Dialect frizon de est

dialect frizon de est
Țări  Germania
Regiuni Frisia de Est
Numărul total de difuzoare 230000 ( 1999 )
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

familie indo-europeană

ramură germanică grup vest-german Subgrupul joasă germană dialecte joase saxone dialectul sasesc de nord
Scris latin
Codurile de limbă
ISO 639-1
ISO 639-2 frs
ISO 639-3 frs
WALS fea si fri
Etnolog frs
IETF frs
Glottolog est2288

Frizia de Est este unul dintre dialectele saxone joase din Frisia de Est . Frisia de Est este una dintre regiunile în care Germana Inferioară are încă o prezență relativ puternică. Cu toate acestea, sub influența înaltei germane, există și o scădere a competenței dialectului în rândul tinerilor de aici. [1] Termenul de frizonă de est astăzi în Germania se referă de obicei la dialectul frizon de est al germană joasă și doar rareori la limba frizonă de est , care este dispărută în Frisia de Est și este vorbită doar de aproximativ 2.000 de oameni în Saterland din Oldenburg . (Satherland Frisian ).

Clasificare

Dialectul frisian de est aparține dialectelor joase saxone ale Germaniei Inferioare. Cu toate acestea, acest dialect nu descinde direct din saxonul vechi , ci a apărut doar pe substratul frison din jurul anului 1400. Deci, este un „dialect colonial” precum Schleswig și aproape toate dialectele est-jos germane . Dialectul frisian de est este, în general, clasificat ca nord saxon în cadrul dialectelor joase saxone și rareori este considerat izolat de acestea.

În literatura olandeză veche, termenul „ friso-saxon ” este cunoscut pentru dialectele joase-germane pe un substrat frizon, la care este clasat dialectul est frizon. În special, dialectele vestice din Frisia de Est au fost adesea îmbinate cu cele din Groningen în Groningen-Frisa de Est. [2]

Istorie

Limba maternă originală a populației dintre Lauwers și Weser a fost frizia de est. În Frisia de Est, în jurul anului 1400, a început să fie înlocuită treptat de germană medie joasă , dar făcând acest lucru a avut un impact asupra noii limbi. Germana joasă mijlocie, introdusă în Frisia de Est, a primit nu numai un substrat frizon , ci și un lexicon conservator, specific german joasă, care nu a supraviețuit în alte dialecte. Diferențele cu dialectele joase germane din jur sunt parțial explicate prin aceste două fapte. Urme ale diferenței dintre dialectele Ems și Weser din frizona de est veche pot fi găsite și astăzi în dialectul frizon de est. Germana joasă mijlocie care a ajuns în Frisia de Est era un dialect occidental, așa că influențele Westfaliane pot fi încă găsite în limba modernă .

De-a lungul timpului, s-a adăugat influența limbii olandeze și, în continuare, a francezei , fapt care s-a datorat faptului că Frisia de Est aparținea regatului napoleonian al Olandei . Olandeza a fost vorbită în special în sud-vestul calvin al Frisiei de Est și a fost folosită ca limbă bisericească până în secolul al XIX-lea. Această relație a fost întărită de legăturile vibrante de imigrare și emigrare cu Țările de Jos.

substrat frisian

Se consideră sigur că frizona de est veche a influențat germană joasă în Frisia de Est, dar chiar și atunci este dificil să se identifice fără ambiguitate componenta frizonă veche ca atare. În lingvistică, substratul frisoanei este doar unul dintre mai multe motive pentru poziția specială a dialectului frizon de est al Germaniei Inferioare din nordul Saxonia Inferioară. Influența dialectelor din provinciile olandeze moderne Groningen și Drenthe, precum și din olandeză standard, a fost mult mai mare. Aceasta ridică o problemă metodologică pentru identificarea elementelor de substrat frisoane în dialectul est frisian. Un element identificat ca potențial frizon nu poate fi atribuit fără echivoc substratului frizonei vechi. Deoarece dialectul Groningen a fost creat și din frizia de est, un astfel de element ar putea fi transmis și prin acest dialect. În mod similar, olandeză a adoptat inițial elementele frizone sau germanice ale Mării Nordului și poate să le fi trecut în dialectul est frisian. La urma urmei, baza germană joasă a dialectului est frisian este, de asemenea, considerată a fi foarte conservatoare. Întrucât germană joasă a fost inițial o limbă din Marea Nordului, elementul potențial frizon din dialectul frisian de est ar putea fi, de asemenea, un ingvaionism conservator în germană joasă. [3]

Următoarele exemple, împreună cu omologii lor comparativi din dialectele Wangeroog și Harlingerland din frizona de est și frizona veche , sunt preluate din liste de cuvinte exemple și foneme în funcție de regiune dintr-un articol de recenzie din 2001 de Ulrich Scheuermann pe această temă. [patru]

frizonă de est
(saxonă joasă)

Germana standard
Harlingerlandic
(frizia de est)
Wangeroog
(frizia de est)
frizona veche
Prunc Vaterchen prunc bebelus
Baue Viehbremse bayen
Bebbe / Beppe Mormăi grosolan
Ei Mutterschaf ai
eide Agge eyde/ihde eide
flostern umziehen floster
Fōn Fohn faună famne
grinen schmerzen gryhnen grimasă grinda
Grom fischeingeweide Graum
heller Aussendeichsland
hemmel sauber
Hemmel Reinigung
hemmelig reinlich
hemmeln reinigen
hemschen reinigen
hochei Mantel hokka
Hudel Kloss huhdels
Jire Jauche Jere
Kabbe/Kobbe Mutare kab
Kel Geronne Milch kehl kel kerl
Klampe Steg klampe clemă
Krubbe Mauerassel
leien blitzen
Leide Biltz layde leith / leid
Lep Kiebitz a dormit
Trăi Austernfischer lîv
Laug / Lōg Dorf lansează lōch / lōch
Mêm / Memme Murmura eu eu mam
Pralling / Pralling Hoden praling
quinken / quinkōgen zwinkern Quink quinka
Reve Gerat rev
Rive Harke Hrive
Schunke Schenkel skunk / skunk
Schurschott Calomnie scherschot
Beddeselm Vorderkante des Wandbettes beddeselma
Schmeent kleine Ente
Stōm Dampf
supen Zarina de unt suhpe
Tōm Nachkommenschaft tam
Tun Grădina deci tynn tun
Tusk Zahn tuck colț colț
Salariu baghetă salariu OMS wag / wach
Wale Striemen
Wei Molke woi hwajja / hwajjô
Wike Kanal
Înțelept Reihe gemahtes Gras wirsene
Heff mor Vezi hef
Inge wiese
Jadder Euter Jader
Gunder Ganter / Ganserich plecat gunder / gonder
Tulg Ast / Zweig tulg
Wuff / Wif Weib wuff nevasta
Mat Scheibe Fleisch mate
Gaspe Schnalle
Gast Geest gast
Mande / Mande Gemeinschaft manda
Aak/Ake zusätzliches Stuck Land aka
Mar Grenzgraben mar
Ees Aas / Koder es
EET Speise obține
Meyde / Mēde / Mēë wiese mede
Teek Treibsel / Angespultes
Noi eu Kolk / Frână
Grede Grunland gred
temmen / temmen Heu în Haufenschieben
nitel stössig nîtel
kiwer lebhaft covoare
tolba gedeihen
Rieme/Rimm Einfassung rima
stickel oţel
stickel Stachel stokel
Tike Kafer
Trime Leitersprosse
Ihne bunicule
Hiele Ferse naiba hol heila
Diemath / Dimt ein Flächenmaß deimēth / dîmēth
Singuratic Gasse singuratic
Rōp seil raap rap
Rōf ein Garnmass
Heide Haut heude haid hed / heid / heide
Stitze erstkalbende Kuh stirtze / sterkiō
bittse Xanthippe bitze
Blitz Dreck blitz blets bletza
Tille Brucke până ta
Tiglare dielenlage
Tjade Wasserzug tia
Tjapkes Mehlbeeren
Tjuche (în Flurname) tioche / tioche
tjukken stossen
tjukseln schlagen / stolpern
tjuddern anpflokken

Note

  1. Gertrud Reershemius: Niederdeutsch in Ostfriesland. Zwischen Sprachkontakt, Sprachveränderung und Sprachwechsel. Stuttgart 2004.
  2. Auch Ethnologue kennt noch Gronings-Oostfries : http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=gos Arhivat la 2 noiembrie 2012 la Wayback Machine
  3. vgl. Scheuermann, Ulrich (2001): Friesische Relikte im ostfriesischen Niederdeutsch. În: Munske, Horst Haider u. a.(Hrsg.): Handbuch des Friesischen. Niemeyer. Tübingen, S. 443–448.
  4. vgl. Scheuermann, Ulrich (2001): Friesische Relikte im ostfriesischen Niederdeutsch. S. 444–446. În: Munske, Horst Haider u. a.(Hrsg.): Handbuch des Friesischen. Niemeyer. Tübingen, S. 443–448.