Cântece de Săptămâna Paștelui

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 10 februarie 2015; verificările necesită 3 modificări .

Cântece ale Săptămânii Paștilor - cântece asociate cu întâlnirea primăverii, chemări de primăvară, cântece, cântece drag și Vnitsa, colinde interpretate în Săptămâna Luminoasă, programate pentru a coincide cu anumite rituri ale sărbătorii de primăvară.

Pe vremuri, slavii estici numeau Paște - Zi mare . Pentru a asigura bunăstarea casei și a întregii comunități, era necesar să se apeleze la ajutorul strămoșilor - „părinți”, care, conform credințelor străvechi, păstrau ordinea în lumea celor vii [1] .

Magicieni

Încă de la începutul secolului al XX-lea, celebrul etnograf Nikolsky a sugerat că aceste credințe erau întruchipate într-un ritual de desen - o rundă de primăvară a curților, care până de curând putea fi observată în Ucraina, Belarus și în regiunile rusești de vest care se învecinează cu ele. [1] .

Pe vremuri, ceremonia târârii era săvârșită de bărbați. „Vrăjitorii sunt bărbați. Luați icoane și mergeți cu aceste icoane sub fiecare curte - și slăviți pe Hristos! Și li se dă deja o pâine, slănină, pere, ouă. Și apoi acești târâșii ridică, merg - sărbătorește! Există indicii în acest sens în cântecele în sine [2] :

Original
De la căderea pădurii, pădurea tsemnaga
Era un nor de rulouri,
Și nu un nor care s-a dus - rulouri,           
Valachobn_chs sunt maloys albi, Maloys
albi și toate kudzini.

Traducere din belarusă [3]
De sub pădure, pădurea întunecată
A venit un nor de târâș,
Și nici un nor care mergea - mici târâțe,
Volochebnichki sunt oameni albi , Oameni albi
și toți Kudinii (din satul Kudino) .

Mai târziu, acest ritual și cântece târâtoare au început să fie interpretate de femei. Au încercat să păstreze stilul energetic masculin de performanță. Prin tradiție, textul principal al cântecului a fost cântat de „conducător”, iar restul participanților la procesiune – „culegători” – au cântat doar corul: „Hristos a înviat, fiul lui Dumnezeu!”. În textele cântecelor drag, urările de bine pentru proprietar și pentru casa lui sunt adesea combinate cu motive creștine, de exemplu, cu povestea suferinței lui Hristos.

Vezi și

Note

  1. ↑ 1 2 Brockhaus și Efron, 1890-1907 .
  2. ↑ Lis, 1989 , p. 58.
  3. ↑ Traducere de V. Lobaciov .

Literatură

  1. Volochebniki  // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron : În 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
  2. Lis A. S. Valachobnye pesni . - Minsk: Știință și tehnologie, 1989. - 207 p. - ISBN 5-343-00145-9 .  (Belorusă)
 Poezia rituală a slavilor