| Neo | |
|---|---|
| nume de sine | Neo |
| Creată | Arturo Alfandari (1961) |
| Anul creației | 1961 |
| Organizare de reglementare | Academia de Neo |
| Categorie | compromite limbajul planificat [d] ,limbajul auxiliar internaționalșilimbajul uman artificial |
| Codurile de limbă | |
| GOST 7,75–97 | neu |
| ISO 639-1 | — |
| ISO 639-2 | — |
| ISO/DIS 639-3 | neu |
| Limbi construite | |
Neo (neo) este un proiect lingvistic internațional artificial ( planificat ) creat de diplomatul și lingvistul belgian Arturo Alfandari . Neo este o limbă a posteriori , autonomă și combină trăsături ale Esperanto , Ido , Novial , Occidental , Volapuk . Baza rădăcină a limbii și a gramaticii sunt apropiate (în comparație cu Esperanto și Ido) de limba engleză.
Proiectul lingvistic a fost prezentat pentru prima dată de autor în 1937 , dar nu a atras o atenție largă. În 1961, la Bruxelles, Alfandari și-a publicat lucrarea principală intitulată Cours pratique de Neo deuxieme langue. Lucrarea a inclus: o gramatică scurtă și completă, un curs de formare de 44 de prelegeri, traduceri de opere literare (poezie și proză), literatură neo originală, texte științifice și tehnice, idiomuri, dicționare detaliate franco-neo și neo-francez. Volumul total al publicației este de 1304 pagini și aproximativ 60 de mii de intrări de dicționar. Nivelul de detaliu al proiectului a fost fără precedent în istoria interlingvisticii.
Neo a atras atenția editorilor și cititorilor International Language Review (Dallas, SUA), o ediție specială dedicată limbilor artificiale. În 1962, a fost creată o societate de susținători ai proiectului Friends of Neo. Pentru a răspândi limba și a asigura unitatea în procesul dezvoltării sale, a fost creată Academia Neo. În perioada 1961-1968 la Bruxelles, cu participarea lui Alfandari, a fost publicat un periodic în limba neo „Neo-bulten”, au fost publicate manuale neo franceză, [1] engleză [2] și germană [3] . Cu toate acestea, munca activă de răspândire a limbii a fost împiedicată de o boală gravă și de vârsta înaintată a lui Arturo Alfandari (în momentul în care lucrarea sa principală a fost publicată în 1961, avea 72 de ani). După moartea lui Arturo Alfandari în 1969, Neo Academy and Friends a încetat să mai existe.
| Alfabet | |||
| Nu. | Scrisoarea neo | sunet neo | sunet rusesc |
|---|---|---|---|
| unu | A | A | A |
| 2 | b | fi | b |
| 3 | Cu | se | h |
| patru | d | de | d |
| 5 | e | e | uh |
| 6 | f | ef | f |
| 7 | g | GE | G |
| opt | h | el | X |
| 9 | i | i | și |
| zece | j | je | j (jet) |
| unsprezece | k | ke | la |
| 12 | l | el | l |
| 13 | m | ei | m |
| paisprezece | n | ro | n |
| cincisprezece | o | o | despre |
| 16 | p | pe | P |
| 17 | q | ku | ku (kv) |
| optsprezece | r | er | R |
| 19 | s | es | c |
| douăzeci | t | te | t |
| 21 | u | u | la |
| 22 | v | ve | în |
| 23 | w | noi | esti scurt |
| 24 | X | xe | ks |
| 25 | y | voi | th |
| 26 | z | ze | h |
Alfabetul neo este format din 26 de caractere de grafică latină modernă. Pe literă, este permisă înlocuirea „q” - „kw”, „x” - „ks”. Pentru litera „c” este, de asemenea, permis să o citiți ca „c”. Toate scrisorile sunt citite așa cum sunt scrise. Nu există sunete nepronunțabile. Următoarele combinații sunt pronunțate ca în engleză: "sh" - w, "zh" - w, "ts" - c.
Adverbul se formează cu terminația -e: forta (puternic), forte (puternic).
| Locuri personale. | Dat., vina. cazuri de locuri personale. | A atrage. locuri. |
|---|---|---|
| eu i | eu _ | ma mea |
| tu tu, tu | tu , tu, tu, tu | ta a ta, a ta |
| il el | le el, el | la el |
| el ea | le, ley ea, ea | la ea |
| chestia asta | le, it la el, ea, el, ea | la el |
| deci eu insumi | fii tu, tu însuți | sa proprie |
| noi noi | ne noi, noi | pe noastre |
| vu tu | tu , tu | va dvs |
| zi ei | ze ei, ei | pentru ei |
| zel ei (fem.) | ze, zey lor (feminin), ei |
| eu (avi) | avea | pi (posi) | a fi capabil | |||
| bi (bevi) | băutură | pli (plazi) | da plăcere | |||
| di (doni) | a da | si (esi) | a fi | |||
| fi (fari) | do | shi (shali) | fie la | |||
| fli (flugi) | a zbura | spi (sapi) | stiu | |||
| gi (igi) | merge | sti (esti) | stau | |||
| ji (jiji) | (de cineva) | ti (meti) | pune pune | |||
| kri (credi) | crede | tri (trovi) | găsi | |||
| li (lati) | pleca, permite | vi (voli) | doresc, doresc |
| Adjective și adverbe corelative | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| adjectivele | Pronume | Adverbe | ||||
| calitate (ce) | individual -un (care) | subiect -o (ce) | imagine de acțiune. -e (ca) | loc - tu (unde) | ||
| ca ce | kaun cine, cine | kao (sau ko ) ce | kae (sau kom ) ca | kaye (sau vo ) unde | ||
| și așa | etun asta | aceasta este | ete asa | etye (sau ik ) aici | ||
| yen aici (asa) | yenun unul | yeno atunci | yene așa | yenye (sau ye ) acolo | ||
| osa altul | osun altul | oso altceva | ose altfel | osye altundeva | ||
| câțiva _ | cineva somun | somo ceva | cumva _ | somy undeva | ||
| scuturați fiecare | shakun fiecare | shako fiecare lucru | scuturați în orice fel | shakye în fiecare loc | ||
| tot întreg | totunos (sau tos ) all | toto (sau la ) tot | tote complet | totye (sau toye ) peste tot | ||
| cert unele | sertun pe cineva | Serto ceva | serte într-un fel | sertye pe undeva | ||
| kel orice | orice _ | kelo orice | kele din toate punctele de vedere | kelye oriunde | ||
| vorbește așa | talun cert | talo anumit lucru | poveste într-un anumit fel | talye într-un anumit loc | ||
| nul nici unul | nimeni _ | nilo nimic | nimic _ | nicăieri _ | ||
| etosa unul dintre | etosun unul dintre | etoso unul dintre | ||||
| un alt somosa | suntem altcineva | somoso altceva | suntem altfel | suntem în altă parte | ||
| nilosa nu mai mult | nilosun nimeni altcineva | nimic altceva | nu mai nilose | nilosye nicăieri altundeva | ||
numere cardinale
| unu | 2 | 3 | patru | 5 | 6 | 7 | opt | 9 | zece | unsprezece | douăzeci | 100 | 121 | 200 | 1000 | 406 966 | milion | miliard |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| un | du | tre | qar | qin | sta | sep | ot | non | este | isun | duis | ek | ekduisun | duek | mil | qareksitmil nonsitissit | milion | milyard |
Afixele de limbă neo constau din 39 de prefixe și 52 de sufixe:
Prefixe| ad - adjunct, asistent, vice, auxiliar | adsecrer secretar general adjunct; adkolonel locotenent colonel; adlinguo este un limbaj artificial. |
| amb - mutual | ambelta bilateral; ambelte (adv.) pe ambele părți; amb—dezo dorință reciprocă; ambdecide (adv.) prin hotărâre reciprocă. |
| ante - înainte - înainte (loc) | vestibul antekam , hol, fata; antegardo avantgarde; antebratul antebras . |
| anti - anti | antialcola anti-alcool; anticonstituțională neconstituțională. |
| arci - archi , peste, peste, majoritatea | arhiduce arcdux ; arcrika este excepțional de bogat; arcikolma umplut; arhiepiscop arivesko . |
| bi— , du— dublu (cantitate) | bilingu bilingv; dufaca bifata . |
| bis - de două ori (frecvență) | bisveka (adj.) de două ori pe săptămână; biside (adv.) de două ori pe zi. |
| bo - rudenie prin căsătorie | socrul bopatro ; soacra bomatro ; bofilyo ginere; bofilin nora; parintii sotului boeltros . |
| di - indicarea unui defect, anulare, privare de calitate | difi cancel; diarmo dezarm ; avantaje cauza pagube; dipoezi a depoetize. |
| face - după (timp) | ora domidă după-amiaza; domida dupa-amiaza; domide (adv.) câmp de amiază; doguera postbelic. |
| duf - dificil | dufplekibla este greu de explicat; dufvindibla greu de vândut; duflektibla este greu de citit. |
| ex - fost, ex | exroy fost rege; exspozo fostul sot. |
| ge - ambele sexe | gesiros doamnelor și domnilor; gefratos frati si surori. |
| in - intra , intra, pune inauntru | inmixi interven; inkasi realize (vând pentru numerar); envelop implic ; pachet inkesi . |
| inter - între | invazie intermediară ; interline pentru a intra; internationala internationala. |
| intra - interior | intravenya intern; intramuscular intramuscular. |
| ize - ușor | izeplekibla este ușor de explicat; izekomprenibla este usor de inteles. |
| ju - numai | jumarlat proaspăt căsătorit (abia căsătorit); junasat nou-născut; juarivat tocmai a sosit. |
| mal - valoare opusă | eșecul malix ; malonesta necinstit, fraudulos; malablo stângăcie, stângăcie. |
| mis - calitate negativă | dezinformare dezinformată; abuz de putere. |
| mul - multe, poli | mulvorta verbose; mulspozo poliandrie (poliandrie). |
| nar - următorul | narvik săptămâna viitoare; naryes data viitoare. |
| ni - niciodată | niudat nemaiauzit; nividat nevăzut; nivinkat este invincibil. |
| nu - negație | noposibla imposibil; noendat neterminat; novole din neatenție, involuntar; nocribla este incredibil. |
| pas - ultimul, trecut | pasmirko miercurea trecută; pasvek săptămâna trecută; pasyema (adj.) iarna trecută; pasanya anul trecut. |
| înainte - înainte, înainte (timp) | preistora preistorica; predanki fi recunoscător în avans; prelasta penultima. |
| re - re, repetă, din nou | refi redo; remarlo să se căsătorească din nou; redici răzgândiți-vă (decideți din nou). |
| ri - rudenie printr-o a doua căsătorie, înlocuire | rimatro mama vitrega; ripatro tată vitreg; sora vitregă risor ; roată de rezervă rirot . |
| rir - în spate, în spate | cameră de serviciu rirshop în magazin; spate rirgardo ; rirsizo sezonul trecut; rirpenso ulterior motiv; ririgi merg in sens invers. |
| sam - asemănător, la fel | străin samlandan ; simultan în același timp; asociati samidein . |
| semi - jumătate, jumătate | semivege (adv.) pe jumătate; semilongo jumătate de lungime; semimortă pe jumătate moartă; mijlocaş semibak . |
| sen - fără, dezavantaj | senmova nemişcată; senodora (adj.) inodor; sendulda nerăbdătoare; anarhie senposo . |
| sub - sub | subtera subterană; submarin submarin; submara subacvatică; subsol subsol. |
| supra - peste, peste, super | surom superman, supraman; surstimadi overestimate (exagerează valoarea); surabondo peste abundenţă. |
| la - toate | culoare tokolora (toate culorile); tosorta orice (orice fel); tosorta jensos tot felul de popoare. |
| tri- , tre- trei | trimestre trei luni, un sfert; triunghi trigon ; camera tripla trebeda kam . |
| tris - triplu | trismeză de trei ori pe lună; ediția trisanya periodik publicată de trei ori pe an. |
| un - one, single, mono | unalma unanim; unanimitate unalmeso ; unelta unilateral; underka veo drum unic. |
| eu— în urmă | yolong cu mult timp în urmă, cu mult timp în urmă; yopok acum o clipă, tocmai acum; yovekos acum câteva săptămâni; încoronarea yoanya koronazo , ținută în urmă cu un an. |
| -ac | peiorativ (evaluare negativă) | viraco huligan, bandit; boyaco waif ; lectură libracho , carte proastă. |
| -anunț | acțiune, funcție, birou, impact |
dumado este un nonsens, un nonsens; fanfaronado lauda; punerea în scenă shenado (piesă de teatru, reprezentație); movadi a trece veskado episcopie; profesorado profesorat; ambasada ambasadei; pugnado perforarea găurilor; pedadi da o lovitură |
| -al | limba | engleza ; Rusal Rusal ; francez francez; deucal german |
| — aldo | șef, șef | stasyonaldo stationmaster ; orkestraldo dirijor al orchestrei; manager de personal |
| -un | apartenența la un grup, apartenența la o familie de animale |
civan , cetatean civin , cetatean ; feldan , feldin țăran, țăran; samreligan co- religionist bovidos familie de bovide (vaci, zimbri etc.); ovan ovipar |
| -aro | loc | sala de mese edaro ; sala de jocuri ludaro ; capela pregaro , capelă |
| —aryo | destinatar | destinataryo destinatar; moștenitor latadaryo ; beneficiar _ |
| — ava | conținând | ferava feruginoasă (bogată în fier); aurava auriferă; niava goală |
| — ayo | tip de obiect material | edayo alimente, alimente, provizii; băutură bevayo ; Medicamente Medikayos |
| — azo | acțiune pe termen lung | formare de formazo ; lustrazo șlefuire, lustruire; saponarea cu saponazo |
| -de exemplu | mare, mare, multe | domego acasă; fortega mai puternica; edegi exagerat ; bevegi se imbata |
| — el | sufix cu sens nedefinit | flamel will-o'-the-wisp ; fansel bauble |
| -em | înclinație, asemănare | rubema rosiatica; jalema gălbuie; edem vorace; bonema este amabil, bun; sonyemi fantezează , visează |
| —enda | indică faptul că a fost efectuată o acțiune asupra unui obiect | a ordonat mendenda ; lukenda permis, permis; vânzări vândute; bakenda s-a întors; agenda _ |
| —ensi | începe | skurensi încep să se întunece, amurg; plorensi izbucni în lacrimi |
| -eh | ocupatie, afaceri | vânzător vânzător; cumpărător kofer ; muncitor oprer ; lucrător oprerin (lucrătoare); cantareata kanter |
| -eso | calitate, natura | oase foarte bune; frumusețe beleso ; albeso alb; nereso negru; prudenso prudence (prescurtare de la prudenteso ) |
| -EST | superlativ | belesta frumos; bonesta este cel mai bun; malesta cel mai rau |
| -et | diminutiv | Boyet băiețel; fetita fetita; promenadă scurtă plimbare; beveti take a sip, take a sip; nereso negru; prudenso prudence (prescurtare de la prudenteso ) |
| -eyo | colectiv | omeyo umanitate; yuneyo tineret (tineri); aristocrație nobilă ; Kristeyo Christian Church (o asociație a tuturor creștinilor); |
| -grafic | profesie, știință, artă | geograf geograf ; geografa geografică; geografie geografie; biograf biograf; biografie biografice; biografie _ |
| -in absenta | posesiv | kia a cărui; nilunia nimănui ; tosia aparține tuturor; lo povia viv poor life |
| -ibl | posibil | ibla accesibil, disponibil; posibila posibil; vidibla vizibilă; lektibla lizibilă |
| — id | descendent | Latinida Romance (limba); Eraklid _ |
| — adică | cauză | kie din cauza ce, de ce; etie prin urmare; nilie fara motiv; kelie din orice motiv; somie dintr- un motiv oarecare |
| -dacă | definind ceva | dormifa somnoros; exitifa stimulating; benifa util, avantajos; lezifa dăunătoare, dăunătoare |
| -IG | merge | dormigi du-te la culcare; bedigi merg la culcare; fensigi mergi la fereastra |
| -ij | deveni cineva sau ceva | dormiji adormi; oldiji îmbătrânesc; vidibliji devin vizibile; beliji deveni frumos |
| — il | instrument | cuțit kotil ; cumpărat foarfece; ceas oril ; scaun sidil ; tirbușon korkil ; rasil aparat de ras; spargatorul de nuci nuxil ; domilos aparate de uz casnic; clești de zahăr sukril ; scobitoarea dentilei ; stiril fier |
| -în | feminin | doktorin doctor, femeie doctor; regina regina; vânzătoare venderin ; artist pinterin ; croitoreasa kuderin ; leoaica leonina ; tigru _ |
| —ind | participiu, participiu perfect | vidinde seeing; ricinde a primit; oldijnde îmbătrâni; oldijinda în vârstă |
| — inil | capacitate mică | sukerinil zahăr; salinil agitator de sare; ceașcă de ceai teinil ; ceașcă de cafea kafinil ; oală cu ardei pepinil |
| -ingo | mașină | mașină de spălat lavingo ; mașină de spălat vase plateningo |
| -io | artă; știință ocupație generalizare, totalitate |
chimiochimie ; gravura gliphio ; medicina medikio ; coacere panio ; industria industrială; oldo man (despre oameni), gunoi (despre lucruri); societate socială |
| -ior | transport | barca de pescuit peskior ; delior distrugător, luptător; portavion ivior ; bomber bomber; petrol petrolier |
| — ir | comparativ | altira este mai înalt; granira este mai mare; letira mai mică; fortera este mai puternică; klevira este mai capabilă; ofira mai frecventă; ofire mai des |
| -este | returnabil | mirisi uita-te la tine; punisi a se reproșa (pedepsi) pe sine; permisi afford; mi permisar ve disturbi |
| -ism, -ist | doctrină, angajament | socialism socialism; socialist socialist; paxismo pacifism, —ist pacifist; idealism idealism, —ist idealist; fascism fascism, —ist fascist |
| -aceasta | boala, boala | difterită difterie; hepatită epit ; uremie uremită ; okit oftalmie |
| -log, -a, -io |
stiinta, arta | dermolog, -a, -io dermatolog, -ic, -ia; grafolog, -a, -io |
| — ol | pui, diminutiv | ipol mânz, mânz; vițel bovol ; satul dorfol ; casa domol ; bagheta bastol |
| — și | aduna, începe, ajunge | pluvonda va ploua; venonda venind, venind; nel mesos venonda în următoarele luni; la shipos departonda aceste (celebre) corăbii care pleacă |
| — orio | producție | fabrica de cofetărie bisqitorio ; fabrică de lenjerie telorio ; fabrica de frânghii kordorio |
| — oyo | mobila | birou skribyo , birou de recepție, birou; dulap klozoyo , dulap; frigider frigoyo |
| -oz | belşug, belşug, belşug | rikozo mare bogăție; rikoza este foarte bogat; lumoza strălucitor, strălucitor; lumozo strălucire, strălucire |
| —uc | reciprocitate | libuci se iubesc; libucu! iubim unii pe alții!; elpuco ajutor reciproc; bon boyos elpucar baietii buni se ajuta intre ei |
| -ul | mic | omul pitic; infantul baby; manul mana mica; pedulus ; katul cat |
| — un | individ (femeie: —în) |
vunun rănit; vunin este rănit; malun este o persoană rea; malin este o femeie rea; prizonier prizun ; prizin prizonier |
| — uyo | recipient, loc mic, carte | cutie pentru tigari ; husă pentru ochelari okiluyo ; totuyo box, box; camera de gardă gaeduyo , cabină; container de gunoi orduruyo ; cartea de adrese ; cartea de adrese; program trenuyo ; program oruyo ; cabină telefonică fonuyo ; agendă telefonică fonadresuyo |
| -voi | loc | klezye la biserică, la biserică; kinye (unde) la cinema, (unde) la cinema; Londonye la Londra, la Londra; Bruxelye la Bruxelles, la Bruxelles; skolye la școală, la școală; domye acasă, acasă; toye (unde) peste tot, (unde) peste tot; somye undeva, undeva; nu nicăieri , nicăieri |
| -da, -ochi | plantă, cultură | pomyer măr; tufa de trandafiri rozyer ; pom fructifer; piersic piersic; pirseyer par (arborele); fragyer fragyer |
| -da | frecvență, caz, timp | somyes de mai multe ori; mulyes de multe ori; kanyes de câte ori?; duyes de două ori; ekyes de o sută de ori; idyes o dată; pasidyes una din zilele trecute; naridyes una din zilele urmatoare |
Limba rusă
Tatăl nostru care ești în ceruri! Fie ca numele tău să fie sfințit;
Să vină împărăția ta; să se facă voia Ta pe pământ precum în ceruri;
Dă-ne pâinea noastră cea de toate zilele pentru această zi;
Și iartă-ne nouă datoriile, precum și noi iertăm pe datornicii noștri;
Și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.
Esperanto (Zamenhof 1887)
Patro nia care este în cer, sfânt estu via nomo.
Venu regno via! Estu volo via, tiel en la cer precum și pe tero.
Panon nian zilnic donu al ni astăzi.
Kaj pardonu al ni ŝuldojni noastre, cum ni-am de asemenea pardonas al noastre ŝuldantoj.
Kaj ne konduku nin en la tenton, sed liberigu nin de la malbono.
Neo (Alfandari 1965)
Na Patro ki sar in cel, siu ta nam santat
Venu ta regno. Siu fat la vol, absen in cel, as on ter.
Na shakida pan ne diu oje.
E ne pardonu na debos, as nos pardonar na deberos.
E no ne induku in tentado, mo ne fridu da mal.
| Limbi construite ( lista ) | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||||||
| |||||||||||
| |||||||||||
| Portal: Limbi construite | |||||||||||