Particule - serviciu parte a vorbirii , care introduce diverse nuanțe de sens, nuanțe emoționale într- o propoziție sau servește la formarea formelor de cuvinte .
În clasa particulelor, sunt combinate cuvinte auxiliare constante (nesemnificative), care:
Funcțiile particulelor enumerate sunt grupate:
Comun tuturor acestor funcții este că în toate cazurile ele conțin
în plus, ambele tipuri de relații sunt foarte adesea combinate în sensul unei particule.
O trăsătură caracteristică a multor particule este că în structura și funcțiile lor sunt apropiate de adverbe, conjuncții sau interjecții și nu pot fi întotdeauna strict opuse acestora; în multe cazuri, particulele se apropie și de cuvintele introductive .
Sensul unei particule ca cuvânt separat este relația pe care o exprimă într-o propoziție.
În conformitate cu funcțiile de mai sus, se disting următoarele categorii principale de particule:
Este esențial ca semnificațiile modale (evaluative, expresive) într-o formă sau alta să fie prezente și în particulele negative, interogative, care caracterizează acțiunea prin cursul sau eficacitatea în particulele replica.
Primitivele includ cele mai simple (cu câteva excepții) particule monosilabice, care în limba modernă nu au conexiuni vii de formare a cuvintelor și relații formale cu cuvintele din alte clase.
Acestea sunt particule: bish (simplu), would , vish (simplu), yes (ca parte a formei imperative), de (colocvial), say (colocvial), same , in (simplu), ish (colocvial), -ka , (colocvial), nu , presupun (simplu), nu , într-adevăr , nu hai (simplu), nu , bine , sem (simplu ), încă , acele (simplu), ceva , într-adevăr , ceai (simplu) ).
Toate celelalte particule nu sunt primitive.
Particulele simple sunt particule care constau dintr-un singur cuvânt. Particulele simple includ toate particulele primitive, precum și particulele care, în diferite grade, dezvăluie conexiuni vii cu conjuncții, cuvinte pronominale, adverbe, verbe sau prepoziții. Pe lângă particulele primitive, particulele simple includ: dar , din fericire, mai mult, mai mult, la propriu, se întâmplă, obișnuia să fie, ca și cum, la urma urmei, în (simplu), la toate, afară, aici, ca, totul, totul, unde, uite , da (nu ca parte a comenzii formular. incl.), hai (cele), chiar, da (cele), cu adevărat, numai, dacă, încă, știu și, sau, exact, cum , care, unde, bine, dacă , mai bine, nimic (simplu, întreabă), nimic, nimic, dar, totuși, în sfârșit, ea, merge (simplu), pozitiv, simplu, drept, lasă, lasă, poate, decisiv, exact , chiar lucrul, în sine, mai degrabă, parcă, complet, mulțumesc (adică bine), deci, acolo, și vouă, numai, exact, cel puțin, dintre care, pur (simplu), că, aceea, aceea , ek, asta.
După cum sa menționat deja, toate aceste particule au conexiuni externe și interne strânse cu alte clase de cuvinte: conțin elemente de semnificații în diferite grade.
Uneori, în același cuvânt, apropierea și împletirea semnificațiilor particulă și conjuncție, particulă și adverb, particulă și verb, particule și pronume, particule și interjecții sunt atât de apropiate, încât opoziția între ele a unor astfel de semnificații ca aparținând unor cuvinte diferite. clasele se dovedesc a fi ilegale, iar cuvântul trebuie să se califice drept „particulă-conjuncție”, „particulă-adverb”, „particulă-pronume” etc.;
Particule formate din două cuvinte (mai rar - mai multe):
Particulele compuse pot fi inseparabile - componentele lor dintr-o propoziție nu pot fi separate prin alte cuvinte - sau separabile: componentele lor dintr-o propoziție pot fi separate prin alte cuvinte. Particulele frazeologice se disting în cadrul particulelor compuse: acestea sunt mai multe cuvinte de serviciu (sau cuvinte de serviciu și adverbe izolate din clasele lor, forme de cuvinte pronominale sau verbe) care s-au fuzionat împreună), nu există relații vii între ele în limba modernă; astfel de particule pot fi, de asemenea, separabile sau neseparabile.
Componentele lor dintr-o propoziție pot fi separate prin alte cuvinte. Particule disecate:
I wish (Aș vrea să plouă!; Mi-aș dori să plouă!); aici și (Iată un prieten pentru tine!; Iată rezultatul pentru tine!; L-ai crezut? Deci crede-ți oamenii după aceea!); așa (Asta e ordinea!; Așa e ordinea!; Aici avem o grădină, așa grădină!; Aici am făcut-o atât de prietenoasă!); aproape (aproape târziu; aproape că și-a rupt capul); aproape (Aproape pentru prima dată în viață a mințit); how not (Cum să nu înțeleg!; Cum să nu știu calea!); indiferent how (No matter how it rains); Dacă numai (Dacă nu ar fi ploaie!); nu suficient (simplu) (am început să trag clopoțelul, nu l-am oprit puțin. Dot.; De frică, nici măcar nu am căzut puțin la pământ. Lesk.); lasa (Lasă-te să cânți!); mai degrabă (Grăbește-te primăvara!; Primăvara ar fi mai devreme!); așa (respiră cu pace; așa că nu m-a recunoscut); if only (Just don’t be late!) only and (Only talking about the trip; Only about the trip and talking); cel puțin (Deși nu aș mormăi!); aproape (a fost) nu (aproape și-a rupt un picior); aproape (Aproape că a devenit un mare șef acum).Particulele sunt întotdeauna dezmembrate
nu (nu ar trebui să ne odihnim?), nu la fel (Nu petreceți noaptea aici!).Particule frazeologice:
nu-nu și (da și) (Nu-nu da și va veni în vizită; Nu-nu bunicul și amintește-ți); ce fel de (Ce fel de veste este aceasta?; Ce fel de caracter ai!); ce despre (de ce) (Ce cu promisiunile lui mie!; acum ce-i cu faptul că s-a întors?).Este necesar să se distingă de particulele compozite diverse complexe, care apar ușor și care se dezintegrează ușor grupate în jurul unei particule simple, care sunt caracteristice în primul rând particulelor modale; de exemplu:
deja - deja și, bine, așa, așa, așa ... bine; cum - da cum, bine, cum, cum, dar cum, bine, cum; un fel de, un fel de, un fel de, un fel de, un fel de;componentele lor dintr-o propoziție nu pot fi separate prin alte cuvinte.
altfel (- Nu ţi-e frică? - Altfel mi-e frică !; Te vor lăsa să petreci noaptea? - Altfel nu te vor lăsa să intri); fără asta (E deja o persoană tăcută, dar aici s-a închis complet. Polev .; Nu este timp să așteptăm, fără asta deja întârziam); ar fi (simplu.) (Ar fi pentru mine să nu stau, ci să plec acasă!); cu greu; numai (Timpul este doar o oră); inca; uite și (colocvial) (a așteptat, a așteptat, a privit și a adormit); departe de (departe de a fi sigur de succes; departe de a fi o frumusețe); Divi ar (simplu) (Divi ar ști chestia, altfel e un ignorant!); la ce (Ce buna e padurea! Ce obosit esti!); ar fi bine; dacă (Dacă nu pentru război!); totuși (Ei nu te ating. - Încă te-ai atinge!; Captură bună! - Tot nu e bine!); și există (simplu) (- Nu l-ai recunoscut, vezi? - Nu l-ai recunoscut. Bazhov; - Uite, băieți, Pika! - Pika este acolo. Fad.); și așa (Nu fi supărat, oricum mă pocăiesc; De ce are nevoie de bani, are oricum multe); și apoi (Nu te lasă să mergi la patinoar; L-am văzut mult timp, apoi pe scurt; Vorbește cu el. - Și apoi voi vorbi); așa cum este (simplu) (Totul așa cum este, ai spus corect. Bazhov; - Înghețat? - Așa cum este, înghețat); Cum; doar (am venit exact la timp; mi-e frică de serviciu: doar vei cădea sub responsabilitate. Turg.); cum așa (- La revedere. - Cum așa la revedere?); oarecum; unde ca (Unde ce distractiv!); bine; pe ce (Ce este viclenia, dar și atunci a greșit); în nici un caz; improbabil; în nici un caz (în nici un caz o frumusețe); pur și simplu (El pur și simplu râde de noi); deci (deci nu a apărut?); deci (- am tot tutunul. - Asta e tot?); ori nu (sau nu viata!); ceva (Ceva bucuros !; La asta ma uit, s-a linistit); şi acolo (Acolo, din cei care râd: am spus ceva: a început să râdă. Ciupercă .; Băiatul, dar se ceartă şi acolo); deja (Ai făcut-o singur. - Deja tu însuți?; Aceasta este o boală. - Deja o boală!); apucă și (Pe când mergeau, apucă și a început să plouă); bine (- Să mergem? - Ei, să mergem; sunt de acord, bine); sau ceva (Apel, sau ce?; Ajutor sau ceva!; Ești surd?);- mai multe cuvinte de serviciu îmbinate între ele (sau cuvinte de serviciu și adverbe izolate din clasele lor, forme de cuvinte pronominale sau verbe), între care nu există relații vii în limba modernă; astfel de particule pot fi, de asemenea, separabile sau neseparabile.
după - nu altfel decât - (Nu altfel decât o furtună se va aduna seara) să nu - să nu - (Ce haină de blană au putrezit! Să nu mă gândesc: undeva este haina de blană a stăpânului? Nekr.); dacă este o chestiune (a ordonat prost Ivan Ilici; dacă este o chestiune pentru tine și pentru mine. L. Tolstoi); că - că și - uite (aia și privirea vor muri; acea privire va fi uitată), că - că și așteaptă - (simplu) (Soba de-aia și așteaptă va cădea. P. Bazhov); acela - aia si uite - (aia si uite aia) (La urma urmei, sunt prea multi rasi; uite ca-ti rupe gatul! N. Gogol); exact la fel; whatever it is - whatever it is (simple) (Acesta este cântecul lui preferat).1. Ar fi (b), același (g), dacă (l) , ca și cum, spun ei, ar fi scris separat
2. Dacă particulele , totuși, ar face parte din cuvinte întregi, atunci ele sunt scrise împreună: cu adevărat (particulă), mai târziu (adverb), de asemenea (unire), chiar (particulă, unire), astfel încât (particulă, unire)
3. Particula -ka, -tka, -that, -de, -s se scriu cu cratima
4. O particulă se scrie separat cu pronume dacă este despărțită de ea prin prepoziții: ceva de la cineva, ceva despre ceva, ceva despre cineva ;
5. Particula se scrie în continuare cu cratima numai după verbe ( a făcut, a aflat, a reușit să o facă ) și ca parte a adverbelor , la urma urmei, din nou, destul de mult . În alte cazuri, particula este încă scrisă separat. [unu]
| Fragmente din discurs | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Părți semnificative de vorbire | |||||||||
| Nume |
| ||||||||
| Verb | |||||||||
| Adverb |
| ||||||||
| Service părți de vorbire | |||||||||
| Cuvinte modale | |||||||||
| Interjecţie | |||||||||
| Alte |
| ||||||||
| Note : 1 se referă și la adjective (parțial sau complet); 2 este uneori denumit substantiv (parțial sau complet). | |||||||||
| Părți de vorbire în rusă | |
|---|---|