Reforma ortografică germană din 1996 ( germană: Reform der deutschen Rechtschreibung ) este o reformă adoptată în 1996 care urmărește simplificarea ortografiei și a punctuației germane . Până în prezent, reforma nu a fost acceptată fără echivoc și are atât susținători, cât și oponenți în diverse sectoare ale societății: de la școlari la politicieni (vezi reforma ortografică germană 1996: argumente pro și contra ).).
Autorităţile germane de la nivelul statelor federale , Austria , Elveţia şi alte ţări cu populaţie vorbitoare de germană s - au angajat să pună în aplicare noile reguli până la 1 august 1996 . După introducerea lor, au început să fie produse primele dicționare și manuale, dar oponenții reformelor au insistat ca procesul de elaborare a noilor reguli să fie convenit cu publicul larg, ceea ce nu s-a făcut niciodată.
La Târgul de Carte de la Frankfurt din 1996, sute de scriitori și filologi au cerut oprirea reformei și revenirea la vechile reguli. Litigiile au continuat pe tot parcursul anului 1997 , iar la 14 iulie 1998 , Curtea Constituțională Germană a anunțat că reforma va continua. În același timp, în țara Schleswig-Holstein , în urma unui referendum, s-a decis trecerea la regulile de ortografie pre-reforme. O inițiativă similară a avut loc și în Bavaria .
În 2004-2005 , mulți scriitori celebri, personalități ale culturii și ale artei, jurnaliști și chiar politicieni s-au numărat printre oponenții reformei . Toate acestea au contribuit la o revizuire semnificativă a prevederilor dictate de reformă. Acest lucru a fost facilitat și de respingerea noilor reguli de către editori și ziare consacrate precum Axel-Springer-Verlag , Der Spiegel , Süddeutsche Zeitung [1] [2] . La o întâlnire a miniștrilor culturii La 25 septembrie 2004, s-a decis continuarea reformei și adoptarea versiunii finale a acesteia încă de la 1 august 2005 în 14 state federale, așa cum era consacrat în acordul țărilor vorbitoare de limbă germană. La 17 decembrie 2004, Consiliul pentru ortografie germană și-a continuat activitatea. Cu toate acestea, această reformă nu a fost finalizată.
Nereușite, noile reguli au fost ulterior respinse de unele școli, de mulți profesori și de Frankfurter Allgemeine Zeitung și Die Welt . Întârzierile în implementarea reformei au fost, de asemenea, nepopulare, deși la 16 iulie 2005 chiar și Renania de Nord-Westfalia și Bavaria, „exceptate” de reformă, au implementat-o temporar acasă. Ca urmare, după expirarea perioadei de implementare, la 1 august 2005, noile reguli au fost considerate obligatorii peste tot, în toate școlile și instituțiile publice din Germania.
În 2006, „reforma este în curs de reformare” într-un mod nou, în special, unele dezacorduri au fost rezolvate în scrierea literelor mici și mari , precum și în cazurile de ortografie continuă și separată, de exemplu, verbe între ele și adjective cu alte părți de vorbire [3] . Toate aceste modificări au fost reflectate în cea de-a treia versiune a reformei, care a fost prezentată la 1 august 2006. Această versiune devine finală, toate publicațiile în limba germană trec la ea, apărând doar parțial de la reguli și aplicând propriile variante.
Scopul reformei a fost simplificarea ortografiei germane, deși, de fapt, în aproape zece ani de implementare și cincisprezece ani de existență, a apărut mai multă confuzie. Ca urmare a reformei, utilizarea literei ß a fost limitată , care a început să fie folosită numai după diftongi și vocale lungi ( Sto ß , sa ß , bei ß en ), dar după vocalele scurte unde ß era scris inițial , acum se scrie dublu ss care îl înlocuiește (printre cele mai comune exemple se numără uniunea da ss și rădăcina -wu ss - în cuvinte precum wusste , bewusst (de la verbul wissen )). Verbele compuse precum kennen lernen, spazieren gehen au început să fie scrise separat - acum sunt fraze. În cuvintele compuse, unde doar două erau scrise anterior la joncțiunea a trei consoane ( Be tt uch = Be tt + T uch ), astăzi sunt scrise toate trei ( Be ttt uch ). La punctuaţie , sensul virgulei a fost exagerat în unele propoziţii complexe , precum şi în propoziţiile cu construcţia Infinitiv + zu .
Dicționarele Duden încep să folosească noile reguli din 1996, adică din ediția a 21-a. În 2006, toate modificările au fost luate în considerare în cea de-a 24-a ediție. Noile ortografii au fost luate în considerare în edițiile Wahrig și în majoritatea celorlalte dicționare mai puțin cunoscute.
| limba germana | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Structura limbajului |
| ||||||||
| Răspândirea |
| ||||||||
| Poveste | |||||||||
| Soiuri |
| ||||||||
| Personalități | |||||||||
| |||||||||