Tokipona

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 10 iunie 2022; verificările necesită 10 modificări .
tokipona
nume de sine toki pona
Creată Sonya Lang
Anul creației 2001 [1]
Numărul total de difuzoare
  • 3100 ± 1 pers. ( 2016 )
Categorie limbaj a posteriori și limbaj experimental [d]
Tipul scrisorii latină [2] , sitelen pona [d] [2] și sitelen sitelen [d] [2]
Codurile de limbă
ISO 639-1 —
ISO 639-2 —
ISO/DIS 639-3 actual
Limbi construite

Tokipona (toki pona) este o limbă creată de canadiena Sonia Lang (numele anterior - Sonia Elen Kisa) și se pretinde a fi cea mai simplă dintre limbi artificiale . Primele informații despre el au apărut pe World Wide Web în 2001. Numele Toki Pona se traduce prin „limbaj amabil” (traducerile posibile sunt „limbaj amabil”, „limbaj simplu” sau „conversație bună”; ). Lang a fost inspirată de învățăturile lui Tao și Zen și de munca filosofilor primitivi [3] [4] în timpul lucrării sale privind crearea limbii .

Perspectiva tokipona se reflectă în structura și conținutul său. Există aproximativ 120 de rădăcini în lexicul limbii - după autor, cele mai necesare. Minimalismul vocabularului se reduce și la faptul că, de exemplu, nu există nume de animale și plante în limbă. Cu toate acestea, în dicționarul neoficial tokipon există denumiri pentru țări, națiuni, limbi, precum și nume de oameni, dar sunt scrise cu majuscule (ma Nijon - Japonia , toki Epelanto - Esperanto , jan Tana - Tanya). Vocabularul tokipona simplificat este combinat cu fonologie simplă , gramatică și sintaxă [5] .

Tokipon este vorbit în principal pe Internet (în chat-urile IRC și o listă de discuții pe Yahoo! Groups), iar în afara acestuia - în Canada , SUA , Europa , Israel , Japonia și Rusia . Tokipona nu este clasificată ca lingua franca . Cunoscut mai ales printre internauții, el exemplifică cultura internetului. În 2020, un manual compilat de activiști pe internet și publicat de editura Scriptorium a fost lansat într-o ediție limitată tipărită.

Pentru o scurtă perioadă de timp, a existat o secțiune Wikipedia despre tokipon (numită lipu Wikipesija) [6] . A fost închis în 2005 și mutat pe Fandom , iar pe 23 aprilie 2021 pe un site web independent [7] .

Istorie

O versiune timpurie a limbii a fost publicată online în 2001 de Sonya Lang și a câștigat rapid popularitate [8] . Activitatea timpurie a avut loc pe Yahoo! Grupuri . Membrii grupului au discutat între ei despre limba engleză, Tokipona și Esperanto, au sugerat modificări și au vorbit despre resursele de pe tokipona.org. La apogeul său, grupul avea puțin peste 500 de membri. Postările din grup au fost arhivate pe forumul tokipon folosind phpBB . Lang a lansat mai târziu prima sa carte despre limbă, Toki Pona: The Language of Good , în 2014, care conține 120 de cuvinte și 3 sinonime și este o formă completă a limbii bazată pe modul în care Lang folosea limba la acea vreme [9] . În 2016, cartea a fost publicată și în limba franceză [10] .

În 2008, o cerere pentru un cod ISO 639-3 a fost respinsă cu afirmația că limbajul era prea tânăr [11] . O altă solicitare a fost respinsă în 2018 deoarece limbajul „nu pare să fie folosit în diverse domenii sau pentru comunicare într-o comunitate de toate vârstele” [12] . O a treia cerere a fost depusă în august 2021, având ca rezultat adoptarea codului „tok” ISO 639-3 în ianuarie 2022 [13] .

Tokipona a făcut obiectul unor lucrări științifice [14] și a fost folosită și pentru inteligența artificială și instrumente software [10] și ca metodă terapeutică pentru eliminarea gândirii negative, în care pacienții își urmăresc gândurile în limbaj [8] . În 2010, a fost selectat pentru prima versiune a dicționarului proiectului ROYLA . Scopul studiului a fost de a studia efectul limbajului artificial asupra acurateței recunoașterii vorbirii automate și s-a constatat că vocabularul tokipon modificat este semnificativ superior englezei [15] .

Fonetică

Limba Tokipon conține 14 foneme: 5 vocale (aeiou) și 9 consoane (jklmnpstw). Fonemele consoanelor nu sunt împărțite după sonoritate / surditate , moliciune / duritate.

Vocalele se pronunță astfel:

Consoane:

Tokipona permite exprimarea consoanelor în vorbire, adică pronunția lui p ca b , s ca z , t ca d și k ca g . Accentul este întotdeauna pus pe prima silabă, chiar și în numele împrumutate și numele orașelor și țărilor.

Consoane Labial Frontlingual Dorsal
nazal m n
exploziv p t k
fricative s
Aproximatorii w l j

Scriere și morfologie

Oficial, cuvintele sunt scrise folosind alfabetul latin, așa cum este descris în secțiunea de fonetică. Cuvintele se pronunță așa cum sunt scrise. Nu este permisă reducerea vocalelor o și e în poziție neaccentuată . În prezent, sunt luate în considerare opțiunile de scriere a cuvintelor limbii folosind silabare preluate din diferite limbi naturale sau inventate special pentru tokipona și chiar hieroglife.

Cuvintele din tokipon sunt construite din silabe. Dacă silaba este la începutul unui cuvânt, atunci este posibil să nu conțină prima consoană, altfel silaba este o consoană + vocală + n opțional. n este omis dacă este urmat de n sau m. Dintre toate variantele de silabe din tokipon, silabele sunt interzise: ji, ti, wo, wu (la fel de greu de pronunțat).

Cuvintele din tokipon nu se schimbă cu terminații, prefixe și sufixe. Multe cuvinte pot acționa atât ca substantiv, cât și ca verb, și ca adjectiv și ca adverb.

Sintaxă

Propozițiile din tokipon au o structură definită rigid. Legile de bază ale construirii propozițiilor pot fi exprimate în următoarele reguli:

  1. Cuvântul calificativ vine după cuvântul calificativ: „adjectiv” urmează „substantiv”, iar „adverb” urmează „verb” (între ghilimele, deoarece astfel aceste categorii sunt absente în tokipon, orice cuvânt cu sens poate acționa în orice rol sintactic) . De exemplu: „ jan (persoană) pona (bună)” înseamnă „persoană bună” , dar nu „binele uman” .
  2. Predicatul din propoziție vine după subiect, iar dacă subiectul nu este un pronume mi (eu) sau sina (tu), adică predicatul este sub forma unei persoane a treia, subiectul și predicatul sunt separate prin cuvânt de funcție li . Cuvântul li este folosit pentru a separa grupul subiect de grupul predicat. De exemplu, în propoziția jan pona li tawa (o persoană bună merge): jan exprimă funcția unui substantiv (subiect), pona  un adjectiv (definiție), tawa  un verb (predicat). Dacă nu ar exista li în această propoziție , tawa ar fi a doua definiție.
  3. Obiectul direct urmează verbului și este introdus de cuvântul funcție e . Adică, ca și cuvântul li , separă grupul de predicate de grupul de obiecte și permite ca verbul să fie specificat prin adverbe. Exemplu: jan li lukin (arata) mute (multe) e tomo (casa) : mute este un adverb iar tomo  este un obiect direct.
  4. O împrejurare care este importantă pentru întreaga propoziție (de exemplu, timpul acțiunii: trecut, prezent, viitor) este plasată la începutul propoziției și separată de cuvântul la (acest cuvânt are un alt sens, este descris în lecții ). Exemplu: tenpo (timp) ni (acest) la mi pali (a face) poate fi tradus ca: „azi lucrez” .
  5. Un substantiv dintr-o frază poate avea mai multe definiții (de exemplu waso (pasăre) lili (mică) walo (albă) - o pasăre albă mică ). În acest caz, al doilea adjectiv ( walo ) se referă la întreaga combinație „substantiv + primul adjectiv (waso lili)). Exemplu de schemă: {{{{{n} adj1} adj2} ad3} …}. Dacă adjectivul din fraza nu este de acord, apoi este separată de substantiv fiind definită prin cuvântul pi , care indică utilizarea cazului posesiv. Atunci construcția arată astfel: {{{{substantiv1} adj1} adj2} pi {{{n2} adj2} ...}}.De exemplu: tomo pona pi jan Tana  - Casa bună a Taniei.

Reguli de sintaxă

  1. Oferta ar putea fi:
    1. interjecţie
    2. [propoziție subordonată] [adresă] <subiect> <predicat>
    Excepție: dacă se folosește adresa, subiectul este opțional (Interjecțiile pot fi a , ala , ike , jaki , mu , o , pakala , pona sau toki .)
  2. O clauză adjuvantă poate fi:
    1. [taso] <propoziție> la or
    2. [taso] <expresie nominală> la
    ("dacă/când <subclauza>, atunci <clauza principală>")
  3. [Selecție] are structura: [sintagma nominală] o
  4. Subiectul are structura: <sintagma nominală> li Excepție: Dacă subiectul este mi sau sina , atunci nu este urmat de li . ( li vine după mi mute , etc.)
  5. Predicatul poate fi:
    1. <sintagma nominală elementară> [frază prepozițională] * sau
    2. <grup de verbe> [grup prepozițional] sau
    3. <predicat> <copie> <predicat> (predicat compus)
    (Conexiunile pot fi anu ( sau ) sau li ( și ).)
  6. Grupul de nume poate fi:
    1. <substantiv> [modificator] * sau
    2. <sintagma nominală elementară> pi <substantiv plus modificator> * sau
    3. <expresiune nominală> <binding> <expresie nominală> (expresie nominală compusă)
    (Copulele pot fi anu ( sau ) sau en ( și ). Expresia nominală „elementară” nu are copule.)
  7. Grupul prepozițional are structura: <prepoziție> <locuțiune nominală>
  8. Grupul de verbe poate fi:
    1. <verbal>
    2. <modal> <verbal>
    3. <verbal> -x ala <verbal> -x (ambele verbale sunt la fel)
    4. <modal> -x ala <modal> -x plus <verbal> (ambele verbe sunt la fel)
    (Un mod poate fi kama (abordare/timpul viitor), ken ( a fi capabil ) sau wile ( a vrea ).)
  9. Verbal poate fi:
    1. <verb> [modificator] * (acesta este un verb intranzitiv)
    2. <verb> [modificator] * plus <obiect direct> * (acesta este un verb tranzitiv)
    3. lon sau tawa plus <sintagma nominală elementară>
    (Unele rădăcini pot acționa doar ca verbe tranzitive sau doar ca verbe intranzitive.)
  10. Obiectul direct are structura: e <sintagma nominală elementară>

Polisemie

Aproape toate cuvintele din tokipon au sensuri multiple. De exemplu pona  - bun, amabil, amabil, simplu, repara (!). Din această cauză, de exemplu, propoziția jan li pona poate fi tradusă în mai multe moduri: o persoană este bună , sau o persoană este amabilă sau, ceea ce este complet diferit de traducerile anterioare, o persoană repara . Prin urmare, adesea traducerea este selectată pe baza contextului sau clarificată. De exemplu, dacă în exemplul anterior doriți să subliniați că o persoană repara, puteți indica articolul pe care îl repara: jan li pona e tomo ( o persoană repara o clădire ). Dacă obiectul reparației nu este specificat, atunci aproape întotdeauna se poate presupune că „pona” are sensul de „bun, amabil, simplu”.

Dicţionar

În prezent, se folosesc aproximativ 125 de rădăcini [16] conform principiului simplificării voluntare, ignorând complexitățile.

Datorită numărului mic de rădăcini, cuvintele din alte limbi sunt adesea traduse în Toki Pona folosind mai multe rădăcini, de exemplu „a preda”, „preda” ar fi pana e sona, literalmente „a da cunoștințe”. [17] Deși Tokipon este adesea menționat ca o „limbă de 120 de cuvinte”, scepticii cred că acest lucru nu este în întregime adevărat: folosește multe fraze și fraze standard care trebuie memorate ca unități lexicale separate.

Din punctul de vedere al tokiponiștilor, ideea „memorării frazelor și frazelor” este incorectă. Tokiponistul însuși combină concepte din cuvintele disponibile, în timp ce „expresii și fraze standard” postate pe Internet sunt doar recomandări. În general, nu este nevoie să vorbim despre ceva standard în tokipon (cu excepția, desigur, gramatica și vocabularul de bază): totul depinde de context și de tokiponistul însuși. De exemplu, cuvântul „masă”, în funcție de context, poate fi tradus ca „supa sitelen” („mobilier pentru scris”), „supa moku” („mobilier pentru mâncare”) sau chiar „supa kiwen ike” („ mobilierul este rigid și rău"), dacă, de exemplu, persoana care vorbește despre el a lovit.

Istorie

Unele cuvinte au sinonime învechite. De exemplu, nena a înlocuit kapa (bulge) la începutul dezvoltării limbajului din motive necunoscute [18] . Mai târziu, pronumele ona a înlocuit iki (el, ea, it, ei), care uneori era confundat cu ike (rău) [19] .

În mod similar, ali a fost adăugat ca alternativă la ale (totul) pentru a evita confuzia cu ala (nu, nu) în rândul persoanelor care scurtează vocalele neaccentuate, deși ambele forme sunt încă utilizate.

Inițial , oko însemna „ochi” și lukin însemna „a vedea”. Mai târziu în carte, semnificațiile au fost combinate în cuvântul lukin , alternativa a fost oko [20] [21] .

Cuvintele care au fost pur și simplu eliminate din lexic includ leko (bloc, scară), monsuta (monstru, frică), majuna (vechi), kipisi (tăiat) și pata (frate). Aceste cuvinte au fost considerate învechite deoarece nu au fost incluse în cartea oficială [18] .

Sisteme de scriere

Pentru a scrie textul în tokipon sunt folosite paisprezece litere latine: aeijklmnopstu w. Ele au același sens ca și în Alfabetul Fonetic Internațional [22] . Pe lângă alfabetul latin, care este cel mai comun mod de a scrie limba, au fost dezvoltate și adaptate multe sisteme de scriere alternative pentru Tokipon. Cele mai de succes și răspândite sunt cele două sisteme de scriere logografică: sitelen pona și sitelen sitelen . Ambele au fost incluse în cartea Toki Pona: The Language of Good .

sitelen pona

Sistemul de scriere sitelen pona („ personaje pona ”) a fost dezvoltat de Lang însăși ca un sistem de scriere alternativ și publicat pentru prima dată în cartea ei din 2014 Toki Pona: The Language of Good [23] . În el, fiecare cuvânt este reprezentat de simbolul său. A fost descrisă ca „un scenariu asemănător unui personaj care folosește linii ondulate și alte forme copilărești” [24] . Numele proprii sunt scrise în interiorul unui simbol asemănător cartușului , folosind o serie de simboluri, unde fiecare simbol reprezintă prima literă a cuvântului său. Simbolurile care reprezintă un singur adjectiv pot fi scrise în interiorul sau deasupra simbolului cuvântului precedent pe care îl modifică. Simbolul toki pona este format din simbolurile ( pona ) și ( toki ) [24] .

Începând cu 2021, sitelen pona este utilizat pe scară largă în comunitatea tokipona. La recensământul din 2021 de aproximativ 800 de persoane din comunitatea tokipona, 61% au raportat că cunosc sitelen pona , în timp ce 43% au raportat că îl folosesc. Dintre cei aproximativ 90 de persoane care au participat la sondajul Toki Pona, 81% au declarat că cunosc sistemul de scriere, 59% au declarat că îl folosesc și 28% au spus că îl preferă [25] .

sitelen sitelen

Sistemul de scriere sitelen sitelen („scriere hieroglifică”), cunoscut și sub numele de sitelen suwi („imagini drăguțe”), a fost creat de Jonathan Gable. Acest sistem neliniar mai complex folosește două metode separate pentru a forma cuvinte: logograme pentru a reprezenta cuvinte și un alfabet alfabetic pentru a scrie silabe (în special pentru numele proprii).

Începând cu 2021, doar o minoritate din comunitatea tokipon utilizează în mod activ sitelen sitelen . La recensământul din 2021 de aproximativ 800 de persoane din comunitatea tokipon, 31% dintre respondenți au declarat că îl cunosc și 11% au raportat că îl folosesc.

toki pona luka și luka pona

Gesture tokipona sau toki pona luka este o versiune a tokipona care utilizează gesturi. Fiecare cuvânt și literă are propriul său semn, care diferă prin forma mâinii, poziția mâinii pe corp, orientarea palmei sau a degetului și utilizarea uneia sau ambelor mâini. Majoritatea gesturilor sunt efectuate cu mâna dreaptă în locul potrivit. Cu toate acestea, unele gesturi sunt efectuate simetric cu ambele mâini. Pentru a forma o propoziție, fiecare dintre semne se realizează folosind gramatica și ordinea cuvintelor limbii [20] .

Există, de asemenea, un limbaj semnelor construit mai naturalist numit luka pona, care este mai larg utilizat în comunitatea tokipona decât toki pona luka. Este o limbă separată, cu propria sa gramatică, dar vocabularul său este în mare măsură similar cu cel al lui Tokipon. Personajele luka pona sunt mai iconice decât personajele toki pona luka, iar multe dintre personaje sunt cuvinte împrumutate din limbajele semnelor naturale. Gramatica sa este subiect-obiect-verb și, ca și limbajele semnelor naturale, folosește constructe clasificatoare și spațiu de caractere [26] [27] . În Dicționarul Toki Pona , Sonya Lang recomandă să învețe luka pona în loc de toki pona luka [28] .

Exemplu de text Tokipon

tenpo pini mute mute la jan mije li lon ma sewi. ona li jo e jan meli olin. jan meli ona li pona lukin. ona mute li pilin pona. taso jan meli li moli. jan mije li pilin ike. oko ona li jo e body mute mute. jan mije li toki tawa jan sewi li toki e ni: "ona li moli tan seme?" taso jan sewi li kute ala e ona.

jan mije li pali e sitelen pi pilin ona - e sitelen pi pilin ike. ona li kepeken e kiwen. kiwen ni li pona lukin. jan mute li lukin e sitelen li jo e telo lon oko pi ona mute.

tenpo li tawa. jan mije li wile pali e sitelen pi pilin pona. taso ona li jo ala e kiwen pona. ona li lukin e suno li sona mute. ona li pakala e sitelen pi pilin ike li pali e sitelen ante. nimi pi sitelen ni li "sitelen pi pilin pona".

Literatură

Mai multe cărți și multe alte lucrări au fost scrise în tokipona. Majoritatea lucrărilor sunt cărți de învățare a limbilor străine pentru începători, cum ar fi akesi seli lili și meli olin moli [29] . Din 2020, un grup de oameni lucrează și publică o revistă tokipona numită lipu tenpo (literal: „cartea timpului”), care este înregistrată oficial ca revistă în Marea Britanie [30] .

Note

  1. ↑ Okrent A. În țara limbilor inventate  (engleză) - 2009.
  2. ↑ 1 2 3 Lang S. Toki Pona: Limba binelui  (engleză) - 2014. - P. 104. - ISBN 978-0-9782923-0-0
  3. ↑ Canadian are oameni care vorbesc despre limbajul creat de ea (link nu este disponibil) . Consultat la 11 decembrie 2013. Arhivat din original la 16 aprilie 2013. 
  4. ↑ Dă-te deoparte, fanii Tolkien și klingoniștii mormăitori: limbile nou inventate se strecoară în domeniul public, datorită Web-ului. (PDF)  (link indisponibil) . Consultat la 11 decembrie 2013. Arhivat din original la 5 aprilie 2013.
  5. ↑ A Million Words and Counting: How Global English Is Rewriting the World , Paul JJ Payack, (C) 2007, p. 194.
  6. ↑ „O nouă eră în istoria invenției limbajului” . Preluat la 20 iulie 2022. Arhivat din original la 24 aprilie 2022.
  7. ↑ Wikipedia . wikipedia.org . Preluat la 20 iulie 2022. Arhivat din original la 20 iulie 2022.
  8. ↑ 12 Roberts , Siobhan . Canadian are oameni care vorbesc despre limbajul creat de ea , The Globe and Mail  (9 iulie 2007). Arhivat din original pe 12 martie 2017. Preluat la 10 iunie 2022.
  9. ↑ Exploring Toki Pona: avem nevoie de mai mult de 120 de cuvinte? | Blogul OxfordWords (link indisponibil) . web.archive.org (11 mai 2019). Preluat la 10 iunie 2022. Arhivat din original la 11 mai 2019. 
  10. ↑ 1 2 Fabbri, Renato (2018). „Concepte și instrumente de bază pentru limbajul minimal și construit Toki Pona”. Tranzacții ACM privind procesarea informațiilor în limba asiatică și cu resurse reduse.
  11. ↑ 2007-011 | ISO 639-3 . iso639-3.sil.org . Preluat la 10 iunie 2022. Arhivat din original la 1 februarie 2022.
  12. ↑ 2017-035 | ISO 639-3 . iso639-3.sil.org . Preluat la 10 iunie 2022. Arhivat din original la 17 iunie 2022.
  13. ↑ 2021-043 | ISO 639-3 . iso639-3.sil.org . Preluat la 10 iunie 2022. Arhivat din original la 19 iulie 2022.
  14. ↑ Toki Pona: eine minimalistische Plansprache . Preluat la 22 aprilie 2022. Arhivat din original la 27 iunie 2021.
  15. ↑ Către proiectarea și evaluarea ROILA: un limbaj artificial prietenos cu recunoașterea vorbirii
  16. ↑ Conform declarațiilor transportatorilor tokipona, există o așa-numită. „lista clasică”, formată în jurul anului 2007 și formată din 118 rădăcini. Datorită lucrărilor semnificative, dar neterminate, de reformare a listei de cuvinte și a semnificațiilor acestora, Sony Lang se află pe site-ul oficial din 2008-2009. 123-126 de cuvinte sunt utilizate în prezent de comunitate. Vezi mai multe aici Arhivat 30 octombrie 2018 la Wayback Machine și aici
  17. ↑ Stanislav Kozlovsky. Viteza gândirii  (rusă) . - Computerra Online (Computerra Online), 2004. - 20 iulie. Arhivat din original pe 13 mai 2016.
  18. ↑ 1 2 Extinct Words (link în jos) . web.archive.org (17 februarie 2020). Preluat la 20 iulie 2022. Arhivat din original la 17 februarie 2020. 
  19. ↑ Toki Pona recenzat . pineight.com . Preluat la 20 iulie 2022. Arhivat din original la 17 iunie 2022.
  20. ↑ 12 Lang (2014:134) .
  21. ↑ Fabbri, Renato (iulie 2018). „Concepte și instrumente de bază pentru limbajul minimal și construit Toki Pona”. Tranzacții ACM privind procesarea informațiilor în limba asiatică și cu resurse reduse
  22. ↑ „Toki Pona: eine minimalistische Plansprache” . Preluat la 22 aprilie 2022. Arhivat din original la 27 iunie 2021.
  23. ↑ Sonia Lang. Toki Pona: Limbajul binelui. - 2014. - S. 134.
  24. ↑ 1 2 „ Toki Pona – Limbajul binelui Arhivat 20 octombrie 2019 la Wayback Machine ”. Jurnalul Smith . Melbourne, Australia.
  25. ↑ „Recensământul Toki Pona” . Consultat la 22 aprilie 2022. Arhivat din original pe 29 aprilie 2022.
  26. ↑ luka   pona _ . lukapona.blogspot.com . Preluat la 20 iulie 2022. Arhivat din original la 20 iulie 2022.
  27. ↑ kulupu pi lipu tenpo. lipu tenpo nanpa akesi > lipu tenpo  (engleză)  ? . lipu tenpo (1 februarie 2021). Preluat la 20 iulie 2022. Arhivat din original la 20 iulie 2022.
  28. ↑ Lang (2021:11).
  29. ↑ Aaron (Fingtam Languages) (2020). meli olin moli . Publicat independent. ISBN 979-8579152343 .
  30. ↑ „ jan pali Arhivat 8 mai 2022 la Wayback Machine ”. lipu tenpo . kulupu pi lipu tenpo.

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  În rețelele sociale
 Limbi construite ( lista )
Portal: Limbi construite