Arabisme

Arabismul  este o împrumut din arabă în alte limbi sau o caracteristică inerentă arabă, dar transferată într-o altă limbă.

Limba arabă , ca limbă de comunicare religioasă între musulmani , ocupă un loc semnificativ în limbile popoarelor musulmane ( turcă , caucaziană , indo-iraniană și alte limbi).

Arabisme în rusă

Potrivit cercetătorilor, arabismele, împreună cu anglismele, galicismele și germanismele , ocupă un loc semnificativ în limba rusă . Există unele dezacorduri cu privire la numărul de arabisme în limba rusă. T. P. Gavrilov indică prezența în limba rusă a 193 de arabisme, M. Kh. Hallavi consideră că există 260 dintre ele, dintre care jumătate sunt utilizate în mod activ. Majoritatea arabismelor au intrat în limba rusă prin limbile turcești . Arabismele sunt împărțite în directe ( sharia , imam , hadith , moschee , fatwa , zenith , nadir , genie etc.) și indirecte ( sirop , harem , canapea , girafă , iasomie , magazin , muson , elixir , safari , cafea etc. .), care a intrat în limba rusă prin engleză, germană, franceză și alte limbi [1] .

Arabisme în alte limbi europene

Limba engleză

Diversele legături culturale și comerciale dintre Europa și Orient reflectă împrumuturi din limba arabă. Îndelungata ocupație arabă a Spaniei (secolele VIII-XV), cruciadele (secolele XI-XIII), precum și deschiderea rutei maritime către India (sfârșitul secolului al XVI-lea), au servit drept stimulent pentru relansarea comerțului. a Imperiului Britanic cu ţările estice. Colonizarea unui număr de țări arabe și-a pus amprenta și în vocabularul limbii engleze sub forma arabismelor legate de comerțul cu țările arabe, de modul lor de viață etc.

Așa cum latina era limba oamenilor de știință în Europa medievală, tot așa și limba arabă era limba științei pentru lumea islamică. În secolele XIV-XVI. o serie de cuvinte folosite de savanții arabi au intrat în limba engleză prin latină. O serie de arabisme au intrat în vocabularul limbii engleze prin italiană (algebră, carat, tarif), portugheză (caisă), franceză (calibru, sultan, revistă), olandeză, spaniolă și alte limbi [2] .

Spaniolă

Arabismele au început să pătrundă în limba spaniolă în secolul al VIII-lea , când limba arabă a primit statutul de limbă de stat. Potrivit estimărilor, aproximativ 10% din unitățile lexicale revin la împrumuturile arabe. Urme de influență arabă se găsesc și în fonetica , morfologia , toponimia limbii spaniole și unele calcuri.

germană

Arabismele au apărut în germană pe măsură ce literatura tradusă despre matematică , geografie și astronomie a început să se răspândească în Germania medievală și modernă . Alături de arabisme, cuvintele din alte limbi au pătruns în limba germană în momente diferite . Până în prezent, straturi întregi de vocabular german sunt ocupate de împrumuturi din latină , greacă , arabă, engleză , franceză , italiană și unele limbi slave . Pătrunderea arabismelor s-a produs, în cea mai mare parte, nu direct din surse arabe, ci indirect.

Arabisme în limbile turcești

Limba kazahă

Începutul introducerii conceptelor și termenilor arabi în limba kazahă este asociat în primul rând cu răspândirea religiei islamice în rândul kazahilor . Noi, necunoscuți până acum de kazahi și strămoșii lor, termenii religioși nu au fost traduși în limbile locale, ci au fost împrumuți direct, dar ținând cont de particularitățile pronunției kazahe. De exemplu, cuvântul masjid („ moschee ”) a devenit ochiul kazah . Răspândirea arabismelor a fost facilitată de scrierea kazahă , bazată pe alfabetul arab .

Note

1. ↑ Vocabular de origine arabă în rusă și tătără: aspect comparativ . Consultat la 9 aprilie 2012. Arhivat din original pe 21 aprilie 2012. (nedefinit)
2. ↑ L . DAR . Uzdenova. Împrumuturi din arabă în engleză, rusă și karachai (link inaccesibil) . pglu.ru. Preluat la 2 iulie 2014. Arhivat din original la 14 iulie 2014. (nedefinit) 

Literatură

• Gavrilova, T.P. Istoria vocabularului arab în limba rusă (pe materialul monumentelor secolelor XII-XVIII): Rezumat al tezei. dis. … cand. philol. Științe / T. P. Gavrilova. -M.: Mosk. stat ped. un-t, 1981. - 23 p.
• Hallavi, M. H. împrumuturi lexicale arabe în limba rusă modernă: rezumat al tezei. dis. … cand. philol. Științe / M. Kh. Hallavi. - M .: Universitatea Prietenia Popoarelor, 1986. - 15 p.
• Corriente, Federico . 2003. Diccionario de arabismos y voces afines en iberoromance. (ed. a 2-a extinsă; ed. I 1999) Madrid: Gredos. 607 p.
• Karl-Heinz Cel mai bun: Zur Ausbreitung von Wörtern arabischer Herkunft im Deutschen. În: Glottometrics 8, 2004, 75-78. (PDF ram-verlag.eu )
• Nabil Osman (Hrsg.): Kleines Lexikon deutscher Wörter arabischer Herkunft. 3., verb. u. erw. Aufl. Beck, München 1992. ISBN 3-406-34048-2 .
• Raja Tazi: Arabismen im Deutschen: Lexikalische Transferenzen vom Arabischen ins Deutsche. de Gruyter, Berlin/New York 1998. (= Diss. phil., Heidelberg 1994), Auszüge online .