Mosul arabă

Dialectul Mosul al limbii arabe , maslavi ( arabă مصلاوي ‎ masla : wi : sau arabă اللهجة الموصلية ‎ al -lahd͡ʒat-ul-mawsˤilija tu , de la numele orașului Mosul ) este unul dintre soiurile arabului irakian messopot , comună în nordul Irakului și Siria , sud-estul Turciei și vestul Iranului . Numărul total de transportatori este de 6,3 milioane de oameni, dintre care 5,4 milioane locuiesc în Irak (1992) [1] . Din arabă Baghdadi, care este numit în mod obișnuit „irakien”, maslavi este foarte diferit atât în ​​pronunție , cât și în vocabular [2] .

Titlu

Numele „maslavi” ( arabă مصلاوي ‎ masla : wi: ) provine de la numele arab al orașului Mosul din nordul Irakului - al-Mawṣil (local el-Mōṣul ). În literatura de limbă engleză, Mosul folosește, de asemenea, termenii „North Mesopotamian Arabic” ( Engleză  North Mesopotamian Arabic ), „Mesopotamian qəltu Arabic” ( Engleză  Mesopotamian Qeltu Arabic ) și „Syro-Mesopotamian Folk Arabic” ( Engleză  Syro-Mesopotamian Vernacular Arabic ) [1] . Ca și dialectul evreilor Baghdadi, dialectul Mosul aparține așa-numitului grup qəltu al arabei mesopotamiane (irakiene), spre deosebire de dialectul arabilor Baghdadi, care aparține grupului gilit . Dialectele grupului qəltu sunt o continuare directă a dialectelor limbii arabe, care a fost vorbită în Irak încă din secolul al VIII-lea d.Hr., iar dialectele gilit provin din limba arabilor nomazi care au stabilit această zonă destul de recent . 3] .

Distribuție

În Irak, vorbitorii de Maslavi trăiesc în partea de nord a țării, în văile râurilor Tigru și Eufrat la nord de Bagdad, în provinciile Salah al-Din , Anbar , Diyala , Kirkuk (Tamim) , Ninewa , Erbil , Qadissia . , Sulaymaniyah , în provincia de nord-est Najaf . În Siria (număr de vorbitori: 300 mii, 1992), dialectul Mosul este comun în estul îndepărtat al țării, în provincia Al-Hasakah ; în Turcia (număr de vorbitori: 400 mii, 1992): în nămolurile lui Mardin , Shirnak , Batman , Sanliurfa și Siirt [1] .

Fonetică

Următoarele fenomene sunt caracteristice dialectului urban al Mosulului [4] :

• Tranziția /r/ > /ɣ~ʁ/ (tipic pentru ramura tigru a dialectelor qəltu, precum și dialectele nordice ale ramurii Kurdistan): ra:ħa, rama:dun, rad͡ʒulun > ɣa: ħ, ɣama:d, ɣad͡ʒul
• În unele cuvinte, tranziția /r/ > /w/: ʕaraqun, xirqatun > ʕawaq, xəwqa
• Sunetul /ð/ devine /dˤ/ în unele cuvinte: jaðu:qu, ðarratun > jədˤu:q, dˤəɣɣa
• Terminația feminină -atun devine -i ( apare imala ): tˤawi:latun, sanatun, kalimatun > tˤwi:li, sani, kaləmi
• Imala /a:/ în /eː/ (caracteristică tuturor dialectelor qəltu, cu excepția Eufratului): kila:bun, jama:lun > kleːb, jameːl
• Sunetele /u:/ și /i:/ devin /o:/ și /e:/ cu consoane spate: daqi:qun, xuju:tun > daqe:q, xəjo:t
• Uneori /sˤ/ devine /s/: ħasratun, ʕaru:sun, farasun > ħasˤɣa, ʕaɣu:sˤ, faɣasˤ

Trebuie remarcat faptul că tranzițiile nu au loc în împrumuturi și cuvinte necaracteristice vorbirii de zi cu zi (termeni religioși, politici, științifici etc. ai arabii standard). Imal nu apare cu consoanele emfatice și spate: velar, uvular, faringian și glotal.

Diftongii /aw/ și /aj/ au devenit /o:/ și /e:/, ca în majoritatea dialectelor qəltu (cu excepția dialectelor evreiești din Sindor, Acre și Tikrit).

Ca și în dialectele gilit, vocalele lungi sunt: ​​/a:, i:, u:, e:, o:/. Sistemul vocal scurt are două foneme: /ə/ (din /i, u/ literar) și /a/. Vocala /i/ apare doar ca urmare a imali la sfârșitul unui cuvânt, vocala /u/ apare la sfârșitul persoanei I singular. h. timpul trecut (-tu) și pronume continuu de persoana a 3-a singular. h.m. (-u). Fonemul /ə/ apare și dintr-un /a/ neaccentuat într-o silabă închisă în dialectele Tikrit, Baghdadi Judaic și Kirkuk.

Regulile de accentuare sunt aceleași cu araba standard, dar, ca în toate dialectele qəltu, există o regulă suplimentară: atunci când este atașat un pronume continuu, accentul este transferat la silaba dinaintea acestuia [5] .

Morfologie

Pronume

Dialectul Mosul nu face distincție între genuri la plural.

Pronume interogativ „ce?” diferă în funcție de poziție. Forma sa independentă (apare într-o poziție izolată sau ca membru independent al propozițiilor nominale): (a)ʃku:n. Forma prepozitivă (adesea în combinații stabile, cum ar fi ʃbi:k „ce e în neregulă cu tine?”, ʃtri:d „ce vrei?”): (a)ʃ. Forma postpozitivă (asemănătoare cu encliticele pronominale, folosită mai ales după prepoziții): e:ʃ (mesopotamia comună).

Cine?: mən(u), ma:n. Care?: hajju. Unde?: we:n, e:sˤab. Când?: e:mati:, noi:mta. Cât?: Kam.

Pronume demonstrative: ha (general), ha:ða (singular masculin), ha:ji (singular feminin), haðo:li (plural). Aici: ho:n(i), hown(i). Acolo: hnu:ka, hna:k. Deci: hakəð, hit͡ʃ, hik. Acum: hassa(ʔ), alħaz.

Verbul

În dialectul Mosul, ca toate dialectele mesopotamiene, s-au păstrat formele verbale clasice ale timpurilor trecut și prezent-viitor. Valorile suplimentare sunt exprimate prin prefixe. Astfel, timpul prezent continuu în dialectele ramului Tigru este indicat prin prefixul qa la timpul prezent, în timp ce în majoritatea anatoliei (cu excepția grupului Mardin, unde acest timp nu este exprimat) și în Kurdistanul evreiesc acest prefix sună. ca ku:, în Baghdadi Christian ka, în dialectul Ana dʒa:j, în Hita dialect qaʕad. Timpul viitor este notat de prefixul də-, care este folosit și în nordul Kurdistanului evreiesc (împreună cu tə), iar dialectele qəltu din centrul și sudul Irakului folosesc și particula împrumutată ɣa:ħ.

Verbele de primul fel sunt de două feluri la timpul trecut: condițional „intranzitiv” CəCəC (din СaCiCa și CaCuCa literare) și „tranzițional” CaCaC (dar dialectele Ana și iudeo-Baghdadi au pierdut această distincție). La fel și în prezent. Mai jos sunt formele verbelor كَتَب katab „a scrie” (a - ə) și شِرِب ʃəɣəb „a bea” (ə - a) [6] .

Note

1. ↑ 1 2 3 Arabă , Mesopotamia de Nord vorbită  . Etnolog . Preluat la 9 august 2015. Arhivat din original la 5 septembrie 2015.
2. ↑ T. P. Tihonova. Conceptul secular al naționalismului arab. Saty al-Husri . - Nauka, 1984. - S. 111. - 219 p.
3. ↑ Limba evreiască-araba - articol din Enciclopedia Evreiască Electronică
4. ↑ Farida Abu Haidar. Araba din Rabi'a: un dialect Qəltu din nord-vestul Irakului (articol)
5. ↑ O. Jastrow. Dialectele arabe irakiene (articol).
6. ↑ O. Jastrow. Morfologia verbului arab Tikrit într-o perspectivă comparativă (articol). - Universitatea Americană din Beirut, 1983.