  1. ↑ „De ce Mary are atât de multe titluri diferite?” Arhivat 8 decembrie 2019 la Wayback Machine All About Mary , Institutul Internațional de Cercetare Marian, Universitatea din Dayton.
  2. ↑ Tavard, George Henry, Cele mii de chipuri ale Fecioarei Maria 1996
  3. ↑ Roskovany, A., conceptu immacolata ex monumentis omnium seculrorum demonstrate III, Budapesta 1873
  4. ↑ de Braaten, Carl E. și Jenson, Robert W., Mary, Mother of God , 2004 ISBN 0802822665 p. 84
  5. ↑ Maas, Anthony. . Preluat la 8 decembrie 2019. Arhivat din original la 25 noiembrie 2019.
  6. ↑ [1] Wuerl, Donald W. și Stubna, Kris D., Învățătura lui Hristos: un catehism catolic pentru adulți , Our Sunday Visitor Publishing, 2004, ISBN 9781592760947
  7. ↑ „In Honor of Nuestra Señora de Guia”, De AndDA (22.11.2009) Arhivat la 22 iunie 2019 la Wayback Machine ,
  8. ↑ Hargett, Malea. . Preluat la 8 decembrie 2019. Arhivat din original pe 8 decembrie 2019.
  9. ↑ Mauriello, Matthew R., „Mary the New Eve”, arhivat la 4 aprilie 2019 la Frei Francisco Wayback Machine .
  10. ↑ „...Inscripțiile bizantine din Palestina...în secolul al VI-lea....paisprezece inscripții invocă „Sfânta Maria” ( Hagia Maria ), încă unsprezece o laudă drept Theotokos [Maica Domnului]; alții adaugă caracteristica „Neprihănită” ( Akeratos ), „Prea Binecuvântată” ( Kecharitomene ), „Stăpână” ( Despoina ), „Fecioara” sau „Fecioara Eternă” ( Aei-Parthenos ).” ( Prieten 1984 , p. 836)
  11. ↑ 1 2 3 4 5 Frend, 1984 , p. 836.
  12. ↑ Rezultatele lexiconului „Blue Letter Bible” pentru parthenos Arhivat la 1 septembrie 2007 la Wayback Machine . Preluat la 19 decembrie 2007.
  13. ↑ Irineu de Lyon ( Adversus Haereses 3.22.4).
  14. ↑ Titlurile Sfinților, Sfinția Ortodoxă, 18 decembrie 2005 . Preluat la 8 decembrie 2019. Arhivat din original la 14 noiembrie 2021.
  15. ↑ Universitatea Mannheim . www.uni-mannheim.de (3 ianuarie 2019). Preluat la 8 decembrie 2019. Arhivat din original la 2 august 2019.
  16. ↑ Madonna. (2008).
  17. ↑ Copie arhivată . Preluat la 24 august 2009. Arhivat din original la 1 noiembrie 2009.
  18. ↑ Jeep, 2001 , p. 393.
  19. ↑ Watts, Barbara.
  20. ↑ Ecteniile Loreto . Sfântul Scaun. Consultat la 7 noiembrie 2011. Arhivat din original pe 19 noiembrie 2015.
  21. ↑ Mark Alessio. Maria, avocata Bisericii și Mediatoarea tuturor harurilor . catholicism.org (31 ianuarie 2006). Data accesului: 8 decembrie 2019. Arhivat din original pe 9 martie 2016.
  22. ↑ Duricy, Michael P., „Black Madonnas: Origin, History, Controversy”, Arhivat 7 ianuarie 2020, la Wayback Machine All About Mary , Institutul Internațional de Cercetare Marian, Universitatea din Dayton.
  23. ↑ 1 2 3 „Titlurile Mariei”, Universitatea Regis . Preluat la 8 decembrie 2019. Arhivat din original la 20 iulie 2020.
  24. ↑ 1 2 3 „Latin American Titles of Mary”, arhivat la 8 decembrie 2019 la Wayback Machine All About Mary , Institutul Internațional de Cercetare Marian, Universitatea din Dayton.
  25. ↑ Paraguay: Lumea Lewis Carroll din America de Sud . Preluat la 8 decembrie 2019. Arhivat din original pe 8 decembrie 2019.
  26. ↑ Site-ul web al Centrului pentru Promovarea Devotiunii Arhivat 25 martie 2010 la Wayback Machine , Sanctuarul Mariei Rozariului San Nicolás]
  27. ↑ 1 2 3 „Titlurile Sfintei Maicii Domnului, Sfânta Maria”, Biserica Ortodoxă Coptă din Alexandria, Eparhia Los Angeles . Preluat la 8 decembrie 2019. Arhivat din original pe 8 decembrie 2019.

Literatură

Link -uri