Ivanov, Viaceslav Vsevolodovici

Viaceslav Vsevolodovici Ivanov
Vyach. Soare. Ivanov la al VI-lea Festival Internațional de Carte Deschisă de la Moscova (2011)
Data nașterii	21 august 1929( 21.08.1929 ) [1]
Locul nașterii	Moscova , URSS
Data mortii	7 octombrie 2017( 07.10.2017 ) [2] [1] (88 de ani)
Un loc al morții	Los Angeles , California , SUA [3] [4]
Țară	URSS  Rusia
Sfera științifică	lingvistică , semiotică , antropologie și critică literară
Loc de munca	Universitatea Stanford Isl RAS RSUH Universitatea din California din Los Angeles Facultatea de Filologie, Universitatea de Stat din Moscova Facultatea de Filosofie, Universitatea de Stat din Moscova Universitatea Yale Universitatea din California
Alma Mater	Universitatea de Stat din Moscova ( 1951 )
Grad academic	Doctor în filologie ( 1978 )
Titlu academic	Profesor , academician al Academiei Ruse de Științe  ( 2000 )
consilier științific	P. S. Kuznetsov , M. N. Peterson , N. S. Pospelov
Elevi	V. A. Dybo , A. K. Zholkovsky _ _ _ _ _ _
Cunoscut ca	creatorul (împreună cu V. N. Toporov ) al „ teoriei de bază a mitului ”
Premii și premii

Vyacheslav Vsevolodovich Ivanov (numele este de obicei prescurtat ca Vyach. Vs. Ivanov , 21 august 1929 , Moscova  - 7 octombrie 2017 , Los Angeles ) - lingvist sovietic și rus , traducător, semiotician și antropolog cultural . Doctor în filologie (1978), academician al Academiei Ruse de Științe la Departamentul de literatură și limbă (2000). Director al Institutului de Cultură Mondială al Universității de Stat din Moscova și al Școlii Antropologice Ruse a Universității Umanitare de Stat din Rusia [5] . Unul dintre fondatorii Școlii de Studii Comparate din Moscova [6] .

Profesor la Departamentul de Limbi și literaturi slave și est-europene de la Universitatea din California . Membru străin al Societății Americane de Lingvistică (1968), Academiei Britanice (1977) [7] , Academiei Americane de Arte și Științe (1993), Societății Americane de Filozofie (1994) [8] .

Biografie

Născut la 21 august 1929 în familia scriitorului Vsevolod Ivanov și a actriței, translatoare și memorista Tamara Vladimirovna Ivanova (Kashirina, 1900-1995). În copilărie, a suferit o boală gravă (tuberculoză osoasă), care a devenit motivul pentru care a primit educație la domiciliu; locuind la casa tatălui său din Peredelkino , băiatul a vorbit cu B. L. Pasternak , K. I. Chukovsky , V. F. Asmus [9] . În 1941-1943 a fost evacuat la Tașkent . În 1946 a absolvit școala, în 1951 - Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moscova (catedra romano-germanică).

În 1955, a primit un doctorat în filologie în timp ce -și susținea teza de doctorat „ Rădăcinile indo -europene în limba hitită cuneiformă și trăsăturile structurii lor” (opozanții oficiali A. V. Desnitskaya , V. V. Struve și A. A. Freiman ) [10] [11 ]. ] . Ca lucrare de doctorat, nu a fost aprobată din cauza pierderii sale în Comisia Superioară de Atestare . Și-a luat din nou doctoratul în 1978 la Universitatea din Vilnius pentru lucrarea sa „Reflecția în baltică și slavă a două serii de forme verbale indo-europene” [12] [13] . În 1956-1958 a condus un seminar de lingvistică matematică la Universitatea de Stat din Moscova.

În 1957, a participat ca vorbitor la Congresul Internațional al Lingvistilor de la Oslo (Norvegia) [14] . Redactor-șef adjunct al revistei „ Probleme de lingvistică ” (1957-1959) [15] .

În 1958, a fost concediat de la Universitatea de Stat din Moscova [16] pentru că nu a fost de acord cu evaluarea oficială a romanului lui Boris Pasternak Doctor Jivago și pentru că a susținut opiniile lui Roman Yakobson . Potrivit unei versiuni, el a fost concediat pentru că „nu a dat mâna cu criticul literar Kornely Zelinsky , care a fost implicat în mod deosebit în persecuția lui Pasternak” [17] . Decizia de demitere a fost anulată oficial ca o greșeală în 1988.

În 1959-1961, a fost șeful grupului de traducere automată a Institutului de Mecanică Fină și Inginerie Calculatoare și președintele secției lingvistice a Consiliului Științific pentru Cibernetică al Academiei de Științe a URSS. În 1961-1989 a fost şeful sectorului de tipologie structurală a Institutului de Studii Slave şi Balcanice . A citit cursuri de prelegeri la Cursurile superioare pentru scenariști și regizori [18] [19] . În 1990-1993 a fost director al Bibliotecii de literatură străină . În 1990-1995, a fost primul șef al Departamentului de Istorie și Teoria Culturii Mondiale la Universitatea de Stat din Moscova.

Din 1992 - Director al Institutului de Cultură Mondială al Universității de Stat din Moscova . Din 2000 - Academician al Academiei Ruse de Științe în Departamentul de Limbă și Literatură (Studii literare) [20] . Din 2003 - Director al Școlii Antropologice Ruse a Universității Umanitare de Stat din Rusia . În 2010-2015, a fost unul dintre fondatorii și președintele Consiliului de administrație al Fundației pentru Cercetare Lingvistică Fundamentală.

În 1989 a fost ales adjunct al poporului al URSS de la Academia de Științe a URSS . Imediat după aceea, a emigrat efectiv în Statele Unite, ceea ce a provocat o reacție negativă din partea unora dintre prietenii săi. L.K. Chukovskaya :

„Oamenii, familiile pleacă nu de frica de închisori și lagăre – după cum a plecat al treilea val – ci pur și simplu pentru că este mai bine acolo. Se rostogolesc pe ax. Cel mai capabil, este nevoie aici . Uneori sincer - pentru totdeauna. Adesea „în secret” - înrolat timp de 2, 4 ani. Sunt foarte supărat pe respectatul și iubitul meu Komu Ivanov: el este 1) deputat al Sovietului Suprem al URSS, 2) director al Bibliotecii de literatură străină, 3) responsabil de un departament științific, 4) conduce secția de traducători ai societății mixte - și vine la Moscova 2 săptămâni o dată pe an... De ce ți-ai asumat toate aceste responsabilități?.. Este corect? Și aici a fost destul de prosper..."

Din 1989 până în 2001, a fost profesor la Universitatea Stanford la Departamentul de limbi și literaturi slave. Din 1992, este profesor la Departamentul de Limbi și Literaturi Slave și Programul de Studii Indo-Europene de la Universitatea din California, Los Angeles . Fellow ales al Academiei Americane de Arte și Științe (1993).

A murit pe 7 octombrie 2017 la vârsta de 89 de ani [22] [23] în Los Angeles.

Trupul a fost incinerat, iar urna cu cenușa a fost transportată la Moscova și îngropată la Cimitirul Novodevichy lângă părinții lingvistului (parcela nr. 8) [24] .

Din copilărie a fost interesat de furnici [25] .

Familie

Potrivit legendei familiei, el provine de la fiul nelegitim al guvernatorului general al Turkestanului Konstantin Petrovici von Kaufmann și al menajerului său. „Păcatul” lui Kaufman a fost preluat de adjutantul său, generalul Ivanov, care i-a dat băiatului numele de familie [26] . Această versiune nu are alte dovezi documentare și genetice, cu excepția recunoașterii lui Vyach. Soare. Ivanova.

• Frați și surori:
  • Mihail (1926-2000) - fiul Tamara Kashirina și I. E. Babel , artist, participant la expozițiile Uniunii Artiștilor din Moscova „Grupul celor nouă” (1961) și „Grupul celor opt” (1973)
  • Maria Ivanova-Vesnina (1928-1974) - fiica lui Vs. Ivanova și A.P. Ivanova-Vesnina, actriță MDT
  • Tatiana
• Prima soție - Tatyana Eduardovna [27] [28]
• A doua soție este artista Svetlana Leonidovna Ivanova (născută în 1940), fiica scriitorului R. D. Orlova [29]
  • Fiul - lingvist Leonid Ivanov (n. 1963) [30]

Activitate științifică

Cercetare Vyach. Soare. Ivanov sunt devotați lingvisticii istorice și comparate (în primul rând limbilor indo-europene), psiholingvisticii , semioticii , lingvisticii matematice , criticii literare, istoriei culturale, antropologiei . Autor a peste 1000 de lucrări științifice; a publicat traduceri din optsprezece limbi.

Împreună cu academicianul V. N. Toporov, a scris două monografii și multe articole despre semiotica culturii slave . Ivanov și Toporov sunt creatorii „ teoriei de bază a mitului ”.

A fost membru al colegiului editorial al enciclopediei „ Miturile popoarelor lumii ” și al colecției anuale „Studii balto-slave” [31] (1980-2014).

Împreună cu academicianul T.V. Gamkrelidze, el este autorul lucrării fundamentale „Limba indo-europeană și indo-europeni” (1984), care studiază gramatica și vocabularul unei ipotetice limbi strămoși a tuturor limbilor indo-europene , conturează reconstrucția se iau în considerare principalele caracteristici ale organizării sociale, religiei și culturii materiale a proto-indo-europenilor , precum și - pe baza datelor arheologice - problema originii indo-europenilor. Cartea prezintă pentru prima dată „ ipoteza armeană ”, afirmând că limba proto-indo-europeană își are originea în Munții Armeni . Prefața ediției a fost scrisă de Roman Yakobson . În 1995, cartea a fost publicată în limba engleză de Mouton de Gruyter ; traducerea a fost realizată de renumita lingvist americană, lingvist istoric Johanna Nichols .

Lucrări principale

Monografii

• Lucrări despre etimologia limbilor indo-europene și asiatice vechi. T. 1. Rădăcini indo-europene în limba hitită. Moscova: YaSK-Znak, 2007. 562 pagini, 800 exemplare. ( Teză de doctorat, scrisă în 1955, publicată în 2007 )
• Ivanov Viach. Vs., Toporov V. N. sanscrită. (Seria „ Limbi Orientului Străin și Africii ”) M.: IVL, 1960. 134 pagini. 1300 de exemplare. (traducere în engleză 1968)
• Hitit. (Seria „Limbi Orientului Străin și Africii”) M.: IVL. 1963. 222 pagini, 2100 exemplare; Ed. a II-a, adaugă. M.: URSS , 2001.
• Sisteme lingvistice comune indo-europene, proto-slave și anatoliene: eseuri tipologice comparative. M.: Nauka , 1965. 298 pagini.2000 exemplare.
• Ivanov Viach. Vs., Toporov V. N. Limba slavă modelarea sistemelor semiotice: (Perioada antică). Moscova: Nauka, 1965. 246 pagini, 2400 exemplare.
• Ivanov Viach. Vs., Toporov V. N. Cercetări în domeniul antichităților slave: (Probleme lexicale și frazeologice ale reconstrucției textului). Moscova: Nauka, 1974. 342 pagini, 2600 exemplare.
• Eseuri despre istoria semioticii în URSS . Moscova: Nauka, 1976. 303 pagini, 5000 exemplare. (traducere în germană 1985)
• Par și impar: asimetria creierului și a sistemelor de semne . M.: Radio sovietică, 1978. 185 pagini.40.000 exemplare. (Cibernetică) (traducere germană 1983, traducere română 1986; ediție revizuită letonă Riga: Zinatne, 1990)
• Verb slav, baltic și balcanic timpuriu: origini indo-europene. Moscova: Nauka, 1981. 271 pagini, 2150 exemplare.
• Istoria numelor slave și balcanice ale metalelor. Moscova: Nauka, 1983. 197 pagini, 2100 exemplare.
• Ivanov Viach. Vs., Gamkrelidze T.V.  Limba indo-europeană și indo-europeni: Reconstrucție și analiză istorico-tipologică a proto-limbajului și proto-culturii. În 2 vol . - Tbilisi: Editura Universității din Tbilisi, 1984. - xcvi + 1328 p. = Blagoveshchensk, 1998. (trad. în engleză de J. Nichols. Berlin; New York. 1995).
• O privire asupra romanului rusesc din 1992. M.: Rudomino, 1993. 16 p.
• Civilizația Rusă. Uh. indemnizatie. 1994. 109 p.
• Arhivele Bisericii Ortodoxe Ruse din Alaska, Insulele Aleutine și Kurile (1794-1912): O încercare de societate multisemiotică. Washington, 1996.
• Biserica ortodoxă rusă din Alaska și Insulele Aleutine și relația sa cu tradițiile native americane - o încercare de societate multiculturală, 1794-1912. Washington: Libr. de Congr., 1997
• Hlebnikov și știința. / Din rusă manuscrisul prema rev. Radmila Mechanin. Beograd: Nar.kn. / Alpha, 2003.
• Lingvistica mileniului III. M.: YaSK, 2004. 177 pagini.
• Știința omului: o introducere în antropologia modernă. M.: RGGU, 2004. 194 pag.
• Structuri duale în antropologie: un curs de prelegeri. (Seria „Biblioteca Academiei Ruse de Științe”. Numărul 2) Moscova, Universitatea de Stat Rusă pentru Științe Umaniste, 2008. 329 pagini.
• De la literă și silabă la hieroglifă: sisteme de scriere în spațiu și timp . - M . : Limbi culturii slave, 2013. - 272 p. - (Comportament și limbaj rezonabil. Limbajul și raționamentul). - 1000 de exemplare.  — ISBN 978-5-9551-0652-6 .

Articole

• Lucrări alese de semiotică și istorie culturală. M.: 1999-2010.
  • T. 1. Sisteme de semne. Film. Poetică. Moscova: Limbile culturii ruse, 1999. 912 p.
    • pp. 13-140. Cercetări despre poetica lui Pasternak. De la furtună la fluture.
    • p. 141-378. estetica lui Eisenstein.
    • p. 379-602. Impar si par. Asimetria creierului și a sistemelor de semne.
    • p. 603-812. Eseuri despre preistoria și istoria semioticii.
    • p. 813-909. Lista lucrărilor lui Vyach. Soare. Ivanova.
  • T. 2. Articole despre literatura rusă. M.: Limbi ale culturii ruse, 2000. 880 pagini.
  • T. 3. Literatură comparată. Literatura mondială. Poezie. M.: Limbi culturii slave, 2004. 818 pagini.
  • T. 4. Sisteme de semne ale culturii, artei și științei. M.: Limbi culturii slave, 2007. 794 pagini, 800 exemplare.
  • T. 5. Mitologia şi folclor. M.: Znak, 2009. 372 pagini.1000 exemplare.
  • T. 6. Istoria științei. Trecut recent (secolul XX). Moscova: Znak, 2009. 384 pagini, 800 exemplare.
  • T. 7. Lucrări despre istoria științei. M.: Znak, 2010. 720 pagini.
• Ivanov V.V. Despre originea etnonimului prusaci. Numele Purušḫanda (principat și oraș din mileniul III–II î.Hr.)  // Studii balto-slave, 2014 / Ed. ed. Ivanov V. V. - M. * Sankt Petersburg: Nestor-Istoria, 2014. - S. 5–20 .
• Publicații pe site-ul Școlii Antropologice Ruse
• Rusia și Gnoza
• Regândirea antică a miturilor arhaice
• Eisenstein și culturile Japoniei și Chinei
• Zaum și teatrul absurdului de Hlebnikov și Oberiuți în lumina teoriei lingvistice moderne
• Montajul ca principiu de construcție în cultura primei jumătăți a secolului XX.
• Cota lui Avvakumov Arhivat 10 noiembrie 2012 la Wayback Machine  - un articol despre Varlam Shalamov
• Poezia lui Shalamov Copie de arhivă din 9 noiembrie 2012 pe Wayback Machine  - un discurs la conferința Shalamov din iunie 2011, pe lângă analizarea principiilor poeziei lui Shalamov, povestește despre relația cu A. I. Solzhenitsyn.
• Lingvistica mileniului al treilea: întrebări pentru viitor
• oportunitatea umană
• Corelația memoriei individuale și sociale în contextul integrării abordărilor semio-antropologice, matematice și ale științelor naturale
• Ivanov, Vyacheslav V. (2014). Teoria cultural-istorica si semiotica. În Anton Yasnitsky, René van der Veer, Michel Ferrari (eds.). Manualul Cambridge de psihologie cultural-istorica . Cambridge: Cambridge University Press, 2014.

Traduceri

• Hugo V. Apusuri. // Colectie. op. V 15 t. M.: GLI , 1953. S. 456-460.
• Traducere de poezii și epigrafe în cărți: Scott W. Ivanhoe. M.-L., Detgiz. 1953. Scott W. Quentin Dorward. M., 1958.
• Rainis . Top singuratic. // Fav. prod. L., 1953. S. 98.
• Traducere de poezii individuale: Byron J. G. Poezii și poezii selectate. M.: GLI. 1954.
• Delbrück B. Introducere în studiul limbilor indo-europene. // Cititor despre istoria lingvisticii secolele XIX-XX. M., 1956. S. 177-187.
• Uldall H. Glosematică. 1 parte. // Nou în lingvistică . I. M., 1960.
• Tuvim Yu. 2 poezii. // IL. 1963. Nr. 12. S. 176.
• Hump ​​​​E. Dicționar de terminologie lingvistică americană. M., 1964. 264 p.
• Lope de Vega . Fără secrete, nu există dragoste. // Colectie. op. T. 6. M., 1965. S. 393-516.
• Kierkegaard S. Ori-sau. // Istoria esteticii. T. 3. M., 1967.
• Saussure F. de . Anagrame. // Fav. op. M., 1977.
• Epopeea ugaritică. // Frunze roșii. M., 1980. S. 568-584.
• Bazhan M. Poeme. // Fav. prod. M., 1984. T. 1. S. 328-329.
• Kipling R. Poezie. // Povești. Poezii. L., 1989. S. 342.
• Surse despre istoria hitiților. // Cititor despre istoria Orientului antic. M., 1963. S. 304-329.
• La fel. // Cititor despre istoria Orientului antic. M., 1980. Partea 1. S. 263-293.
• Luna care a căzut din cer. Literatura antică din Asia Mică. / Per. din vechile limbi asiatice minore Vyach. Soare. Ivanova. M.: KhL, 1977. 317 p. 30000 de exemplare (cartea conține traduceri din hatti, hitit, akkadian, palayan, hurrian, luvian, hieroglific luwian, fenician, lician, lidian)

Poezie

• Poezii de ani diferiți. M.: Curcubeu. 2005. 254 p.

Memorii

• Despre Roman Yakobson (capitole din memorii) // " Star " 1999, nr. 7
• Din memoriile lui Eleazar Moiseevich Meletinsky // „ New Literary Review ”, 2006, nr. 77.
• Cerul inversat. Note despre Pasternak // Zvezda, 2009, No. 8, 9, 11 , 12 ; 2010 nr. 1, 2

Vezi și

• Teoria glotală

Note

1. ↑ 1 2 Brozović D. , Ladan T. Vjačeslav Vsevolodovič Ivanov // Hrvatska enciklopedija  (croată) - LZMK , 1999. - 9272 p. — ISBN 978-953-6036-31-8
2. ↑ https://www.svoboda.org/a/28779757.html
3. ↑ Great Russian Encyclopedia - Great Russian Encyclopedia , 2004.
4. ↑ Visuotinė lietuvių enciklopedija  (lit.)
5. ↑ Academicianul Krylov S. A. Vyacheslav Vsevolodovich Ivanov: o scurtă prezentare a activității științifice Copie de arhivă din 31 octombrie 2017 la Wayback Machine
6. ↑ Starostin G. S. et al. La originile diversităţii lingvistice. Zece conversații despre lingvistică istorică comparată cu E. Ya. Satanovsky . - M . : Editura „Delo” RANEPA , 2015. - S. 245. - 584 p. - ISBN 978-5-7749-1054-0 , UDC 81-115, BBC 81.
7. ↑ British Academy Fellows. Record pentru: IVANOV, Profesor Dr Vjaceslav Arhivat 6 mai 2014 la Wayback Machine
8. ↑ American Philosophical Society Member History: Dr. Vyacheslav V. Ivanov (link inaccesibil) . Data accesului: 16 mai 2014. Arhivat din original pe 4 iunie 2016. (nedefinit) 
9. ↑ Ivanova T. V. Boris Leonidovich Pasternak Copie de arhivă din 17 august 2016 la Wayback Machine
10. ↑ Catalog RNB . Preluat la 22 martie 2017. Arhivat din original la 23 martie 2017. (nedefinit)
11. ↑ Bulygina T. V. , Kochergina V. A. În Consiliul Academic al Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova Copie de arhivă din 11 august 2018 la Wayback Machine // Questions of Linguistics . 1956. nr 2.
12. ↑ Catalog RNB . Preluat la 22 martie 2017. Arhivat din original la 23 martie 2017. (nedefinit)
13. ↑ Rezumat . Consultat la 12 octombrie 2017. Arhivat din original la 12 octombrie 2017. (nedefinit)
14. ↑ Biografia academicianului Academiei Ruse de Științe Vyacheslav Ivanov Copie de arhivă din 12 octombrie 2017 la Wayback Machine // ITAR-TASS
15. ↑ Alpatov V. M. Cincizeci de ani ai revistei „Issues of Linguistics” // Questions of Linguistics Copie de arhivă din 4 aprilie 2016 la Wayback Machine . 2002. Nr. 1.
16. ↑ Sheshenin S. În memoria lui Vyacheslav Ivanov Copie de arhivă din 17 noiembrie 2017 la Wayback Machine // Lecții de istorie, secolul XX, 16 noiembrie 2017.
17. ↑ Buras M. Igor Melchuk: „Nu pot sta locului”  // Arzamas  : revistă. — 2019.
18. ↑ Departamentul de scenarii Arhivat 11 iunie 2020 la Wayback Machine // Cursuri superioare pentru scenariști și regizori
19. ↑ Departamentul de scenarii Arhivat 11 iunie 2020 la Wayback Machine // Cursuri superioare pentru scenariști și regizori
20. ↑ Membrii Departamentului de Științe Istorice și Filologice a Academiei Ruse de Științe. — Pagina arhivată din 11-02-2017 . OIFN RAS . Arhivat din original pe 11 februarie 2017. (nedefinit)
21. ↑ Caiete Soljenițîn. Materiale și cercetare. Problema. 5. - M. : Mod rusesc, 2016. - S. 86.
22. ↑ Masha Slonim . facebook.com. Consultat la 8 octombrie 2017. Arhivat din original la 9 aprilie 2018. (Rusă)
23. ↑ Știri - RGGU.RU. www.rsuh.ru Preluat la 8 octombrie 2017. Arhivat din original la 8 octombrie 2017. (nedefinit)
24. ↑ Fotografie cu monumentul . Preluat la 30 august 2018. Arhivat din original la 30 august 2018. (nedefinit)
25. ↑ „Omenirea are mai puțin de 50 de ani”. Academician al Academiei Ruse de Științe Vyach. Soare. Ivanov despre sfârșitul lumii . Preluat la 16 martie 2021. Arhivat din original la 13 iulie 2020. (nedefinit)
26. ↑ Revista Novoye Vremya nr. 16 (244) din 14 mai 2012 // Evgenia Albats „Dacă se sperie, vor începe să facă lucruri ireversibile” (interviu cu Vyacheslav Ivanov) . Consultat la 9 noiembrie 2013. Arhivat din original pe 9 noiembrie 2013. (nedefinit)
27. ↑ Zholkovsky A.K. Un singur principiu și alte viniete Copie de arhivă din 21 iulie 2018 la Wayback Machine
28. ↑ Zholkovsky A. K. Pitsunda-57, apoi peste tot Copie de arhivă din 21 iulie 2018 la Wayback Machine
29. ↑ Svetlana Ivanova: „Sunetului îi lipsește viteza luminii” (link inaccesibil) . Preluat la 2 iunie 2016. Arhivat din original la 9 aprilie 2016. (nedefinit) 
30. ↑ Shevelev I. Leagăn istoric între gorile și oameni Copie de arhivă din 5 august 2016 la Wayback Machine
31. ↑ „Studii balto-slave” . Preluat la 31 martie 2015. Arhivat din original la 2 aprilie 2015. (nedefinit)

Literatură

• Poetică. Istoria literaturii. Lingvistică: Colecție pentru cea de-a 70-a aniversare a lui Vyach. Soare. Ivanova . M.: OGI, 1999.
• Antropologia culturii. Problema. 3. La cea de-a 75-a aniversare a lui Vyacheslav Vsevolodovich Ivanov. - M .: Editura nouă, 2005.
• Viaceslav Vsevolodovici Ivanov. - M .: Nauka, 2007. - ( Materiale pentru biobibliografia oamenilor de știință . Serie de literatură și limbaj. Numărul 30). — ISBN 978-5-02-034176-0 .
• Studii de lingvistică și semiotică. Culegere de articole pentru aniversarea lui Vyach. Soare. Ivanova / Academia Rusă de Științe; Institutul de Studii Slave, M., 2010;
• Artistul și textul său: Avangarda rusă: istorie, dezvoltare, sens. La 80 de ani de la Vyach. Soare. Ivanova / Comp.: N. V. Zlydneva , M. L. Spivak , T. V. Tsivyan . M.: Nauka, 2011.
• Demyankov V. Z. Ivanov, Vyacheslav Vsevolodovich  // Marea Enciclopedie Rusă  : versiune electronică. - 2018. - Data accesului: 10.04.2018.
• Petrukhin V. Ya. Semiotica și miturile slavilor antici în lucrările lui Vyacheslav Vsevolodovich Ivanov (în memoria unui om de știință // Studii slave . 2018. Nr. 4.
• La aniversarea a 90 de ani a lui Vyacheslav Vsevolodovich Ivanov (1929-2017) // Noua recenzie literară. - 2019. - Nr. 5.

Link -uri

• Profilul lui Vyacheslav Vsevolodovich Ivanov pe site-ul oficial al Academiei Ruse de Științe
• Pagina de pe site-ul Institutului de Studii Slave al Academiei Ruse de Științe
• Pagina de pe site-ul Institutului de Cultură Mondială al Universității de Stat din Moscova
• Pagina de pe site-ul Facultății de Filosofie a Universității de Stat din Moscova
• Pagina de pe site-ul RSUH
• Pagina de pe site-ul Școlii de antropologie rusă a Universității Umanitare de Stat din Rusia
• Pagina de pe site-ul web al Departamentului de limbi și literaturi slave și est-europene de la Universitatea din California, Los Angeles  (engleză)
• Articol de pe site-ul web Cronica Universității din Moscova
• Articol în BECM
• Informații istorice pe site-ul Arhivei Academiei Ruse de Științe
• Lucrări științifice în sistemul ISTINA al Universității de Stat din Moscova
• Vyacheslav Ivanov în biblioteca Centrului pentru Tehnologii Umanitare
• Prezentare generală a creativității
• Kazansky N. N. „Nu sunt sigur că în Rusia în următorii ani vom vedea o persoană de această amploare” Cum a schimbat Vyacheslav Ivanov știința rusă și mondială
• Krasukhin K. G. In memoriam. Vyacheslav Vsevolodovich Ivanov (17.VII.1929-7.X.2017)
• Krylov S. A. Academician Vyach. Soare. Ivanov: o scurtă prezentare a activității științifice Arhivat 31 octombrie 2017 la Wayback Machine
• Kucherskaya M. A. Par și impar sunt la fel
• Latynina Yu. L. Om de idee
• Khlebnikov O. N. Supraveghetorul Turnului Babel
• „Era un om de legendă”. Viaceslav Ivanov a murit

Prelegeri și discursuri

• Vyach. Soare. Ivanov în ciclul de prelegeri publice „Polit.ru”
• Când istoria mătură politicienii
• Întâlnire cu lingvistul Vyach. Soare. Ivanov
• Universul lui Vyacheslav Ivanov (8 episoade)
• „Limbi indo-europene și migrații ale indo-europenilor”  (link inaccesibil) // Canalul TV „ Cultură ”
• Limba etruscă: lingvistică  (link inaccesibil) // Canal TV „Cultură”
• Limbile unui mare oraș din istoria omenirii  (link inaccesibil) // Canalul TV „Cultura”
• Macrofamilii de limbi și așezări umane din Africa  (link inaccesibil) // Canal TV Kultura
• Seara traducerilor Vyach. Soare. Ivanov în cafeneaua „Reader”. Arheologie, istorie (13.09.2013, 6 părți)
• Obiectivele principale ale capitalismului global sunt opuse obiectivelor culturii și științei
• „Simbolismul și poemele timpurii ale lui Pasternak” // Prelegerea susținută la 21 februarie 1989 la Dwinelle Hall din campusul Universității din California din Berkeley.

Interviu

• „Astăzi nu am nicio temeri speciale cu privire la viitorul Rusiei în secolul 21...” // „ Continent ”, nr. 106, 2000
• „Marea Revoluție Rusă din 1905 este încă în curs”  (link inaccesibil) // Novaya Gazeta , nr. 76, 14 octombrie 2002
• „Fie umanitatea se va uni cu adevărat, fie nu va exista” // „ Moscow News „ 13 octombrie 2006
• Despre semiotică, limbaje ale creierului și istoria ideilor // Studii de sisteme de semne, volumul 39.2/4, 2011
• „Rusia este o țară în care cel puțin o persoană trebuie să spună adevărul” Copie de arhivă din 22 octombrie 2012 pe Wayback Machine // Moscow News, 7 octombrie 2011
• „Dacă se sperie, vor începe să facă lucruri ireversibile” // The New Times, nr. 16 (244), 14 mai 2012
• oportunitatea unei persoane // site-ul " Novaya Gazeta ". Prelegere publică la Novaia de către antropologul, lingvistul și semioticianul Vyacheslav Vsevolodovich Ivanov. Întrebările sunt adresate de Yulia Latynina. - 2012. - 14 aug. - Numărul nr. 91 din 15 august 2012.
• oportunitatea omului. Partea 2 // Site-ul web Novaya Gazeta. Prelegere publică la Novaia de către antropologul, lingvistul și semioticianul Vyacheslav Vsevolodovich Ivanov. Întrebările sunt adresate de Yulia Latynina. - 2012. - 16 aug. - Numărul nr. 92 din 17 august 2012.
• „Este nevoie de teste pentru a înțelege ce este viața” // Site-ul Lessons of History, 30 septembrie 2014. Interviu cu Elena Kalashnikova, cameraman Natalya Kataeva
• Oamenii care contrazic istoria trebuie să plătească pentru asta // Radio Liberty , 26 septembrie 2015.
• „Unificarea mondială este cu siguranță necesară”

Dicționare și enciclopedii	mare danez Rusă mare universal lituanian croat Ajută TASS
În cataloagele bibliografice BNF : 11998292p GND : 119005964 ISNI : 0000 0001 2146 9420 J9U : 987007263371505171 LCCN : n82097606 NDL : 00444346 NKC : jn20020717581 NTA : 070229732 NUKAT : n96030535 RSL : 000013944 LIBRIS : 86lnqcws0tdlf31 SUDOC : 028075358 VcBA : 495/284864 VIAF : 108365230 WorldCat VIAF : 108365230