Volkspraak

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 9 ianuarie 2021; verificările necesită 2 modificări .
Volkspraak
Clasificare
Volkspraak
Scris latin

Folkspraak este un proiect de limbă construită zonală  neterminat bazat pe limbile germanice moderne de vest și de nord . Conform ideii fondatorilor proiectului, ar trebui să fie ușor de învățat pentru vorbitorii nativi ai oricăreia dintre limbile germanice, iar în viitor să devină o lingua franca pentru comunitatea de limbi germanice. [unu]

Dezvoltarea proiectului s-a desfășurat în principal online în grupul Yahoo, dar neînțelegerile legate de gramatică și ortografie au dus la existența paralelă a mai multor versiuni sau „dialecte” relativ inteligibile, dar bazate pe o serie de principii care se exclud reciproc. [1] Apar dezacorduri chiar și cu privire la ce limbi ar trebui să prevaleze în vocabularul sursă: unii dezvoltatori chiar atrag limbi mai puțin obișnuite precum frizona , germană joasă și nynorsk norvegian , în timp ce majoritatea se bazează pe limbile germanice „mainstream” - engleză , olandeză , germană , daneză , norvegiană bokmål și suedeză .

Fonologie [1]

Consoane

Labial coronal Dorsal Gutural
Nazal m


n


ŋ


Exploziv Surd p


t


k


h


Vocat b


d


ɡ


Fricativ Surd f


s


ʃ


X


Vocat v


z


africane ts



Aproximant ʋ


l


j


rhotic r


Vocale

Vocale lungi
față Spate
Creștere de sus rotunjite


rotunjite



Creștere medie neîntemeiată


rotunjite øː



ridicare de jos ɑː


vocale scurte
față Spate
Creștere de sus rotunjite ɪ


rotunjite ʏ


ʊ


Creștere medie ɛ


ɔ


ridicare de jos A


Ortografie

Alfabetul Volkspraak este identic cu alfabetul latin de bază ISO. Consoanele duble și grupurile de consoane înseamnă că vocalele dinaintea lor sunt scurte. Litera c citește /s/ înaintea vocalelor frontale și /k/ în orice altă poziție. Digrafele th și ph nu diferă în pronunție față de t și, respectiv, p.

Gramatică

Morfologie

Substantivele și adjectivele nu se schimbă în număr sau caz. Adjectivele substantive, precum și infinitivele, se termină în -e, cum ar fi de andere ("altul") și have ("a avea"). Nu există nicio diferență morfologică între adjective și adverbe.

Nu există gen sau caz gramatical, cu excepția pronumelor personale: si ("ea"), hi ("el"), ik ("eu"), mi ("eu").

Pluralul substantivelor se formează cu -e sau, dacă substantivul se termină într-o silabă neaccentuată, -s . Mann (om), manne (bărbați), auto (mașină), autos (mașini).

Sintaxă

Ordinea de bază a cuvintelor este subiect-verb-obiect (SVO). În propozițiile interogative, are loc o inversare a tipului VSO .

Exemple

Rugăciunea Domnului în mai multe dialecte și varietăți de Volkspraak: 

Folkspraak Folksprak middelsprake Boxsprak Fulkspræk

Ons Fater,
whem leven in der Himmel,
Mai din Name werden helig,
Mai din Konigdom kommen,
Mai din will werden,
in der Erd und in der Himmel.
Geven os distdag ons Brod,
Und forgiv ons sindens,
samme Weg als wi forgiv dem whem
eren skuld to uns.
Und test os nihte,
men spare os fraum der Sind.

Usser fader,
in de himmel,
wes dain nam helig
dain koningdum schall komme dain
will schall wese dan,
so upann erd als in himmel.
Dă-ne disdag usser brod,
end fergiv usser schuld,
als wi fergiv dem weh
schuld gegn us.
End lad us nit in fersyking
doch mak us fri fron yvel.

Utilizatorul Fader
wae este în de hevel,
din name schal wese helliged,
din rik schal kom,
din wille schal schee,
deci up erd ca în de hevel.
Găsește-ne utilizatorul dag daglig broed
on forgeve us user skuld
as wi forgeve dat
af anderes.
On late us nik wese forsoked
doch make us fri fran oevel
fordat dines is de macht
on de herlighed antil in everighed.
Amin.

Onser Fader
in de hemmen,
Werde heliged din nam,
Kome din rick,
Gescheje din will,
Hu in de hemmen, so up de erd.
Gev ons hidag onser daglik brod.
Ond fergev ons onser schuld,
Hu ok wi fergev dem
onser schuldern.
Ond led ons nit in ferseuking,
Aver erleus ons af de yvel.
(Als din er de rick ond de macht
Ond de herlikhed in eeighed.)
Amin.

Ůnsĕr Fadĕr
ĭn đă ħemmĕn,
Werđĕ ħạlĭgĕd đin nam,
Kwe̊mĕ đin rikj,
Găskeƕĕ đin wėll,
Hu ĭn đă ħemmĕ đđ đă ħemmĕ.
Geƀůns ħidag ůnsĕr dãglĭk brḁđ.
Ůnđ fĕrgeƀ ůns ůnsĕr skuld,
Huḁk wi fĕrgeƀ đĕm
ůnsĕr skuldĕrĕn.
Ůnđ a condus ůns nĭt ĭn fĕrsȍking,
Aƀĕr ŭtlọs ůns ăf đă ȕbĕl.
Amĕn
_
_

Note

  1. 1 2 3 Folkspraak . Preluat la 13 decembrie 2020. Arhivat din original la 2 ianuarie 2021.

Link -uri