Mono no aware (物の 哀れ, „farecul trist al lucrurilor”) este un principiu estetic care a fost caracteristic culturii japoneze încă din perioada Heian . Cele mai caracteristice manifestări ale mono-no aware se găsesc în literatură, dar în general principiul se aplică întregii tradiții culturale a Japoniei (vezi hanami ) [1] . Mono no aware poate fi tradus literal ca „tristețe, durere, milă, compasiune pentru lucruri și obiecte”, adică „sensibilitate la efemer”, „farmec trist al lucrurilor, vieții sau lumii” sau „afirmator de viață, luminos, blând, dar cu această contemplare tristă și tristă a lumii și a tot ceea ce este în ea. Acest termen înseamnă anitya (impermanența) sau trecătoarea lucrurilor, a oamenilor, a lumii și, în același timp, un sentiment de tristețe contemplativă, ușoară, tandră sau dor de plecarea lor, precum și un sentiment mai lung, mai profund, contemplativ, recunoscător, tristețe strălucitoare și duioasă pentru faptul că această stare este un dat al lumii și o parte integrantă a vieții însăși. Mono nu conștientizează: frumusețea efemeră a naturii - sentimentul liniștit, optimist și dulce-amărui, că ai fost martorul circului orbitor al vieții - știind că nimic din toate acestea nu poate dura vreodată. Mono no aware înseamnă a fi atât trist, cât și recunoscător, din cauza efemerității vieții și a lumii – și, de asemenea, din cauza relației dintre viață și moarte. Conștientizarea trecătoarei tuturor lucrurilor sporește înțelegerea frumuseții lor și provoacă o ușoară tristețe în legătură cu trecerea lor [2] .
Cuvântul „mono” ( japonez 物) , literalmente „lucru” este tot ceea ce poate provoca Avare . Sei-Shonagon , în cartea sa Notes at the Pillow , scrie: „Zoria a venit în a douăzeci și șaptea zi a lunii a noua. Încă purtați o conversație liniștită și dintr-o dată o lună iese din spatele crestei munților, subțire și palid... Nu veți înțelege dacă există sau nu. Câtă frumusețe tristă în asta! Cât de emoționează lumina lunii inima când se scurge cu moderație prin crăpăturile acoperișului unei cabane dărăpănate!
În altă parte în Note la tăblie, Sei-Shonagon scrie:
„Îmi place dacă casa în care o femeie locuiește singură are un aspect dărăpănat părăsit. Lasă gardul să se prăbușească. Lasă ierburile de apă să înece iazul, grădina să fie acoperită de pelin, iar tulpinile verzi să spargă prin nisip de pe poteci...
Câtă tristețe și câtă frumusețe!
Sunt dezgustat de o casa in care o femeie singuratica, cu aer de gospodina cu experienta, este ocupata sa incerce sa repare si sa corecteze totul, unde gardul este puternic si poarta este incuiata.
Variabilitatea și inconstanța pot provoca, de asemenea, sentimente foarte puternice ale lui Avare. Yumemakura Baku scrie despre asta într-una dintre poveștile sale din seria Onmyoji:
„O să-ți spun despre un om ciudat. Vă voi povesti despre un bărbat care arată ca un nor plutind în vânt pe un cer de noapte gol. A apărut un nor în întuneric, un moment, altul - și deja s-a schimbat, dar aceste schimbări pot fi văzute doar dacă te uiți cu atenție. Trebuie să fie același nor, dar cine știe ce formă are...
Voi povesti despre o astfel de persoană” [3] .
Listele Hisamatsu[ unde? ] patru varietăți de Avare: frumusețea mișcării spirituale, frumusețea armoniei, frumusețea tristeții și frumusețea harului. Spiritul mono no aware, conform lui Hisamatsu, este cel mai exprimat în monogatari . Scopul principal al monogatari este acela de a transmite mono-no aware. Prin aceasta ele diferă de cărțile confucianiste și budiste. Monogatari nu este o modalitate de a depăși amăgirile, de a realiza satori , care este scopul căii budist-confucianiste. Vorbind despre treburile lumești, monogatarii nu învață binele și răul, ci conduc la bine, dezvăluind mono-no avare.
Cunoscutul dicționar enciclopedic japonez „ Kojien ” spune despre Avare: „Mono no Avare este un sentiment al armoniei lumii, cauzat de îmbinarea unui sentiment subiectiv (conștient) cu un obiect (mono). Poate însemna grațios, rafinat, calm - ceea ce se deschide în momentul contemplației. Mono no aware și-a atins sfârșitul în literatura Heian, și mai ales în Genji Monogatari, dar a trecut prin toată literatura noastră.”
Autori renumiți de manga ( Hitoshi Asinano , Kozue Amano , Kaoru Mori ) și anime ( Toc ieri regizat de Isao Takahata și Mai Mai Miracle regizat de Sunao Katabuchi ) folosesc principiul mono-no avare în dezvoltarea intrigii, subliniind timpul de curgere și incluzând flashback -uri în imagine . Regizorul Yasujiro Ozu este cunoscut pentru că a creat o senzație de „mono no avare”, cu replicile personajului remarcând brusc „Este vreme frumoasă!” în momentul schimbării. ( jap. いい天気ですね tenki desu ne ) .
În The World of the Shining Prince, o carte despre istoria antică japoneză, Ivan Morris compară „mono no aware” cu termenul lui Virgil Lacrimae rerum , „lacrimi de lucruri” [4] .
Fotograful irlandez Kennedy, Doreen a organizat proiectul „Mono no Aware”, unde postează o fotografie cu flori de cireș , jucând rolul unei metafore pentru schimbarea trecătoare a lumii.
T. P. Grigorieva, „Tradiția artistică japoneză” [5] :
Mono nu este conștient - „farecul lucrurilor”, una dintre cele mai timpurii definiții ale frumuseții din literatura japoneză, este asociată cu credința șintoistă că fiecare lucru are propria zeitate - kami , fiecare lucru are propriul farmec unic. Avare este ceva care provoacă încântare, entuziasm. Avare este esența interioară a lucrurilor (cum ar fi makoto : japonezii nu împărtășeau frumusețea și adevărul), prin urmare scriitorii și poeții au fost chemați în primul rând să-l dezvăluie pe Avare. Acest stil a înflorit în epoca Heian (secolele IX-XII), dar atracția pentru el nu a dispărut niciodată.
[6] Sentimentul de „mono no avare” a fost frumos transmis de Anton Cehov într-o scrisoare către editorul A.S. Suvorin (29 iulie 1891) [6]
...Miroase a toamnă. Și îmi place toamna rusească. Ceva neobișnuit de trist, prietenos și frumos. L-aș lua și aș zbura undeva cu macaralele...
În urmă cu câțiva ani, recunoaște esteticianul japonez Yamazaki Masawa, am ținut prelegeri la o universitate americană despre literatura și arta japoneză timp de un an. Încercând să explic ce este „avare”, am dat diverse exemple și am revenit în mod repetat la acest termen. Ca japonez, îl înțeleg, dar cu cât dădeam mai multe exemple, cu atât mă convingeam mai mult că este imposibil să traduc acest cuvânt în engleză.
| Aspecte și valori sociale japoneze | |
|---|---|
| Valori socioculturale |
|
| Estetică | |
| Chemarea la datorie | |
| Oameni și relații |
|