dialect frizon de est | |
---|---|
Țări | Germania |
Regiuni | Frisia de Est |
Numărul total de difuzoare | 230000 ( 1999 ) |
Clasificare | |
Categorie | Limbile Eurasiei |
ramură germanică grup vest-german Subgrupul joasă germană dialecte joase saxone dialectul sasesc de nord | |
Scris | latin |
Codurile de limbă | |
ISO 639-1 | — |
ISO 639-2 | frs |
ISO 639-3 | frs |
WALS | fea si fri |
Etnolog | frs |
IETF | frs |
Glottolog | est2288 |
Frizia de Est este unul dintre dialectele saxone joase din Frisia de Est . Frisia de Est este una dintre regiunile în care Germana Inferioară are încă o prezență relativ puternică. Cu toate acestea, sub influența înaltei germane, există și o scădere a competenței dialectului în rândul tinerilor de aici. [1] Termenul de frizonă de est astăzi în Germania se referă de obicei la dialectul frizon de est al germană joasă și doar rareori la limba frizonă de est , care este dispărută în Frisia de Est și este vorbită doar de aproximativ 2.000 de oameni în Saterland din Oldenburg . (Satherland Frisian ).
Dialectul frisian de est aparține dialectelor joase saxone ale Germaniei Inferioare. Cu toate acestea, acest dialect nu descinde direct din saxonul vechi , ci a apărut doar pe substratul frison din jurul anului 1400. Deci, este un „dialect colonial” precum Schleswig și aproape toate dialectele est-jos germane . Dialectul frisian de est este, în general, clasificat ca nord saxon în cadrul dialectelor joase saxone și rareori este considerat izolat de acestea.
În literatura olandeză veche, termenul „ friso-saxon ” este cunoscut pentru dialectele joase-germane pe un substrat frizon, la care este clasat dialectul est frizon. În special, dialectele vestice din Frisia de Est au fost adesea îmbinate cu cele din Groningen în Groningen-Frisa de Est. [2]
Limba maternă originală a populației dintre Lauwers și Weser a fost frizia de est. În Frisia de Est, în jurul anului 1400, a început să fie înlocuită treptat de germană medie joasă , dar făcând acest lucru a avut un impact asupra noii limbi. Germana joasă mijlocie, introdusă în Frisia de Est, a primit nu numai un substrat frizon , ci și un lexicon conservator, specific german joasă, care nu a supraviețuit în alte dialecte. Diferențele cu dialectele joase germane din jur sunt parțial explicate prin aceste două fapte. Urme ale diferenței dintre dialectele Ems și Weser din frizona de est veche pot fi găsite și astăzi în dialectul frizon de est. Germana joasă mijlocie care a ajuns în Frisia de Est era un dialect occidental, așa că influențele Westfaliane pot fi încă găsite în limba modernă .
De-a lungul timpului, s-a adăugat influența limbii olandeze și, în continuare, a francezei , fapt care s-a datorat faptului că Frisia de Est aparținea regatului napoleonian al Olandei . Olandeza a fost vorbită în special în sud-vestul calvin al Frisiei de Est și a fost folosită ca limbă bisericească până în secolul al XIX-lea. Această relație a fost întărită de legăturile vibrante de imigrare și emigrare cu Țările de Jos.
Se consideră sigur că frizona de est veche a influențat germană joasă în Frisia de Est, dar chiar și atunci este dificil să se identifice fără ambiguitate componenta frizonă veche ca atare. În lingvistică, substratul frisoanei este doar unul dintre mai multe motive pentru poziția specială a dialectului frizon de est al Germaniei Inferioare din nordul Saxonia Inferioară. Influența dialectelor din provinciile olandeze moderne Groningen și Drenthe, precum și din olandeză standard, a fost mult mai mare. Aceasta ridică o problemă metodologică pentru identificarea elementelor de substrat frisoane în dialectul est frisian. Un element identificat ca potențial frizon nu poate fi atribuit fără echivoc substratului frizonei vechi. Deoarece dialectul Groningen a fost creat și din frizia de est, un astfel de element ar putea fi transmis și prin acest dialect. În mod similar, olandeză a adoptat inițial elementele frizone sau germanice ale Mării Nordului și poate să le fi trecut în dialectul est frisian. La urma urmei, baza germană joasă a dialectului est frisian este, de asemenea, considerată a fi foarte conservatoare. Întrucât germană joasă a fost inițial o limbă din Marea Nordului, elementul potențial frizon din dialectul frisian de est ar putea fi, de asemenea, un ingvaionism conservator în germană joasă. [3]
Următoarele exemple, împreună cu omologii lor comparativi din dialectele Wangeroog și Harlingerland din frizona de est și frizona veche , sunt preluate din liste de cuvinte exemple și foneme în funcție de regiune dintr-un articol de recenzie din 2001 de Ulrich Scheuermann pe această temă. [patru]
frizonă de est (saxonă joasă) |
Germana standard |
Harlingerlandic (frizia de est) |
Wangeroog (frizia de est) |
frizona veche |
---|---|---|---|---|
Prunc | Vaterchen | prunc | bebelus | |
Baue | Viehbremse | bayen | ||
Bebbe / Beppe | Mormăi grosolan | |||
Ei | Mutterschaf | ai | ||
eide | Agge | eyde/ihde | eide | |
flostern | umziehen | floster | ||
Fōn | Fohn | faună | famne | |
grinen | schmerzen | gryhnen | grimasă | grinda |
Grom | fischeingeweide | Graum | ||
heller | Aussendeichsland | |||
hemmel | sauber | |||
Hemmel | Reinigung | |||
hemmelig | reinlich | |||
hemmeln | reinigen | |||
hemschen | reinigen | |||
hochei | Mantel | hokka | ||
Hudel | Kloss | huhdels | ||
Jire | Jauche | Jere | ||
Kabbe/Kobbe | Mutare | kab | ||
Kel | Geronne Milch | kehl | kel | kerl |
Klampe | Steg | klampe | clemă | |
Krubbe | Mauerassel | |||
leien | blitzen | |||
Leide | Biltz | layde | leith / leid | |
Lep | Kiebitz | a dormit | ||
Trăi | Austernfischer | lîv | ||
Laug / Lōg | Dorf | lansează | lōch / lōch | |
Mêm / Memme | Murmura | eu eu | mam | |
Pralling / Pralling | Hoden | praling | ||
quinken / quinkōgen | zwinkern | Quink | quinka | |
Reve | Gerat | rev | ||
Rive | Harke | Hrive | ||
Schunke | Schenkel | skunk / skunk | ||
Schurschott | Calomnie | scherschot | ||
Beddeselm | Vorderkante des Wandbettes | beddeselma | ||
Schmeent | kleine Ente | |||
Stōm | Dampf | |||
supen | Zarina de unt | suhpe | ||
Tōm | Nachkommenschaft | tam | ||
Tun | Grădina | deci | tynn | tun |
Tusk | Zahn | tuck | colț | colț |
Salariu | baghetă | salariu | OMS | wag / wach |
Wale | Striemen | |||
Wei | Molke | woi | hwajja / hwajjô | |
Wike | Kanal | |||
Înțelept | Reihe gemahtes Gras | wirsene | ||
Heff | mor Vezi | hef | ||
Inge | wiese | |||
Jadder | Euter | Jader | ||
Gunder | Ganter / Ganserich | plecat | gunder / gonder | |
Tulg | Ast / Zweig | tulg | ||
Wuff / Wif | Weib | wuff | nevasta | |
Mat | Scheibe Fleisch | mate | ||
Gaspe | Schnalle | |||
Gast | Geest | gast | ||
Mande / Mande | Gemeinschaft | manda | ||
Aak/Ake | zusätzliches Stuck Land | aka | ||
Mar | Grenzgraben | mar | ||
Ees | Aas / Koder | es | ||
EET | Speise | obține | ||
Meyde / Mēde / Mēë | wiese | mede | ||
Teek | Treibsel / Angespultes | |||
Noi eu | Kolk / Frână | |||
Grede | Grunland | gred | ||
temmen / temmen | Heu în Haufenschieben | |||
nitel | stössig | nîtel | ||
kiwer | lebhaft | covoare | ||
tolba | gedeihen | |||
Rieme/Rimm | Einfassung | rima | ||
stickel | oţel | |||
stickel | Stachel | stokel | ||
Tike | Kafer | |||
Trime | Leitersprosse | |||
Ihne | bunicule | |||
Hiele | Ferse | naiba | hol | heila |
Diemath / Dimt | ein Flächenmaß | deimēth / dîmēth | ||
Singuratic | Gasse | singuratic | ||
Rōp | seil | raap | rap | |
Rōf | ein Garnmass | |||
Heide | Haut | heude | haid | hed / heid / heide |
Stitze | erstkalbende Kuh | stirtze / sterkiō | ||
bittse | Xanthippe | bitze | ||
Blitz | Dreck | blitz | blets | bletza |
Tille | Brucke | până | ta | |
Tiglare | dielenlage | |||
Tjade | Wasserzug | tia | ||
Tjapkes | Mehlbeeren | |||
Tjuche | (în Flurname) | tioche / tioche | ||
tjukken | stossen | |||
tjukseln | schlagen / stolpern | |||
tjuddern | anpflokken |
limbi frisoane | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
frizonă veche † • frizonă mijlocie † | |||||||
frizia de vest |
| ||||||
frizia de est |
| ||||||
frizona de nord |
| ||||||
Dialecte de substrat și de suprastrat |
| ||||||
Note: † limba moartă |
limbi germanice | |||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
proto- germanică † ( proto-limbă ) | |||||||||||||||
| |||||||||||||||
|