Molise-slavă

Molise-slava  este o microlimbă literară slavă bazată pe unul dintre dialectele croate Shtokavian de tip Ikavian (cu unele elemente de dialecte Chakavian ), comună în zona limbii italiene : în regiunea Molise , în Italia , unde vorbitorii s-au mutat din Valea Narenta până în Dalmația în secolele XV-XVI, fugind de invazia turcească. Vorbitorii limbii molise-slave ( croații molise ) locuiesc în prezent în trei sate din Molise: Acquaviva Collecroce (numele original: Krucha ), Montemitro și San Felice del Molise (numit anterior San Felice Slavo). Printre locuitorii satelor slave se găsește numele de familie Mirko - aceștia sunt descendenții prințului Mirko (menționați în folclorul Văii Narent) - organizatorul strămutării.

Variante ale denumirii limbii: Molizsko-croată; auto-nume : naš jezik „limba noastră”, de asemenea limbajul croat moliški hrvatski jezik „limba croată Molise”, molizansko-hrvatski jezik „limba moliz-croată”.

Istorie

O încercare de a crea o limbă literară ia naștere sub influența renașterii slavei de sud, a mișcării ilirice , care a fost făcută în anii '40. al XIX-lea, originar din Acquaviva-Collecroce Giovanni de Rubertis (1813-1889). Un caracter mai mult sau mai puțin de masă al mișcării pentru limba literară moliz-slavonă ia naștere abia în anii 60. secolul XX. Primul poet molizsko-slav din secolul al XIX-lea. a fost J. de Rubertis. În anii 60. Secolului 20 apare o întreagă galaxie de poeți molisieni: Milena Lalli, Matteo Ferrante, Angelo Genova, Pasqualino Piccoli ș.a.

Poziția actuală

Slavii molisei au publicat revista Limba noastră (Naš jezik/La nostra linguа), din când în când publicația școlară Randunică albastră (Modra lasta/ Rondinelle azzure) și calendarul anual.

În molise-slavonă, se observă așa-numitul „ import lexical ” (adică împrumut fără adaptări fonetice și alte adaptări adecvate), deoarece această limbă este sub presiunea limbii italiene dialectale și literare și a unei influențe (depărtate) a croatei . limba literară , după care slavii molisei sunt ghidați în planul de împrumut.

Alfabetul latin croat , care a fost dezvoltat de Ljudevit Gaj , este acum în uz .

Literatură

• Dulichenko A.D. microlimbi literare slave. Probleme de formare și dezvoltare. I. Încercări la limba literară molizsko-slavonă în Italia. // Probleme de descriere a sistemului lingvistic și a funcționării acestuia: Uchen. aplicația. Tartă. universitate Tartu, 1979, nr. 486.
• Coloniile sârbo-croate din sudul Italiei: istorie naturală și geografie. Moscova. Nr. 4, 1910.
• Vegezzi-Ruskala Giovenale Le colonie Serbo-Dalmate del corcidario di Larino, provincia di Molize. Torino, 1864.
• Vidov B. Gramatika ikavsko-štokavskoga govora molizanskih Hrvata u srednjoj Italiji. Grottaferrata, 1968 [ed. a II-a: Toronto, 1974].
• Vidov B. Vocabulario in dialetto delle localita dell' isola linguistica croata nel Molise. Toronto, 1972.