Utilizare
istoric
Trancrieri
Kunreishiki (訓令 式, „sistem oficial”) este un set de reguli pentru transcrierea japoneză folosind alfabetul latin, propus de fizicianul japonez Aikitsu Tanakadate în 1885 , care până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost sistemul „prescris” pentru transcrierea limbii japoneze. Numele sistemului, conform propriilor reguli, este scris ca Kunreisiki . Kunrei-shiki este un standard ISO 3602 .
Sistemul este o variantă a vechiului sistem Nihon-shiki , revizuit pentru a reflecta mai bine fonologia japoneză modernă. De exemplu, cuvântul かなづかい este scris kanadukai în nihon-shiki , dar este pronunțat kanazukai în limba modernă și este scris kanazukai în kunrei- shiki .
Sistemul a fost aprobat prin Ordinul Cabinetului Japonez nr. 3 din 12 septembrie 1937 . În timpul ocupației Japoniei de către armata americană , acest ordin a fost anulat, iar după încheierea ocupației, a fost din nou pus în vigoare ca Ordinul Cabinetului nr. 1 din 29 decembrie 1954 .
Kunrei-shiki, ca și nihon-shiki, este recunoscut de ISO 3602:1989. Documentație--Romanizarea limbii japoneze (script kana) . În 1994, ANSI și-a retras ANSI Z39.11-1972 American National Standard System for the Romanization of Japanese (Modified Hepburn) (implicând utilizarea unui sistem Hepburn modificat) și a recomandat, de asemenea, utilizarea kunrei-shiki.
Verb 立つtatu | ||
---|---|---|
conjugări | kunrei-shiki | Hepburn |
Primul | tat-a | tat-a |
Al doilea | tat-i | tach-i |
Al treilea | tat-u | tats-u |
Al patrulea | tat-e | tat-e |
a cincea | tat-o | tat-o |
(cratimele sunt pentru claritate) |
În ciuda statutului său oficial, kunrei-shiki nu este utilizat pe scară largă, nici în Japonia, nici în afara ei. Chiar și guvernul folosește adesea sistemul Hepburn pentru a romaniza numele și termenii japonezi în contexte de limba engleză, inclusiv în pașapoarte și semne rutiere. Majoritatea țărilor, în special cele anglofone, folosesc și sistemul Hepburn.
Deoarece kunrei-shiki se bazează pe fonologia japoneză, utilizarea acestui sistem poate determina vorbitorii care nu sunt japoneză să pronunțe cuvintele incorect. John Hinds, autorul cărții Japanese: Descriptive Grammar , notează acest factor în cartea sa drept un „defect major” [1] .
Dificultăți suplimentare apar și în combinațiile relativ recente de katakana în cuvinte împrumutate, cum ar fiティーム (チーム) - de la echipa engleză . În sistemul lui Hepburn, aceste două cuvinte sunt scrise diferit - tī mu și , respectiv, chīmu. Cu toate acestea, majoritatea vorbitorilor de japoneză percepティ t'i și チti ca fiind același fonem, astfel încât în kunrei-shiki cuvintele de mai sus sunt scrise ca t'îmu și , respectiv, tîmu: apostroful indică instabilitatea fonemului.
Cel mai adesea, kunrei-shiki este folosit de vorbitorii nativi de japoneză (mai ales în Japonia) și de lingviștii care studiază japoneză. Principalul avantaj al kunrei-shiki este că transmite mai logic gramatica limbii japoneze, în timp ce în sistemul Hepburn, conjugările unor verbe par ilogice (vezi tabelul din dreapta), deoarece rădăcina verbului este schimbată. în ea, care nu are nicio bază în morfologia japoneză.
あ / ア a | い / イ i | う / ウu | え / エ e | お / オo | |||
か / ka | き / キki | く / クku | け / ケke | こ/コko | きゃ / キャ kya | きゅ / キュ kyu | きょ / キョ kyō |
さ / サsa | し / シsi | す / ス su | せ / セ se | そ / ソ deci | しゃ / シャ sya | しゅ / シュ syu | しょ / ショ syo |
た / タ ta | ち / ti | つ / ツ tu | て / テ te | と / ト la | ちゃ / チャ tya | ちゅ / チュ tyu | ちょ / チョ tyo |
な / ナna | に / ニni | ぬ / ヌnu | ね / ネne | の / ノ nu | にゃ / ニャ nya | にゅ / ニュ nyu | にょ / ニョ nyo |
は / ハ ha | ひ / ヒ salut | ふ / hu | へ / ヘel | ほ / ホ ho | ひゃ / ヒャhya | ひゅ / ヒュ hyu | ひょ / ヒョ hyo |
ま / マ ma | み / ミmi | む / ム mu | め / メ eu | も / モmo | みゃ / ミャ mya | みゅ / ミュ myu | みょ / ミョ myo |
や / ヤ da | ゆ / ユ yu | よ / ヨ yo | |||||
ら / ラ ra | り / ri | る / ル en | れ / レre | ろ / ロ ro | りゃ / リャ rya | りゅ / リュ ryu | りょ / リョ ryō |
わ / ワ wa | を / ヲ wo | ||||||
ん / ン n | |||||||
が / ガ ga | ぎ / ギgi | ぐ / グ gu | げ / ゲ ge | ご / ゴ du-te | ぎゃ / ギャ gya | ぎゅ / ギュ gyū | ぎょ / ギョ gyō |
ざ / ザ za | じ / ジzi | ず/ズ zu | ぜ / ゼze | ぞ/ゾzo | じゃ / ジャ zya | じゅ / ジュ zyu | じょ / ジョ zyo |
だ / ダ da | ぢ / ヂzi | づ / zu | で / デ de | ど / ド fac | ぢゃ / ヂャ zya | ぢゅ / ヂュ zyu | ぢょ / ヂョ zyō |
ば / バ ba | び / ビ bi | ぶ / ブbu | べ / ベ fi | ぼ / ボ bo | びゃ / ビャ bya | びゅ / ビュ byu | びょ / ビョ byo |
ぱ / パ pa | ぴ / ピpi | ぷ / プ pu | ぺ / ペ pe | ぽ / ポ po | ぴゃ / ピャ pya | ぴゅ / ピュ pyu | ぴょ / ピョ pyō |
japonez | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Poveste |
| ||||||
Dialectele | |||||||
Literatură | |||||||
Scris |
| ||||||
Gramatică și vocabular | |||||||
Fonologie | |||||||
romanizare |
|