Limba abhaza
| limba abhaza | |
|---|---|
| Limba abhază prezentată în culoarea piersicii | |
| nume de sine | Aԥsua byzsha, aԥssha |
| Țări | Abhazia [1] , Turcia , Rusia , Iordania , Siria , Irak |
| statutul oficial | |
| Numărul total de difuzoare | 125.000 [2] |
| stare | vulnerabil |
| Clasificare | |
| Categorie | Limbile Eurasiei |
|
Superfamilie nord-caucaziană (nerecunoscută în general) Familia Abhaz-Adyghe grupul Abhaz-Abaza |
|
| Scris | chirilic ( alfabet abhaz ) |
| Codurile de limbă | |
| GOST 7,75–97 | abh 010 |
| ISO 639-1 | ab |
| ISO 639-2 | abk |
| ISO 639-3 | abk |
| WALS | abk |
| Atlasul limbilor lumii în pericol | 1076 |
| Etnolog | abk |
| IETF | ab |
| Glottolog | abkh1244 |
 Wikipedia în această limbă | |
Limba abhază (Abkh. аԥsua byzsha [apʰswa bɨzʃʷa] , аԥсша [apʰsʃʷa] ) este limba abhazei , comună în Abhazia și Turcia , precum și în alte țări din Orientul Mijlociu ( Iordania , Siria ) , Irak , Irak . Rusia și în Occident . Aparține familiei de limbi Abhaz-Adyghe . Limbile abaza, adyghe , kabarino - circasia , ubykh (acum dispărută) sunt înrudite .
Clasificare
Limba abhază aparține familiei de limbi Abhaz-Adyghe (grupul Abhaz-Abaza).
Potrivit lui L.P.Zagursky, partea de mijloc a Caucazului de Nord și partea de vest a Caucazului de Sud erau ocupate de grupuri de popoare a căror rudenie cu alte popoare nu era cunoscută; ei includ și abhazieni , ca unul dintre popoarele grupului caucazian de vest. Aceștia sunt abazini , adyghe -circasieni : kabardieni , abadzekhs , bzhedukhs , shapsugs , besleneyiți . Limbile lor nu au o relație general recunoscută cu alte limbi și grupuri de limbi. Celebrul om de știință german Miller le-a numit „un conac în picioare”.
Linguogeografie
Gama și abundența
În Republica Abhazia ( Abkh. Aԥsny Аҳәынҭҭқарра ) este limba de stat (din 1994; conform constituţiei Abhaziei). Cu toate acestea, dacă în 1989 era limba maternă pentru doar 17,8% din populația Abhaziei (92,8 mii persoane), atunci după războiul etno-politic , în 1995, ca urmare a unei reduceri puternice a populației (de la 520 mii persoane ). la 150-220 mii) - pentru mai mult de 50%.
- Rusia - conformrecensământului populației din 2010,6786 de persoane vorbesc limba abhaziană [3] .
- Turcia - conform recensământului din 1965, erau 4563 de oameni. cu limbile lor natale abhaziană sauabaza(acolo sunt considerate o singură limbă - abaza) și 7836 de oameni cu ele ca a doua limbă.
Numărul total de vorbitori poate fi estimat la 120 de mii de persoane. Estimările de 500-600 de mii sunt incorecte și pot include așa-numiții „ Cercasieni ” - adică descendenții circasienilor de vest și de est .
Până la mijlocul secolului al XIX-lea, limba abhază era răspândită pe aproape toată Abhazia modernă, cu excepția regiunilor de sud-est, unde limba megreliană domina deja atunci ; precum și în vestul actualului Soci Mare , în bazinele râurilor Mzymta , Psou și Khosta .
În anii 1860, o parte semnificativă a abhaziei au fost forțați să -și părăsească patria și să se reinstaleze în Imperiul Otoman . Pământurile eliberate au fost așezate de greci , armeni , mingrelieni , ruși și alte naționalități.
Ca urmare, până în 1989, limba abhază predomina doar în două regiuni ale RSS Abhaze: Ochamchira și Gudauta (vezi harta nr. 5 din Atlasul limbilor caucaziene ); totuși, după războiul abhaz-georgian, limba abhază s-a răspândit în toată Abhazia.
Începând cu 2011, aproximativ 122 de mii de etnici abhazi trăiesc în Abhazia, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din populația totală [4] .
În Turcia, satele abhaziei sunt împrăștiate în ils Duzce , Bolu , Sakarya , Kayseri , Samsun , Sivas , Bursa și altele (vezi [Chirikba 1995], [Andrews 1989] și harta nr. 18 ibid. ).
Dialecte
Acum, în Caucaz rămân doar trei dialecte ale limbii abhaze: Abzhui în regiunea Ochamchira , Bzyb în regiunea Gudauta și Samurzakan în satele Agubedia și Reka , regiunea Ochamchira și o parte din satul Chkhuartal , regiunea Gal . Transportatorii tuturor celorlalți au fost relocați în Imperiul Otoman.
Până în anii 1860 o fâșie continuă de dialecte abhaze a ocupat coasta Mării Negre și versanții sudici ai lanțului Caucaz , de la Ubikh în vest până la Megrelia și Svanetia în est.
Între râurile Soci și Zhvava-kvara (nord-vestul Abhaziei moderne și estul Sociului Mare în teritoriul Krasnodar ), dialectul Sadz (abhazia de vest) era răspândit. Toți vorbitorii săi au fost relocați în Turcia , unde a fost păstrat în mai multe sate. Include următoarele dialecte:
- litoral (dzhigetsky sau de fapt sadzsky);
- munte (medoveyevsky, nume de sine - abadza, triburi chua, extratereștri, chzhgucha, akhchipsou, aibga în bazinul râului Psou ).
Dialecte abhaze mai la sud:
- de-a lungul coastei:
- bzybsky (între râurile Zhoekvara și Psyrtsha, acum districtul Gudauta ),
- Gumsky (mai departe de râul Kodor ) - reinstalat în Imperiul Otoman, în special în Adjara (pe atunci parte din Porto), unde locuiesc acum în sat. Angis (unii dintre ei s-au întors mai târziu în Abhazia în satele Eshera , Anukhva și altele);
- abzhuysky (acum districtul Ochamchira ) și
- rămășițele Samurzakanului - în rândul majorității megreliane ;
- in munti:
- pshuvsky (superior tech. râul Bzyb ) - este încă vorbit în satele abhazie din centrul Turciei;
- Tsebelda-Dal (cf. și upper tech. râul Kodor) - este încă vorbit în Turcia în satele abhaziei din provinciile de vest Bilecik, Bursa și Eskisehir.
Limba literară abhaziană se bazează pe dialectul abzhui [5] .
Scrierea
Scrierea modernă în abhază se bazează pe scrierea chirilică . Prima încercare de a compila alfabetul abhaz a fost făcută în 1862 de lingvistul rus P.K. Uslar , pe baza alfabetului chirilic. Primul manual abhaz a fost publicat în 1865. În 1892, a fost publicat un „alfabet abhazian” actualizat și corectat, întocmit de D. I. Gulia și K. D. Machavariani [6] .
În 1926, scenariul a fost transferat pe baza grafică latină ; în 1938 - la grafica georgiană , iar în 1954 - din nou la alfabetul chirilic.
| A a [a] |
B b [b] |
În în [v] |
G r [ɡ] |
ггг [ɡʲ] |
Гә гә [ɡʷ] |
Ӷ ӷ [ʁ/ɣ] |
Ӷь ӷь [ʁʲ/ɣʲ] |
| Ӷә ӷә [ʁʷ/ɣʷ] |
D d [d] |
Dә dә [dʷ] |
E e [a/ja] |
F w [ʐ] |
În direct [ʒ] |
Zhә zhә [ʒʷ] |
Z z [z] |
| Ӡ ӡ [d͡z] |
Ӡә ӡә [d͡ʑʷ] |
Și și [j/jɨ/ɨj] |
K la [kʼ] |
Ky ky [ kʼʲ ] |
Кә кә [kʼʷ] |
Қ қ [kʰ] |
Қь қь [kʲʰ] |
| Қә қә [kʷʰ] |
Ҟ ҟ [qʼ] |
Ҟь ҟь [qʼʲ] |
Ҟә ҟә [qʼʷ] |
L l [l] |
M m [m] |
N n [n] |
Oh oh [a/wa] |
| P p [pʼ] |
Ԥ ԥ [pʰ] |
R p [r] |
C cu [s] |
T t [tʼ] |
Тә tә [tʼʷ] |
Ҭ ҭ [tʰ] |
Ҭә ҭә [tʷʰ] |
| У у [w/wɨ/ɨw] |
f f [f] |
X x [x/χ] |
Xh xh [xʲ / χʲ] |
Хә хә [xʷ/χʷ] |
Ҳ ҳ [ħ] |
Ҳә ҳә [ħʷ] |
C c [t͡sʰ] |
| Tsә tsә [t͡ɕʷʰ] |
Ҵ ҵ [t͡sʼ] |
Ҵә ҵә [t͡ɕʼʷ] |
H h [t͡ʃʰ] |
Ҷ ҷ [t͡ʃʼ] |
Ҽ ҽ [t͡ʂʰ] |
Ҿ ҿ [t͡ʂʼ] |
Sh w [ʂ] |
| Sh sh [ʃ] |
Шә ea [ʃʷ] |
S s [ɨ] |
Ҩ ҩ [ɥ/ɥˤ] |
Џ џ [d͡ʐ] |
Пь џь [d͡ʒ] |
b b [ʲ] |
Ә ә [ʷ] |
Caracteristici lingvistice
Fonetică și fonologie
VocalismLimba abhaza are 2 foneme vocale ( a , sy ) si un diftong aa . Vocalele rămase, notate în scris prin litere separate ( е , о , и , у ) și adesea pronunțate ca monoftongi , sunt fonologic fie diftongi, fie alofoni sub influența consoanelor învecinate:
- ai → ey → e; ya → tu → e; aiʷ → eyʷ; йʷа → йʷе; Сʲа → Сʲе
- st → st → u; yy → yi → i; Сʲы → Сʲи
- ўа, аў → o
- ыў → уў →у; ўы → ўу → у; Сʷы → Сʷу
Numărul mic de vocale este compensat de prezența unui număr mare de consoane: în limba literară - 58, în dialectul Abzhui - 60, în dialectul Bzyb - 67. Acest lucru se datorează faptului că multe consoane au palatalizat și perechi labializate , de exemplu: қ - қь - қә [k - kʲ - kʷ].
Tabel de consoane:
| Labial | Alveole. | Postalveol. | Palatal. | Retroflex. | Velar | Uvular | Faringal. | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| ca de obicei | laborator. | ca de obicei | laborator. | ca de obicei | laborator. | căzut. | ca de obicei | laborator. | căzut. | ca de obicei | laborator. | faruri | laborator. + faruri. | ca de obicei | laborator. | ||||
| nazal | m /m/ | n/n/ | |||||||||||||||||
| exploziv | Surd. | ԥ /pʰ/ | ҭ /tʰ/ | ҭә /tʰʷ/ | қь /kʰʲ/ | қ /kʰ/ | қә /kʰʷ/ | ||||||||||||
| sunând | b /b/ | d /d/ | dә /dʷ/ | gy /ɡʲ/ |
g /ɡ/ | гә /ɡʷ/ |
|||||||||||||
| abr. | n /pʼ/ | t /tʼ/ | tә /tʷʼ/ | ky /kʲʼ/ | la /kʼ/ | kә /kʷʼ/ | ҟь /qʲʼ/ | ҟ /qʼ/ | ҟә /qʷʼ/ | ||||||||||
| africane | Surd. | c /tsʰ/ | h /tʃʰ/ | q' /tɕʰ/ | цә /tɕʰʷ/ | ҽ /tʂʰ/ | |||||||||||||
| sunând | ӡ /dz/ | џь /dʒ/ | ӡ' /dʑ/ | ӡә /dʑʷ/ | џ /dʐ/ | ||||||||||||||
| abr. | ҵ /tsʼ/ | ҷ /tʃʼ/ | ҵ' /tɕʼ/ | ҵә /tɕʷʼ/ | ҿ /tʂʼ/ | ||||||||||||||
| fricative | Surd. | f/f/ | cu /s/ | sh /ʃ/ | shə /ʃʷ/ | ҫ /ɕ/ | ҫә /ɕʷ/ | sh /ʂ/ | хх / χʲ / |
x /χ/ | хә /χʷ/ |
x' /χˤ/ |
х'ә /χˤʷ/ | ҳ /ħ/ | ҳә /ħʷ/ | ||||
| sunând | la /v/ | Z Z/ | zh /ʒ/ | zhә /ʒʷ/ | ҙ /ʑ/ | ҙә /ʑʷ/ | w /ʐ/ | ӷь /ʁʲ/ |
ӷ /ʁ/ | ӷә /ʁʷ/ |
|||||||||
| Aproximatorii | ll/ | și /j/ | ҩ /ɥ/ | /w/ | |||||||||||||||
| Tremurând | r /r/ | ||||||||||||||||||
- Consoanele găsite numai în dialectul Bzyb sunt afișate cu albastru ; în Bzyb şi Sadz - verde .
- [f'] apare doar într-un cuvânt apa „subțire”, care se pronunță și /a.ˈp'a/.
- Fricativele velare diferă în funcție de mediu între cele velare și cele uvulare, în acest din urmă caz cele reale Bzyb uvulare sunt tratate ca /χˁ χˁʷ/ faringealizate.
- Stopul glotal [ʔ] este, în primul rând, una dintre realizările fonemului /q'/, iar, în al doilea rând, apare în cuvântul /ʔaj/ „nu” . /ɥ/ provine din /ʕʷ/ iar constricția faringelui se mai aude în vorbirea unor vorbitori.
- Accentul este semnificativ fonologic.
Morfologie
Limba abhaziană aparține limbilor aglutinante și are un grad ridicat de polisintetism . Cu o morfologie extrem de slabă a numelor , verbul abhaz are o mare varietate de forme; diverși cercetători [7] disting zeci de modalități.
Prefixul a- la începutul unui cuvânt este un articol hotărât . Forma cu articol hotărât este mai comună decât formele cu articol nehotărât sau zero. Articolul hotărât este înlocuit cu prefixe posesive [8] .
Spre deosebire de limbile adyghe , limba abhază nu are cazuri nominative , ergative , dative și genitive și, respectiv, construcții nominative, dative și posesive. Ele corespund variației morfemelor de prefix clasă-personal în structura verbului , acționând ca o propoziție întreagă.
Spre deosebire de substantiv , verbul abhazian are un număr mare de categorii gramaticale. Pe lângă conjugarea polipersonală, care reflectă în structura predicatului persoanei atât subiectul, cât și adăugările directe și indirecte (dacă există), verbul are mai multe moduri ( indicativ-afirmativ , negativ, interogativ, interogativ-negativ, imperativ , condiționat ) și angajamente (directe, reflexive, reciproce, comune, motivante, benefice). Sistemul de timpuri al limbii abhaze este dezvoltat și reprezentat, cel puțin, de timpul prezent-viitor, aorist , perfect , pluperfect , timpul perfect viitor, precum și o serie de formațiuni modal-temporale, dintre care unele sunt de asemenea considerate uneori ca timpuri viitoare (viitor cert, viitor probabil, viitor necesar) [7] .
Sfarsitul pluralului depinde de faptul ca substantivul apartine sau nu clasei de oameni. În primul caz, la cuvântul se adaugă sufixul -tsа :
- аӡӷab - ца "fete"
- ashәҟәyҩҩ ( ы ) - цәа „scriitori”
Poate fi folosit și sufixul -aa , care are o conotație de colectivitate:
- аԥsu ( а ) - аа "abhazieni"
- аҟә ( а ) - аа "Oamenii Sukhumi"
- ау ( аҩы ) - аа "oameni"
În al doilea caz, se adaugă sufixul -қәа :
- аҽ ( ы ) - қәа „cai”
- аӡ ( ы ) - қәа „apă”
- alaba - қәа "bețe"
Un indicator al acestei categorii de incertitudine este sufixul -k . De exemplu:
- ( а ) ҩны - la „un fel de casă”
- ( a ) kats - la „un fel de carne”
- ( a ) shkha - la „un munte”
Acest sufix se întoarce la numeralul aky „unu”.
Pronume| Unitate h. | Mn. h. | |
|---|---|---|
| persoana 1 | Sarah | hara |
| persoana a 2-a (m.r.) | uara | Shara |
| a 2-a persoana (femeie) | bar | |
| Persoana a 3-a (m.R.) | iara | cadou |
| persoana a 3-a (feminin) | lara |
De asemenea, pronumele pot fi folosite fără sufixul -ra , adică sa , ua , sheәa , etc.
De exemplu:
Ari shәa shәoop iҟazҵaz.
"Tu ai făcut-o"
Pronumele iara si dar sunt rareori folosite fara sufix.
Pronumele ҳara și sҳara au și forme exclusive care exclud ascultătorul căruia i se adresează discursul: ҳarҭ și sҳarҭ .
Prefixele sunt folosite ca pronume posesive , care sunt atașate cuvântului dependent. Luați în considerare sistemul lor folosind cuvântul o („mamă”) ca exemplu:
| Unitate h. | |
|---|---|
| eu | sa s- an |
| Tu (m. R.) | wah wu -an |
| Tu femeie) | ba b -an |
| El | iara i- an |
| Ea este | la l -an |
| Noi | ҳа ҳ -an |
| Tu | sha sha -an |
| Sunt | dar r -an |
| (Nu o clasă de oameni) | iara a - an |
În limba abhază, ca și în multe alte limbi caucaziene , există un sistem de numere vigesimal . Cifrele în limba abhaziană sunt împărțite în două clase corespunzătoare:
| clasa de lucruri | clasa de oameni | |
|---|---|---|
| unu | ca | аӡәы |
| 2 | ҩba | ҩyџya |
| 3 | хԥа | hҩyk |
| patru | ԥshba | ԥshҩyk |
| 5 | khaba | khәҩyk |
| 6 | fba | fҩyk |
| 7 | byzhba | byzhyk |
| opt | aaba | aaҩyk |
| 9 | Zheba | zhәҩyk |
| zece | broască râioasă | zhaҩyk |
| unsprezece | zheiza | zhәeizaҩyk |
| 12 | zhaҩа | zhәaҩaҩyk |
| 13 | zhakha | zhәakhaҩyk |
| paisprezece | zhәiԥsh | zhәiԥshҩyk |
| cincisprezece | zhәохә | zhәohәҩyk |
| 16 | zhaf | zhafҩyk |
| 17 | zhabzh | zhabzhyk |
| optsprezece | zhaa | zhәaaҩyk |
| 19 | zeizhә | zeizhәҩyk |
| douăzeci | zha | zhaҩyk |
Sintaxă
Ordinea cuvintelor într-o propoziție este relativ liberă, dar ordinea preferată este: subiect - obiect - predicat . Este posibilă și următoarea ordine: subiect - predicat - obiect .
Formațiunile infinitive și adverbiale îndeplinesc funcția de propoziții subordonate .
Tipul de codificare a rolului în limba abhază este ergativ-activ . Adică agentul unui verb intranzitiv este de acord în același mod ca pacientul unui verb tranzitiv.
Limba abhază distinge între tipurile de marcare în predicat și sintagmele nominale. Marcarea vârfurilor este folosită în predicație , toți membrii grupului de predicate sunt reflectați de afixe de predicat. În construcția posesivă se folosește și marcarea vârfurilor - atașarea prefixelor personale la obiectul posesiei. Există și o construcție alternativă, practic neproductivă pentru astăzi, corespunzătoare marcajului dependent - atașarea sufixului genitiv -тә la numele posesorului . Acesta din urmă apare în primul rând cu numele proprii, iar sufixul în sine formează astăzi adjective relative.
În sintagma nominală atributivă și postpozițională, dimpotrivă, nu se poate vorbi nici de vârf , nici de marcaj dependent. Termenul de marcare dublă este la fel de slab aplicabil aici . Grupul nominal în limba abhaziană întocmește de obicei așa-numitul „cadru”, în care indicatorii gramaticali sunt împărțiți între membri: prefixele merg la primul cuvânt al grupului, sufixele până la ultimul, iar în cazul membrilor omogene - fiecăruia dintre ei [9] .
Vezi și
Una dintre sursele care a alimentat literatura poporului abhaz a fost folclorul . Multe genuri sunt reprezentate în folclorul abhazian - de la povești epice eroice despre Narts (eroi) până la cântece lirice.
Unul dintre fondatorii literaturii abhaze a fost Dmitri Gulia , poetul național al Abhaziei. În 1912, a fost publicată prima sa colecție Poezii și Chastushkas .
În 1919, a început să apară primul ziar abhaz „ Apsny ”, în jurul căruia au început să se adune mulți scriitori abhazi.
Wikipedia abhaziană
Există o secțiune Wikipedia în limba abhază („ Wikipedia abhază ”), prima editare a fost făcută în 2003 [10] . Începând cu 12:35 ( UTC ) 3 noiembrie 2022, secțiunea conține 6.027 de articole (20.505 pagini în total); În ea sunt înscriși 18.062 de membri, dintre care doi au statut de administrator; 19 participanți au făcut ceva în ultimele 30 de zile; numărul total de editări pe durata existenței secției este de 121.065 [11] .
Note
- ↑ Conform constituţiei georgiane , Abhazia face parte din Georgia ca republică autonomă . Apartenența Abhaziei la Georgia este recunoscută de majoritatea statelor lumii. De fapt, guvernul Georgiei nu controlează teritoriul Abhaziei. Conform constituției Abhaziei, este un stat independent. Independența sa este recunoscută de alte câteva state.
- ↑ Abhaza . _ Lewis, M. Paul (ed.), 2009. Ethnologue: Languages of the World, a șaisprezecea ediție. . Consultat la 17 decembrie 2015. Arhivat din original la 30 mai 2012.
- ↑ Populația Federației Ruse în funcție de competența lingvistică . Preluat la 21 martie 2012. Arhivat din original la 30 mai 2012.
- ↑ Rezultatele primului recensământ rezumate în copie de arhivă din Abhazia din 4 octombrie 2013 la Wayback Machine - Caucazian Knot
- ↑ LIMBA ABKHAZ • Marea enciclopedie rusă - versiune electronică . bigenc.ru . Preluat la 11 iunie 2021. Arhivat din original la 20 iulie 2021.
- ↑ Eseu despre crearea alfabetului abhaz . Consultat la 11 noiembrie 2017. Arhivat din original la 30 august 2019.
- ↑ 1 2 Yakovlev N. F. Gramatica limbii literare abhaze. Sukhum, 2006; Gramatica limbii abhaze. Alashara, 1957.
- ↑ Viacheslav A. Chirikba, 2003 .
- ↑ Shakryl Tamara Platon-ipkha „Categoria înclinației în limba abhaziană”
- ↑ Wikipedia abhaziană: prima editare
- ↑ Wikipedia abhaziană: pagina de statistici
Literatură
- Bganba V. M. Cu privire la problema originii și apartenența etno-lingvistică a unor etnome ale regiunii antice de Est Mării Negre (link inaccesibil) . // Studii abhaze. Limba. Folclor. Literatură. Problema 1. Sukhum: Alashara. 2000, p. 46-79.
- Gramatica limbii abhaze. Fonetică, morfologie. Sukhumi, 1966.
- Inal-ipa Sh. D. Sadzy. Eseuri istorice și etnografice. M .: RAN, 1995.
- Viacheslav A. Chirikba. abhază. Limbi ale lumii. materiale. 119 . - München: Lincom Europa, 2003. - 94 p. — ISBN 3-89586-136-7 .
- Marr N. Ya. Alfabetul analitic abhazian (link inaccesibil) . // Lucrări alese, vol. II. Întrebări de bază ale lingvisticii. - Academia de Științe a URSS, L . : Editura GAIMK, 1936, p. 321-354.
- Uslar P.K. Etnografia Caucazului. Lingvistică. T. 1: Abh. limba. Tiflis, 1887 (repro.: Sukhum, 2002).
- Chirikba V.A. Așezarea abhaziei în Turcia . Anexă la carte: Sh. D. Inal-ipa. Trist. Eseuri istorice și etnografice. M. : Academia Rusă de Științe, 1995, p. 260-278.
- Chirikba V.A. Limba abhază. // Limbile Federației Ruse și ale statelor învecinate. Enciclopedie. În trei volume. T. 1. A—I. M. : Nauka, 1998, p. 8-18.
- Shagirov A. K. și alții. Limbi abhaz-adyghe (link inaccesibil) . // Limbile lumii. limbi caucaziene. - M. : Academia, 1998. Academia Rusă de Științe. Institutul de Lingvistică. pp. 80-157.
- Culegere de materiale despre limba abhaziană / ed. K. S. Shakryl . - Tbilisi: Metsniereba, 1970.
- Andrews, Peter A. Grupuri etnice în Republica Turcia., Beiheft Nr. B 60, Tübinger Atlas des Vorderen Orients, Wiesbaden: Reichert Publications, 1989.
- Chirikba VA Caucazian de Vest comun. Reconstrucția sistemului său fonologic și părți ale lexicului și morfologiei sale. — Leiden: Școala de Cercetare CNWS. 1996.
- Chirikba VA Abhaz. Limbi ale lumii/Materiale 119. München: Lincom Europa, 2003.
- Chirikba VA Distribuția dialectelor abhaze în Turcia. În: A. Sumru Özsoy (ed.). Proceedings of the Conference on Northwest Caucaian Linguistics, 10-12 October 1994. Studia Caucasologica III. Novus forlag - Oslo, Institutet for sammenlignende kulturforskning, 1997, p. 63-88.
- Hewitt BG Abkhaz: O gramatică descriptivă. Amsterdam, 1979.
- Hewitt BG Abkhaz // Greppin J. (ed.) Limbile indigene ale Caucazului Vol. 2. N. Y. : Caravan Books, 1989. [pp. 39-88].
- Gabunia Z. M. Limbile mici în mileniul III și procesele globalizării / în colaborare cu R. Guzman Tirado / - Vladikavkaz, 2010.
- Gabunia ZM Limbi minoritare în lumea modernă. Limbi caucaziene / în colaborare cu R. Guzman Tirado / - M .: Academia de Științe a Rusiei, 2002.
Dicționare
- Marr N. Ya. Dicţionar abhazian-rus. L. , 1926.
- rusă-abh. dicţionar. Sukhumi, 1964.
- Shakryl K. S., Kondzharia V. Kh., Chkadua L. P. Dicționar de abkh. limba: în 2 volume.Sukhumi, 1987 (în abkh.).
- Chirikba, VA Un dicționar al abhazului comun. Leiden, 1996.
Link -uri
- Un site dedicat și limbii abhaze
- Dicționar online rusă-abhază
- Legături Lumea Abaza-Adyghe (Circasian).
- De la istoria tranziției limbii de carte abhaziană la grafica georgiană
- Fonturi oficiale abhaze (la sfârșitul paginii)
- Corpus al limbii abhaze
| limbi abhaz-adighe | |
|---|---|
| abhază | |
| Adyghe | |
| Ubykh |
|
 Dicționare și enciclopedii | |
|---|---|
| În cataloagele bibliografice |
|