Psalmul 1

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 22 mai 2019; verificările necesită 85 de modificări .

Primul psalm  este o introducere în întregul Psaltire . [1] Ocupă un loc aparte printre restul psalmilor . Compoziția primului psalm a fost atribuită lui David ; în textul slavon bisericesc [2] și în traducerea sinodală a Bibliei la acesta există o inscripție corespunzătoare „Psalmul lui David”. [3] La această inscripție din Psaltirea Educațională, se face adaosul „nu este înscris unui evreu”, deoarece acest psalm nu are o inscripție în Biblia ebraică, el începe cu cuvântul „fericit” ( altă μακάριος makários greacă). , lat.  beatus beatus , ebraică אשרי אשרי ashrei ). [4] Psalmii încep cu același cuvânt: 31 , 40 , 111 , 118 , 127 ; conform tradiției iudaice, regele David a început cu acest cuvânt cei mai importanți psalmi pentru el. Psalmii 1 și 2 sunt un singur psalm, deoarece psalmul 1 începe cu cuvântul „fericit” și psalmul 2 se termină cu cuvântul „fericit”. [5] [6] Psalmii 1 și 2 nu au fost incluși inițial în prima carte a Psaltirii (Psalmii 3-40 ) , [ 7 ] dar au fost adăugați mult mai târziu.

Text

text grecesc Text slavon bisericesc Targum text ebraic
μακαριος ανηρ ος ουκ επορευθη εν βουλη ασεβων και εν αμαρτωλων ουκ και επι καθεδεδ puternic λοιμων οοιμω [8] Ferice de soțul care nu merge la sfatul celor răi și nu stă pe calea păcătoșilor și nu stă pe scaunul nimicitorilor טווויה βר ️א הליך במלכת רשיnkן ובאורחת חיבין לא ק ובסיnk du mm לא ללכת רשיnkן [ ] 10101010 [1010] [ 1010]101010101010101010101010101010101010101010 ] [10] [10] [10] [10] [10] 1 _
αλλ' η εν τω νομω κυριου το θελημα αυτου και εν τω νομω αυτου μελετησει ημερας και νυκ [2κ] dar în legea Domnului voia Lui și în legea Lui va învăța zi și noapte אלהן בנימוסא דיהוה רעותיה ובאוריתיה מרנן ימם ולילי ‏‎ [ 13] כי אם בתורת יהוה חפצו ובתורתו יהגה יומם ולילה ‏‎ [ 14]
και εσται ως το ξυλον το πεφυτευμενον παρα τας διεξοδους των υδατων ο τον καρπον αυτου δωσει εν καιρω αυτου και το φυλλον αυτου ουκ απορρυησεται και παντα οσα αν ποιη κατευοδωθησεται [15] și va fi ca un copac plantat lângă apele care iese, care își va da roadele la vremea lui și frunza nu va cădea și tot pomul, dacă va crea, va avea timp. ויהי כאילן די urse βציו  טיפי מוי ️וי א tuns מוmpה בinous ואטרפוYch לא uncן וכלא uncן וכלממר מור מרח ‏ והיה כעץ שתול על פלגי מים אשר פריו יתן בעתו ועלהו לא יבול וא יבול וכשלה יצ 1 ]
ουχ ουτως οι ασεβεις ουχ ουτως αλλ' η ως ο χνους ον εκριπτει ο ανεμος αυο προσωπου [τωπου τ1γ]8 nu atât de rău, nu așa, dar ca și cum cenușa lui ar fi măturată de vânt de pe fața pământului לא מטול היכנא רשיעי אלהן כמוזא די תשקפניה עלעולא ‏‎ [ 19] לא כן הרשעים כי אם כמץ א‍שר תדפנו רוח ‏‎ [ 20]
[ 21 ] pentru aceasta, cei răi nu vor învia pentru judecată sub păcătos în consiliul celor drepți מטול היכנא לא יזכון רשיעי ביומא רבא וחיבין בסיעת צדיקיא ‏‎ [ 22] על כן לא יקמו רשעים במשפט וחטאים בעדת צדיקים ‏‎ [ 23]
οτι γινωσκει κυριος οδον δικαιων και οδος ασεβων απολειται [24] precum Domnul cunoaște calea celor drepți și calea celor răi va pieri מטול דגלי קדם יהוה אורח צדיקיא ואורחתהון דרשיעי תהובד ‏‎ [ 25] כי יודע יהוה דרך צדיקים ודרך רשעים תאבד ‏‎ [ 26]

Interpretare

Primul vers

Traducere sinodală : „ Ferice de omul care nu merge la soborul celor răi și nu stă în calea păcătoșilor și nu stă în adunarea stricătorilor ”. Text grecesc : „ Fericit este omul care nu merge la sfatul celor răi și nu stă în calea păcătoșilor și nu stă pe scaunul leproșilor .” Textul ebraic : „ Fericit [și norocos] este omul care nu acționează după sfatul răufăcătorilor și nu ia calea păcătoșilor și nu se așează în așezarea desfrânaților ”. Targum : „ Bine este pentru un om care nu a mers la întâlnirea celor răi și nu a luat calea păcătoșilor și nu s-a așezat [la masa comună] la întâlnirea celor răi ”.

Interpretarea profesorului Lopukhin: „ Conținutul se referă în general la soarta celor drepți și a celor răi, de ce acest psalm poate fi considerat o introducere în întregul Psaltire, mai ales în ceea ce privește imaginea soartei drepților și a celor răi. În multe manuscrise grecești antice, când cartea Faptele Apostolilor citează un loc din al doilea psalm adevărat: „Fiule, tu ești, te-am născut astăzi” ( Ps.  2:7 ; Fapte  13:33 ), el spune că este în primul psalm ( ἔν τῷ πρότῳ ψαλμῷ). Acesta din urmă indică faptul că, odată ce adevăratul psalm primul și al doilea au fost unul, primul psalm, de ce scriitorul celui din urmă a fost o singură persoană cu scriitorul celui de al doilea psalm real și a fost scris cu aceeași ocazie cu ultimul, adică, în timpul lui David, David, despre războiul său cu siro-amoniții (vezi Psalmii 2) .

Psalmul 1 începe cu cuvântul ebraic Ashrei , iar Psalmul 2 se termină cu cuvântul ebraic Ashrei (ebraică, pl. , rădăcină care înseamnă „drept”, „drept”. Apoi „fericit”, „fericit”) [27] .

Verbele în aorist folosite în primul vers [28] ( ἐπορεύθη, ἔστη, ἐκάθισεν ; rusă corespunzătoare [niciodată] „n-a umblat”, „n-a stat”, „n-a stat”) critica biblică a secolului al XIX-lea. secole transmite la timpul prezent („nu merge”, „nu stă”, „nu stă”), referindu-se la faptul că distincția dintre prezent și perfect în poezia spirituală evreiască este „complet ștearsă”. [29] Sintagma „nu sta în calea păcătoșilor” nu trebuie înțeleasă în sensul de „obstrucționare a trecerii”, ci în sensul de „a ajunge / a ajunge pe cale”. S. S. Averintsev interpretează triplul „nu” ca trei etape ale apostaziei față de neprihănire: în prima etapă, o persoană rătăcește între dreptate și păcat, arătând astfel „promiscuitate spirituală”, în a doua, el face o alegere în favoarea păcatului, deși în starea lui „rămîne măcar un pic de tensiune grea”, în cele din urmă, pe a treia, se așează, adică se simte cu totul ca acasă, printre depravații „batjocoritori” / „hulitori” ( lecim ). [treizeci]

Primul psalm grecesc începe cu cuvântul makarios („binecuvântat”). Un început similar se găsește în Fericirile din Evanghelii ( Matei  5:3-11 ; Luca  6:20-22 ). Textul grecesc este mai departe „ pe scaunul [31] al leproșilor nu stăteau ” ( Lev.  15:6 ).

Rashi a comentat: „ Binecuvântat este soțul” - psalmii sunt scrisi în zece versiuni pentru imn: doxologie , melodie, cântând imnul la instrumente muzicale, cântând, laudă , rugăciune , binecuvântare , mulțumire, binecuvântat (evr. Ashrei ), aleluia . În mod similar, psalmii au fost alcătuiți din zece oameni: Adam , Melhisedec , Avraam , Moise , David, Solomon , Asaf , cei trei fii ai lui Core . Sunt păreri diferite despre Idifum , unii spun că a fost bărbat, așa cum scrie în Cronici. Alții spun că goitun (דתות) sunt comenzi.” „ „Binecuvântat este soțul” – Evr. ashrey în franceză veche les felicements („fericit”), [32] fericire pentru un bărbat și laudă pentru un bărbat, dacă nu a umblat printre, nu stătea în picioare, nu stătea. „ The Corruptors” este gabors în franceză veche . [32] [33]

Al doilea vers

Traducere sinodală : „ Dar în Legea Domnului voia Lui și la Legea Lui el cugetă zi și noapte ”. Text grecesc : „ Dar numai în Legea Domnului vor studia zi și noapte dorința lui și legea lui ”. Text ebraic : „ Pentru că voința lui este în concordanță cu Tora și avea obiceiul [să studieze] Tora Sa zi și noapte [în mod constant] ”. Targum : „ Dar în nimos [34] ale Domnului, dorința lui și despre Tora meditează zi și noapte ”.

Rashi a comentat: „Dar voința lui este în legea Domnului” - de aici aflați că asocierea cu corupătorii împiedică studiul Torei. „Și el meditează la legea Sa” - la început a fost numită „legea Domnului”, dar când o studiază, el este numit „Tora lui ” .

Al treilea vers

Traducere sinodală : „ Și va fi ca un pom sădit lângă pâraie de apă, care își aduce roadele la vremea lui și a cărui frunză nu se ofilește; și în tot ceea ce face, va fi în timp . Text grecesc : „ Și va deveni ca un copac plantat lângă râurile de apă, care își va da roadele la vremea lui și frunza nu va cădea și în tot ceea ce va face, va reuși .” Textul ebraic : „ Și a devenit ca un copac sădit în râuri de apă, căreia i-a dat roadele la vremea cuvenită și frunza nu s-a ofilit și a avut succes în tot ceea ce a făcut .” Targum : „ Și va deveni ca un copac viu care este sădit lângă râuri de apă, ale cărui fructe se coc în timp și frunzele nu cad și toată înflorirea care înflorește, dă roade și prosperă .”

Interpretarea profesorului Lopukhin: „ Rezultatul asimilării interioare a legii drepte și a vieții conform acesteia va fi bunăstarea lui externă și succesul în afaceri. Așa cum un copac care crește pe lângă apă are în mod constant umiditate pentru dezvoltarea sa și, prin urmare, este roditor, tot așa și omul drept va reuși în tot ceea ce face, deoarece Dumnezeu îl protejează .

Rashi a comentat: „ „Planted” este în franceză veche plonte ( plante ). „Lângă pâraiele de apă” este în limba franceză veche ruyseys ( ruisseaux ) ( Ezechiel  32:6 ). „Și a cărui frunză nu se ofilește” - chiar și una mică este importantă. De asemenea, merită studiate predicile cărturarilor. „Nu se estompează” – în vechea franceză fleistre ”.

Al patrulea vers

Traducere sinodală : „ Nu atât de rău, [nu așa]: dar sunt ca țărâna ridicată de vânt [de pe fața pământului] ”. Text grecesc : „ Nu așa cei răi, nu așa, ci doar ca praful care alungă vântul de pe fața pământului ”. Textul ebraic : „ Făcătorii de rău nu sunt așa, pentru că praful [e] este dus de vânt .” Targum : „ [Dar] nu la fel de rău, ci ca miriștele purtate de vânt ”.

În al patrulea verset, expresia „de pe fața pământului” ( ἀπὸ προσώπου τῆς γῆς ; a facie terrae ) este numită de critica biblică „adăugarea înfrumusețatoare” ( ausmalende Hinzufügung ) a Septuagintei; [35] în Masorah și în multe traduceri bazate pe ea (inclusiv Versiunea Nouă, care este în general urmată de Masorah), această frază lipsește.

Rashi a comentat: „ „Like dust” este come bale ( comme paille ) în franceză veche ”.

Al cincilea vers

Traducere sinodală : „ De aceea, cei răi nu vor sta la judecată, nici păcătoșii în adunarea celor drepți ”. Text grecesc : „ De aceea, cei răi nu vor fi ridicați la curți, nici păcătoșii la sfatul celor drepți ”. Textul ebraic : „ De aceea [și] cei răi nu vor învia prin [ziua] judecății și [de asemenea] păcătoșii [nu vor învia] cu obștea [patriarhilor] drepți ”. Targum : „ De aceea, cei răi nu vor fi îndreptățiți în Ziua Mare [36] și păcătoșii la întâlnirea celor drepți ”.

În al cincilea vers, problema traducerilor istorice este verbul ἀναστήσονται (de unde renașterea Vulgatei, „înviat” din textul CS, „înviat” în traducerea lui Jungerov ), care a dat naștere unei tradiții lungi și verbose. a interpretărilor creştine. [37] Traducerea Masorah „nu va rezista” (adică „nu va îndura”, „nu va trece testul”) elimină parțial această problemă. Potrivit interpretării lui G.I. Kraus , „judecata” pentru cei răi înseamnă „un act de lege sacră” ( sakralrechtlicher Akt ), necesar pentru admiterea la altar și, ca urmare a acestei „neadmiteri”, păcătoșii nu pot participa la cultul comunității („întâlniri ale drepților” conform SP ), care are loc într-un asemenea loc sacru. [38]

Traducerea TS „consiliu” (resp. βουλή și concilium ) din versetul 5 este considerată de criticii biblici a fi o redare inexactă a originalului ebraic, adică în acest context comunitatea credincioșilor. [39] [40] Textul ebraic al psalmului indică cuvântul „comunitate” (evr. eda ), în sensul restrâns al cuvântului, de exemplu, în Pentateuhul lui Moise, bătrânii sunt numiți comunitate ( Lev.  4 ). :15 ).

Rashi a comentat: „Pentru că” se referă la versetul anterior.

Al șaselea vers

Traducere sinodală : „ Căci Domnul știe calea celor drepți, dar calea celor răi va pieri ”. Text grecesc : „ Căci Domnul cunoaște calea celor drepți și calea celor răi va pieri ”. Textul ebraic : „ Căci Domnul cunoaște purtarea celor drepți, dar purtarea celor răi va pieri ”. Targum : „ Pentru că calea celor drepți este înaintea Domnului, dar calea celor răi va pieri ”.

Interpretarea profesorului Lopukhin: „ Nu aceasta este poziția celor răi. Sunt ca praful. Praf, pleavă, ușor de îndepărtat de vânt; poziţia lor externă este instabilă şi precară. Întrucât cei răi sunt pătrunși și nu trăiesc după poruncile lui Dumnezeu, ei nu pot „stă în judecată” înaintea Lui și nu pot fi acolo unde vor fi adunați cei drepți (“în adunare”), pentru că Domnul „știe” (în simțul coacerii, iubește) și, prin urmare, răsplătește comportamentul („calea” - activitatea, direcția ei) celor drepți și îi distruge pe cei răi. În aceste versete nu există nicio indicație precisă despre ce fel de judecată a lui Dumnezeu se înțelege - fie pe pământ, în timpul vieții unei persoane sau după moartea sa. Dar, în ambele cazuri, rămâne același sens - Domnul îi va răsplăti numai pe cei drepți. Istoria poporului evreu prezintă multe fapte care arată că chiar și în timpul vieții pământești, când Domnul este judecătorul unei persoane, El pedepsește pe cei răi. Dar, din moment ce existența omului nu se limitează la pământ, atunci judecata finală asupra lui se va face în ziua de pe urmă, adică la judecata cumplită .

Rashi a comentat: „Căci Domnul cunoaște calea” - pentru că El cunoaște calea celor drepți și este mereu înaintea Lui. Și calea celor răi este urâtă în ochii Lui și El se îndepărtează de Sine. Prin urmare, nu va exista nicio înviere pentru picioarele celor răi în Ziua Judecății și păcătoșii care să-i înscrie în comunitatea celor drepți.”

Semnificație teologică

Primul psalm descrie starea binecuvântată a celor drepți , spre deosebire de starea dezastruoasă a celor răi - acesta, conform sfinților părinți, este motivul pentru care acest psalm este pus pe primul loc. [41] Întregul text al psalmului este un contrast între două căi: cel neprihănit este „ca un copac plantat lângă râurile de apă”, cel rău este „ca ţărâna ridicată de vânt”; „Domnul cunoaște calea celor drepți, dar calea celor răi va pieri”. Primul psalm a servit drept bază fundamentală a unui întreg strat al literaturii creștine timpurii , numită în istoriografie literatura „a două căi” [42] [43] [44] [45] [46] [47] ( Didache , scrisoarea lui Barnaba , decrete apostolice ). Autoritatea acestor cărți poate fi judecată după faptul că într-un număr de Biserici locale au fost citite în timpul slujbelor divine.

În cultul ortodox

Prima catisma a Psaltirii începe cu primul psalm (Psalmii 1-8). Întrucât carta presupune citirea întregului Psaltire pe parcursul unei săptămâni (începe duminica - prima zi și se termină sâmbătă - a șaptea zi), prima kathisma se cântă la Vecernie duminică (adică sâmbătă seara, din moment ce ziua liturgică începe cu Vecernia). La vecernia care preced sărbătorile Domnului , se cântă așa-numita „prima slavă” a primului kathisma (adică psalmii 1-3).

În practica parohială, din prima catisma prescrisă după marea ectenie , fie numai primul psalm, fie versetele alese ale primului, al doilea și al treilea psalm sunt de obicei cântate ( Ps.  1:1 , Ps.  1:6 , Ps.  2 ) :11 , Ps.  2:12 ; Ps.  3:8 , Ps.  3:9 ) cu aleluia obligatoriu . [48] ​​În orice caz, primul vers se cântă „ Ferice de omul care nu merge la sfatul celor răi ” ( Ps.  1:1 ), motiv pentru care întregul antifon a fost numit „Ferice de cel om." [49]

În cultul evreiesc

Psalmul 1 și psalmul 2 sunt un singur psalm, deoarece psalmul 1 începe cu cuvântul „fericit” și psalmul 2 se termină cu cuvântul „fericit”. [5] [6] Psalmul 1 (și psalmul 2) sunt o prefață la un grup de psalmi „ alfabetici ”: 9 , 24 , 33 , 36 , 110 , 111 , 118 , 144 . [cincizeci]

Note

  1. ↑ Psalmul de deschidere 1 are 6 versete, iar psalmul final 150 are 6 versete
  2. ↑ Episcopul Pallady (Piankov) clarifică: „Un psalm pentru David. Această inscripție a fost luată din ediția complutensiană a LXX-ty, iar de acolo până la Psaltirea slavonă”
  3. ↑ Nu există nicio inscripție în textul grecesc
  4. ↑ Fericirile din Evanghelii încep și cu cuvântul „fericiți” ( Matei  5:3-11 ; Luca  6:20-22 )
  5. ↑ 1 2 Psalmi, carte // Jewish Encyclopedia of Brockhaus and Efron . - Sankt Petersburg. , 1908-1913. „Primele două capitole sunt combinate într-unul singur, care începe și se termină cu cuvântul אשרי (Brakhot 4b)”
  6. ↑ 1 2 Jewish Encyclopedia Arhivat la 20 ianuarie 2022 la Wayback Machine „Ps. i. și ii. au fost socotiți ca unul în Babilon (Ber. 9b, 10a; ca în LXX.)”
  7. ↑ Jewish Encyclopedia Arhivată la 20 ianuarie 2022 la Wayback Machine „Cartea i., care conține psalmi „David” (inițial fără Ps. i. și ii.)” Prima carte a Psaltirii, care conține Psalmii Davidici, a fost inițial fără Psalmi. Psalmii 1 și 2
  8. ↑ fericit este omul care nu merge la consiliul (conferința) celor răi și nu stă pe calea păcătoșilor și nu stă pe scaunul ( catedra greacă / amvon ) al leproșilor ( Lev.  15:6 )
  9. ↑ bine pentru un om care nu a mers la întâlnirea celor răi și nu a luat calea păcătoșilor și nu s-a așezat la întâlnirea celor răi [la masa comună]
  10. ↑ Textul Targum și comentariul lui Rashi și alți expozanți . Consultat la 28 februarie 2022. Arhivat din original pe 28 februarie 2022.
  11. ↑ fericit [și norocos] este un om care nu acționează la sfatul ticăloșilor și nu ia calea păcătoșilor și nu se instalează într-un așezământ de libertini
  12. ↑ dar numai în legea Domnului vor studia zi și noapte dorința și legea lui
  13. ↑ dar în nimos (greacă nomos ) dorința Domnului pentru el și Tora meditează zi și noapte
  14. ↑ pentru că voința lui este în concordanță cu Tora Domnului și obișnuia să [studieze] Tora zi și noapte [în mod constant]
  15. ↑ Și va deveni ca un copac plantat lângă râurile de apă, care își va da roadele la vremea lui și frunza nu va cădea și în tot ceea ce va face, va reuși.
  16. ↑ Și va deveni ca un copac viu care este sădit lângă râurile de apă, ale cărui fructe se coc în timp și frunzele nu cad și toate florile care înfloresc, dau roade și prosperă.
  17. ↑ și a devenit ca un copac plantat pe râuri de apă, că fructele i-au dat la vremea lor și frunza nu s-a stins și a avut succes în tot ceea ce a făcut
  18. ↑ nu atât de rău, nu așa, ci doar ca praful care alungă vântul de pe fața pământului
  19. ↑ [dar] nu la fel de rău, ci ca paiele duse de vânt
  20. ↑ ticăloșii nu sunt așa, pentru că praful [ei], dus de vânt
  21. ↑ de aceea cei răi nu se vor ridica la curți și păcătoșii la sfatul celor drepți
  22. ↑ De aceea, cei răi nu vor fi îndreptățiți în Ziua Mare și păcătoșii la întâlnirea celor drepți
  23. ↑ de aceea [și] răufăcătorii nu vor fi înviați de judecată [ziua], și [de asemenea] păcătoșii [nu vor fi înviați] cu comunitatea drepților [patriarhi]
  24. ↑ pentru că Domnul cunoaște calea celor drepți și calea celor răi va pieri
  25. ↑ pentru că calea celor drepți este înaintea Domnului, dar calea celor răi va pieri
  26. ↑ pentru că Domnul cunoaște purtarea celor drepți și purtarea celor răi va pieri
  27. ↑ Comentariul lui Ellicot . Preluat la 5 septembrie 2019. Arhivat din original la 5 septembrie 2019.
  28. ↑ în continuare referiri la numerotarea versetului Septuagintei, care este oarecum în contradicție cu numerotarea versetului din Vulgata
  29. ↑ Bergsträßer G. Hebräische Grammatik 2.1. Leipzig, 1926, S.29; un rezumat complet este dat de H.-J. Kraus ( Kraus H.-J. Psalmen 1-59. - 1. Teilband. - 5. Aufl. - Neukirchen-Vluyn: Neukirchener Verlag, 1978, S. 123), care se alătură interpretării colegilor săi și în traducerea sa critică dă peste tot timpul prezent („nu merge”, „nu stă”, „nu stă”)
  30. ↑ Averintsev S. S. Ascultând cuvântul: trei acțiuni în versetul de deschidere al primului psalm - trei pași de rău Copie de arhivă din 28 aprilie 2019 la Wayback Machine (articol digitalizat 1994)
  31. ↑ greacă departament / departament
  32. ↑ 1 2 Tegillim Arhivat 23 februarie 2022 la Wayback Machine cu traducere paralelă în engleză și comentariu de către Rashi (tradus în engleză)
  33. ↑ Tegilim, Cartea Psalmilor, cu comentarii de Rashi . Consultat la 28 februarie 2022. Arhivat din original pe 28 februarie 2022.
  34. ↑ Aici traducerea rabinică în aramaică folosește cuvântul grecesc nomos care înseamnă „lege”. Astfel, rezultă că rabinii au folosit textul grecesc (nu evreiesc) și au tradus în limba iudeo-aramaică, de înțeles pentru majoritatea evreilor din Palestina și Babilon ( אלהן בümpurnסא ️וה רווeption ובאורי norma
  35. ↑ Kraus, op. cit., S.132.
  36. ↑ Traducerea rabinică în aramaică se referă la ziua învierii din morți și la judecata asupra acesteia, numind-o „Ziua Mare”
  37. ↑ De exemplu, în interpretarea lui D. Rumyantsev , copie de arhivă din 28 aprilie 2019 pe Wayback Machine : „Expresia psalmului „cei răi nu vor învia pentru judecată” este folosită nu în sensul de a nega învierea lui. păcătoșii, ci ca un indiciu că răscoala celor răi nu va fi pentru cazurile lor de judecată, ci pentru a pronunța o sentință asupra lor, deoarece au fost deja condamnați: ei „imediat după înviere vor fi pedepsiți și nu vor fi pedepsiți. duși în judecată, dar vor auzi sentința de execuție” (Fericitul Teodoret din Cirus )”
  38. ↑ Kraus H.-J. op. cit., S.139-140.
  39. ↑ Kraus H.-J. op. cit., S.132.
  40. ↑ Ross A. Un comentariu la Psalmi. Vol. 1. Grand Rapids, 2011, p. 182
  41. ↑ prot. Grigori Razumovski . Consultat la 13 aprilie 2009. Arhivat din original pe 29 aprilie 2009.
  42. ↑ „Iată, astăzi am pus înaintea ta viața și binele, moartea și răul” ( Deut.  30:15 )
  43. ↑ „Și spune-i acestui popor: Așa vorbește Domnul: Iată, vă ofer calea vieții și calea morții” ( Ier.  21:8 )
  44. ↑ „Căci Domnul cunoaște calea celor drepți, dar calea celor răi va pieri” ( Ps.  1:6 )
  45. ↑ „Călăuzi-ne pe o cale dreaptă, calea celor care sunt înzestrați cu mila Ta, și nu calea celor pe care se află mânia Ta și nu calea celor pierduți” (Coran sura 1 )
  46. ↑ „Sunt două căi, una a vieții și una a morții, și există o mare diferență între cele două” (Didache 1.1)
  47. ↑ „Dă-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, să cunoaștem căile Tale” ( Havinenu )
  48. ↑ Mai multe aici Arhivat 16 iulie 2019 la Wayback Machine
  49. ↑ Lukashevich A. A., Jivaeva O. O. Binecuvântat este soțul  // Orthodox Encyclopedia . - M. , 2002. - T. V: " Bessonov  - Bonvech ". — 752 p. - 39.000 de exemplare.  - ISBN 5-89572-010-2 .
  50. ↑ Jewish Encyclopedia Arhivat la 7 decembrie 2021 la Wayback Machine „Există motive întemeiate pentru a privi Ps. i. ca un prolog, prefațat la întreaga colecție” Există motive pentru a considera Psalmul 1 ca o prefață la un grup de psalmi

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii
 Psalmii
Inclus
în
Psaltire
Apocrife
Terminologie
Texte
  • evreu (masoretic)
  • greacă (septuaginta)
  • latină (vulgata)
  • Rusă (traducere sinodală)
  • slavonă bisericească
  • engleză (Biblia King James)
* Inclus în Septuaginta , nu în Tanakh