izoguanina | |
---|---|
General | |
Nume sistematic |
6-amino-1, 7-dihidropurin-2-onă |
Nume tradiționale | 2-hidroxiadenină |
Chim. formulă | C5H5N5O _ _ _ _ _ _ |
Proprietăți fizice | |
Masă molară | 151,1261 g/ mol |
Clasificare | |
Reg. numar CAS | 3373-53-3 |
PubChem | 76900 |
Reg. numărul EINECS | 222-157-6 |
ZÂMBETE | O=C1\N=C2\N=C/NC2=C(\N1)N |
InChI | InChI=1S/C5H5N5O/c6-3-2-4(8-1-7-2)10-5(11)9-3/h1H,(H4,6,7,8,9,10,11)DRAVOWXCEBXPTN-UHFFFAOYSA-N |
CHEBI | 62462 |
ChemSpider | 69351 |
Datele se bazează pe condiții standard (25 °C, 100 kPa), dacă nu este menționat altfel. | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Izoguanina , sau 2-hidroxiadenina , este un compus organic , o bază azotată , un izomer al guaninei . Un produs al oxidării ADN -ului care poate duce la mutații [1] . Se folosește în combinație cu izocitozina , cu care formează 3 legături de hidrogen datorită complementarității cu aceasta din urmă, în studiul analogilor artificiali ai acizilor nucleici care formează baze pereche în structura ADN-ului [2] [3] .
de acizi nucleici | Tipuri||||
---|---|---|---|---|
Baze azotate | ||||
Nucleozide | ||||
Nucleotide | ||||
ARN | ||||
ADN | ||||
Analogii | ||||
Tipuri de vectori |
| |||
|