Kurdă

kurdă

Răspândirea limbii kurde în teritoriile Asiei de Vest

     Regiunile în care este limba majoritară      Regiunile în care este o limbă minoritară
nume de sine

Kurdî , كوردی
Kurmancî , کورمانجی

Țări Turcia Iran Irak Siria Germania Armenia
Regiuni Kurdistan , Anatolia și Khorasan
statutul oficial Limba oficiala : Kurdistan Irak Rojava Limba minoritara recunoscuta : Iran Armenia




 
 
Organizare de reglementare Institutul Kurd din Paris
Numărul total de difuzoare O.K. 35 milioane (2008)
Evaluare 57
stare in siguranta
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

familie indo-europeană

ramură ariană subramură iraniană limbi iraniene occidentale Limbi nord-vestice subgrupul kurd kurdă
Scris scriere kurdă
Codurile de limbă
ISO 639-1 ku
ISO 639-2 kur
ISO 639-3 kur
Etnolog kur
Linguasferă 58-AAA
ABS ASCL 4101
IETF ku
Glottolog kurd1259
Wikipedia în această limbă

Kurda ( Zimanê Kurdî , زمانێ كوردی ) este o limbă kurdă aparținând subgrupului iranian de nord-vest a ramurii ariene a limbilor indo-europene [1] [2] [3] .

Reprezintă un continuum dialectal format din mai multe grupuri de dialecte [4] . Are statut de stat în regiunea Kurdistan , în Irak și în Rojava .

Distribuit în principal în regiunea Kurdistanului din Orientul Mijlociu , împărțit între patru țări - Turcia , Iran , Irak și Siria [5] .

Ea există în două forme literare  - Kurmanji și Sorani [6] . Primul se bazează pe dialectul de sud-est al kurdei de nord , al doilea - pe dialectul Sulaimaniya [7] .

Denumirea

Kurzii din nord și din centru și-au numit istoric limba „körmanj”, „kyrmanjki” ( Nord-kurd. Kurmancî , N. -Zaz. Kırmanckî ), formată din autonumele grupului etnic „Körmanj”, „Kyrmanj” (Nord -Kurmanj). Kurd. Kurmanc , Sorani کورمانج , North- Zaz Kırmanc ). Triburile care vorbeau dialectul kurd central (triburile lui Baban, Mukriyan etc.) s-au autonumit kurmanj, folosind ca nume propriu cuvântul care desemnează dialectul kurd nordic în lingvistică și, în același timp, subliniază apartenența lor la grupul etnic kurd . Mai târziu, a apărut o formă literară a limbii kurde bazată pe dialectul orașului Sulaymaniyah . În cinstea Principatului Soran, această formă literară a limbii kurde a fost numită „sorani” (transformare în adjectiv ) [8] . În lingvistică, acest nume s-a răspândit în toate celelalte dialecte centrale ale kurzilor, unite convențional prin lingoimul „sorani” [9] . Numele principatului Soran se întoarce la cuvântul kurd sor „roșu” la plural. Norma literară a dialectului kurd de nord se numește „körmanji” sau uneori în nordul Irakului „bakhdini” (Bahdinî „credincios”) - tot în cinstea unuia dintre principatele kurde, care a fost multă vreme principalul concurent al emiratul Soran.

Astăzi, kurzii din nord (inclusiv Zaza ) și kurzii parțial din centrul își mai numesc limba „Körmanji” sau „Kyrmanjki” (printre Zaza), iar restul – „Kördi”. Dacă mai devreme „körmanji” era considerat numele tuturor varietăților limbii kurde, acum, pentru a evita confuziile, se obișnuiește să se desemneze doar dialectul kurd de nord cu acest termen .

În lingvistica engleză, dialectele kurde sunt adesea considerate limbi separate, în acest caz, în loc de termenul „limbă kurdă”, sunt folosite „limbi kurde”, cu toate acestea, utilizarea acestui termen este întâmpinată cu rezistență din cauza dorinței unor kurzi. pentru a construi o singură identitate etnolingvistică kurdă [10] .

Clasificare genetică

Limba kurdă aparține grupului de nord-vest al sub-ramurului iranian a limbilor ariene din familia indo-europeană [11] [12] [13] . În Evul Mediu , limba a fost influențată semnificativ de persană și arabă . Există, de asemenea, împrumuturi de cuvinte din limba turcă . Înrudirea cu limba persană a cauzat numeroase infirme din aceasta (procesul de creare a acestora este în desfășurare).

După unele presupuneri, dialectele kurde au apărut pe baza limbii mediane [14] , conform altor date, limba kurdă s-a dezvoltat din dialectele median - parthice [15] .

Ludwig Pohl concluzionează că kurda pare să fie o limbă iraniană de nord-vest la origine [16] , dar recunoaște că are multe asemănări cu limbile iraniene de sud-vest, cum ar fi persană , aparent datorită unor contacte istorice lungi și intense.

Linguogeografie

Este distribuit în principal în regiunea numită informal „ Kurdistan ” (traducere literală  – „ Țara kurzilor ”; Kurdistan , کوردستان ), în cadrul căreia kurzii formează majoritatea populației [17] și sunt locuitorii indigeni ai acestor meleaguri. . Este situat la intersecția dintre munții muntoase armeane și iraniene [18] . Se găsesc și în teritoriile învecinate din această regiune și în marea diasporă kurdă din întreaga lume. Kurdistanul nu are granițe fixe și dimensiunea sa este condiționată, reflectând locul de așezare compactă a kurzilor [19] .

Numărul de transportatori

Kurda este a treia limbă iraniană în ceea ce privește numărul de vorbitori (în spatele persanei și pașto ). Conform unei estimări din 2008, numărul de vorbitori este de peste 35 de milioane [20] , conform datelor mai vechi - de la 20 la 30 de milioane [21] .

În plus, mulți kurzi nu vorbesc kurdă. Kurzii turcizați și arabizați vorbesc puțin sau deloc kurda și există câteva milioane de vorbitori în marea diaspora kurdă. În Republica Turcia , există peste 6 milioane de kurzi care au trecut la limba turcă (turcizată) [22] .

Grupurile etnice non-kurde ( arabi , turcomani și asirieni , armeni etc.) din Kurdistanul de Sud cunosc kurda ca a doua limbă sau, în unele cazuri, ca limbă maternă . Majoritatea nu sunt indigene din regiune . Acest lucru se datorează faptului că, de la răsturnarea regimului lui Saddam Hussein în 2003, arabii au început să imigreze în masă în Kurdistanul de Sud , precum și creștinii din regiunile sudice ale Irakului (în special , kurzi , asirieni , armeni , mandaeni ). , evrei etc.).

Armenii și asirienii care trăiesc în Dahuk amestecă armeana occidentală cu kurdă, iar turcomanii din zonele Erbil sunt foarte asimilați din punct de vedere lingvistic , în ciuda prezenței școlilor turcomane în regiunea kurdă. La sfârșitul erei otomane , asirienii din Tur Abdin au trecut de la limba lor tradițională Turoyo la kurdă sau arabă . Există și armeni vorbitori de kurdă , iar înainte de genocidul armean , existau aproximativ 110 sate armenești vorbitoare de kurdă în Beshiri și Silvan . Bulgarii , cecenii și circasienii care trăiesc în Kurdistanul de Nord vorbesc și ei kurdă.

Date istorice Recensământul lingvistic turcesc (1927-1970) [23]
An Total vorbitori de kurdă % Notă
1927 1.184.446 8,7% L1 : 1.184.446

L2 : nespecificat

1935 1.594.702 9,9% L1: 1.480.246

L2: 114.456

1945 1.593.692 8,5% L1: 1.476.562

L2: 117.130

1950 2.069.921 9,9% L1: 1.854.569

L2: 215.352

1955 1.942.285 8,1% L1: 1.679.265

L2: 263.020

1960 2.317.132 8,3% L1: 1.847.674

L2: 469,458

1965 2.817.313 9% L1: 2.370.233

L2: 447.080

1970 3.225.795 9,1% date publicate

marile ziare

Dialectologie

Dialectele limbii kurde prezintă un grad ridicat de divergență, ceea ce îngreunează adesea comunicarea între vorbitori de diferite dialecte. Acest lucru se vede în special în cazul kurdei de nord și laki , care sunt considerate cele mai divergente dialecte ale kurdei. Acesta din urmă a fost puternic influențat de persană și lur din timpurile timpurii . În ceea ce privește compoziția rădăcinilor și fonetică , dialectele sunt similare, dar au diferențe semnificative în morfologie și parțial în vocabular , ceea ce face dificilă înțelegerea reciprocă între vorbitorii de diferite dialecte. Acest lucru se datorează restructurării morfologice la care au suferit majoritatea limbilor iraniene în Evul Mediu . Conform constituției irakiene, kurda este considerată o limbă pluricentrică , în care se disting o serie de dialecte majore. Astfel, dialectologia kurdă modernă arată astfel:

Separat, putem evidenția:

Zaza Gorani

Includerea lui Zazaki și Gorani ca parte a dialectelor kurde este o chestiune de dezbatere. Mulți cercetători și, de asemenea, în literatura kurdă le consideră a fi unul dintre dialectele limbii kurde, deoarece vorbitorii se consideră istoric parte din comunitatea kurdă [25] [26] . Potrivit orientalistului rus VF Minorsky, Zazaki este unul dintre dialectele limbii kurde [27] . Aceeași poziție o deține un alt orientalist rus  , I. A. Smirnova, care consideră că Zazaki este unul dintre cele mai mari dialecte ale limbii kurde [28] . Totuși, această presupunere este percepută în mod ambiguu de unii orientaliști [29] . Zazaki și Gorani, asemănându-se între ele, diferă semnificativ de primele patru dialecte, deși sunt genetic kurzi, dar clar cu o divergență dialectală mai mare. Limba kurdă, deși clasificată ca limbă iraniană de nord-vest , are un puternic element de sud-vest, spre deosebire de Zazaki și Gorani (elementul de sud-vest este dobândit datorită apropierii de perși ). Gorani diferă de kurdă de nord și kurdă centrală , dar împărtășește vocabularul cu ambele și există unele asemănări gramaticale .

Asemănări dintre Zazaki și dialectul kurd de nord învecinat :

Înțelegerea reciprocă

Vorbitorii dialectului Lak au o bună înțelegere a vorbitorilor de kurdă de sud . Deși diferențele dintre ele sunt minime, mulți lingviști nu clasifică Lak ca parte a dialectului kurd de sud, deoarece este ergativ și, prin urmare, al patrulea dialect kurd [33] . Vorbitorii de kurdă de nord și kurdă centrală sunt similare ca fonetică, compoziția rădăcinilor și vocabularul de bază, dar diferențele de morfologie care au apărut în Evul Mediu fac dificilă înțelegerea reciprocă .

Comparația dialectelor
kurdă de nord Ew lingê șikand (kaștand) Ez hatime mal (malê) Ez mirovan (merdan, merovan) dibînim (divînim, duinim) Min nan xwar Navê min Alex e
kurdă centrală Ew pay (qulî) șikiyage (şikiyaye) Min hatîme bo mallo (mall) Min piyawekan debînim (devînim) Min nanim xward Nawm Alex e
kurdă de sud Ewe pae (qul, lingê) eşkon Mi(n) yatime mal Mi(n) miruv (merdim) duinim Mi(n) nan xwardim / Mi(n) no xewardim Nawim Alex e
Norocos Ewe lingê (qul, pae) eşkan Mi(n) hatime mal Mi(n) merdim mavinim Mi(n) nanim ward Nomim Alex e
Zazaki Uw linge şikit Ez amey kêy (mal) Ez merduman winena Min nan werd Numele meu Alex u
Gorani Ew lingê şikanit Min amey pê yahî Min merdiman vin Secția min nanim Nawi min Alex e
Traducere în rusă Si-a rupt piciorul am venit acasa Văd oameni Deja am mancat Numele meu este Alex
Comparația dialectelor kurde
Rusă kurdă de nord kurdă centrală kurdă de sud Norocos Zazaki Gorani
eu (pronume) Ez, min Min Mi(n) Mi(n) Ez, min Amin, min
tu (pronume) Tu, te La Ti Tu Ti, To To, Etû, Tû
fac Ez dikim Min ekem Mi kem Min mekem Ez kenu Amin / Min mekery
Mă duc Ez dicim Min ecim mi chim Min mecim Ez sonu Min mile
Mult Pir, gelek, zaf Zor Frash Fira Zaf Zor / fira
Spus A primit Wut, am înțeles Umed Wat/vit TVA Wat / tva
Acum Nika, Niha Esta Portocale Îske / Îse Nika Eu vad
A venit Pălărie Pălărie Pălărie Het Ame Ame
Voce Deng Deng, bang Hena Hena Veng Deng
Mare Gir, mezine Gawra Kel'n Kel'n Paul împunge
Vânt Ba Ba Wa Wa/va Va Va/Wa
Ploaie baran baran waran waran Varan baran
Rău Xirab xrap Gen Gen/xiraw Xirab Xirab

Istorie

Periodizare

  • Limba mediană (sec. IX î.Hr. - sec. I d.Hr.);
  • kurdă veche (secolul II d.Hr. - secolul IX d.Hr.);
  • Limba kurdă modernă (din secolul al X-lea d.Hr.);

  • Text în limba kurdă din secolul al IX-lea, Bagdad

  • Vechiul alfabet kurd, documentat în secolul al IX-lea.

  • Vechiul alfabet kurd, Shauk al-Mustaham.

  • Primele pagini din Mam și Zin , secolul al XVII-lea

  • Pagina de dicționar perso -kurdă, 1811.

Primele înregistrări scrise cunoscute în limba kurdă au apărut în Evul Mediu timpuriu . După cuceririle arabe ale Kurdistanului, limba kurdă a împrumutat multe cuvinte de origine arabă și, în plus, a început să fie scrisă în grafie arabă . În timpul șederii sale la Damasc , istoricul arab Ibn Wahshiya a dat peste două cărți despre agricultură scrise în limba kurdă [34] .

Unul dintre cele mai vechi texte religioase kurde este Cartea Neagră, cartea sacră a credinței yezidi . Se crede că a fost scris în jurul secolului al XIII-lea d.Hr. Autorul a fost Hasan ibn Adi, el a fost o rudă cu șeicul Adi ibn Musafir , fondatorul yezidismului. Conține povestea Yezidi despre crearea lumii, originea omului , povestea lui Adam și a Evei și principalele interdicții ale credinței [35] . Din secolele al XV-lea până în secolele al XVII-lea, poeții și scriitorii kurzi au creat o limbă literară . Cei mai celebri poeți kurzi clasici ai acestei perioade au fost Ali Hariri , Ahmad Khani , Malaya Jaziri și Faki Tayran.

Principalul motiv pentru care dialectele kurde s-au separat atât de mult rămâne împărțirea Kurdistanului între Imperiul Otoman și Persia și influența limbilor arabe, turce și persane asupra kurzilor din diferite regiuni [36] . În secolul al XX-lea, kurzii au fost din nou împărțiți, dar deja în patru state ( Turcia , Irak , Iran , Siria ) [37] . Autonomia dezvoltării limbilor kurde este legată, nu în ultimul rând, de motive politice. Fără propriul lor stat , kurzii nu pot controla dezvoltarea limbii lor [38] .

În ceea ce privește evoluția istorică, dialectul kurd de nord este mai conservator decât central și sud , atât ca structură fonetică , cât și morfologică . Dialectul kurd central a fost influențat, printre altele, de o mai mare apropiere culturală de alte limbi vorbite de kurzii din regiune, inclusiv arabă. Kurda de Sud și Laki au fost influențate de contactul cultural strâns cu limba persană . De asemenea, în unele dialecte ale limbii kurde au rămas categoriile de gen și caz . Diferențele de morfologie fac dificilă înțelegerea kurzilor din nord și central, cu fonetică similară și un număr mare de înrudiți în vocabular. Acest lucru se datorează restructurării morfologice la care au suferit majoritatea limbilor iraniene în Evul Mediu.

Iranianistul olandez Philip G. Kreyenbroek a scris:

Din 1932, majoritatea kurzilor au folosit grafia romană pentru a scrie Kurmanji, iar Sorani este de obicei scris într-o formă adaptată a grafiei arabe... Motivele pentru a descrie Kurmanji și Sorani ca „dialecte” ale aceleiași limbi sunt originea lor comună și faptul că această utilizare reflectă un sentiment de identitate etnică și unitate în rândul kurzilor. Cu toate acestea, din punct de vedere lingvistic sau cel puțin gramatical, Kurmanji și Sorani diferă unul de celălalt la fel de mult ca engleza și germana și ar părea potrivit să le numim limbi. De exemplu, Sorani nu are nici gen, nici terminații de caz, în timp ce Kurmanji le are pe ambele. Dar diferențele de vocabular și pronunție nu sunt la fel de mari ca între germană și engleză și sunt mult mai asemănătoare, reprezentând pronunția dialectală.

— Philip G. Craienbrook. kurzi .

După lovitura de stat turcească din 1980 și până în 1991, folosirea limbii kurde a fost ilegală în Turcia [39] . Din 2021, kurda este limba oficială a Irakului, împreună cu araba. Numărul presei kurde din Irak a crescut dramatic în anii 1990. Limba kurdă este utilizată pe scară largă în mass-media și în educație în Kurdistanul de Sud . Șapte dintre primele 10 canale de televiziune vizionate de kurzii irakieni difuzează în kurdă, iar utilizarea limbii arabe în școlile din Kurdistan a scăzut atât de mult încât numărul kurzilor irakieni care vorbesc fluent arabă a scăzut semnificativ în anii 1990. Dar în Siria, publicarea materialelor în limba kurdă este interzisă [40] , deși această interdicție nu este aplicată din cauza războiului civil din Siria [41] . În Iran, kurda este folosită în unele mass-media locale și nu este prezentă în școlile publice [42] . În 2005, 80 de kurzi iranieni au luat parte la experiment și au primit burse pentru a studia în kurdă în Kurdistanul de Sud [43] . În Kârgâzstan , 96,21% din populația kurdă indică kurda ca limbă maternă [44] . În Kazahstan , acest procent este de 88,7% [45] .

Limbajul literar

Gorani

La începutul secolului al XVII-lea , prinții dinastiei kurde încheie acorduri cu șahul persan, iar prinții kurzi primesc o anumită autonomie. Pacea și stabilitatea permit să se dezvolte orașe în care scriitorii și poeții se pot exprima. Gorani devine limba curții și apoi limba kurdă literară comună în Kurdistanul de Sud , care includea principatele Baban și Soran .

Dintre toți poeții care au scris în dialectul Gorani, se poate evidenția:

  • Mastura Ardalan (1805-1848) - poet, istoric și scriitor kurd;
  • Mela Seydi Tavegozi (1806-1882) - celebru poet kurd;

Literatura Gorani a conferit o mare influență culturii kurde, contribuind la poezia poporului kurd . Acest dialect a fost cea mai importantă normă literară a limbii kurde.

Cu toate acestea, din secolul al XVIII-lea , Gorani a început să scadă treptat ca limbă kurdă literară, iar Sorani a ajuns să o înlocuiască .

Kurmanji

Norma literară Kurmanji dezvoltată în secolul al XIV-lea . Mulți poeți kurzi celebri, cum ar fi Ahmad Khani (1650-1707) au scris în acest dialect .

Kurmanji este, de asemenea, un dialect comun printre kurzii yezidiști . Rugăciunile lor sunt scrise în kurmanji .

Sorani

Cea mai veche literatură scrisă în Sorani este Mahdimam (Cartea Mahdi) din 1762 de Mullah Muhammad ibn ul-Hajj. Astfel, sorani a apărut ca limbă literară abia după declinul varietății Gorani de kurdă, care este folosită și de unii kurzi. În epoca lui Baban , a devenit o limbă literară importantă și mulți poeți au scris în ea, în ciuda faptului că încă cunoșteau arabă și persană . Când dinastia Babanov a fost răsturnată în 1850, epoca sa de aur a luat sfârșit și poeții au părăsit regiunea Sulaymaniyah .

Dialectul kurd central a fost numit astfel doar odată cu apariția unei norme literare standardizate , în cinstea fostului emirat kurd de Soran , a fost numit „Sorani” [46] .

Și deja în 1903 a fost publicat un manual pentru studenți și o listă de dicționar pentru personalul britanic din Kurdistan . De asemenea, în 1906 a fost publicată o schiță de gramatică a dialectului kurd central bazată pe dialectul lui Mukriyani, iar în 1919 a fost publicată o carte de gramatică bazată pe dialectul lui Mahabad . Încă din 1958 a fost publicată o gramatică practică a soranii literare [47] .

Scrierea

Din punct de vedere istoric, kurzii au folosit limba arabă [48] . Primele monumente în limba kurdă cunoscute de omenire au fost scrise doar în arabă .

În anii 1920 și 1930, în Turcia și URSS au fost create alfabete kurde latinizate . În 1946, alfabetul kurzilor sovietici a fost transferat în alfabetul chirilic . În Irak și Iran , este folosit alfabetul Soran , bazat în arabă .

Recent, foștii kurzi sovietici au trecut aproape complet la alfabetul Hauar . Problema trecerii la alfabetul latin este ridicată constant și în Kurdistanul de Sud , inclusiv la nivel guvernamental; totuși, în realitate, progresul în această direcție este foarte lent.

Alfabetul Howar Alfabetul Soran IPA
de sine stătător la sfârşitul unui cuvânt în mijlocul unui cuvânt la începutul unui cuvânt
A, a ا ـا — [A]
B, b ب ـب ـبـ‎ بـ‎ [b]
C, c ج ـج ـجـ‎ جـ‎ [d͡ʒ]
Ç, ç چ‎ ـچ‎ ـچـ‎ چـ‎ [t͡ʃ]
Çʼ, çʼ — [t͡ʃʼ]
D, d د ـد د [d]
E, e ە ـە ە [ɛ]
Ê, ê ێ ـێ‎ ـێـ‎ ێـ [eː]
F, f ف ـف‎ ـفـ‎ فـ‎ [f]
G, g گ ـگ‎ ـگـ‎ گـ‎ [ɡ]
H, h ھ — ـھـ‎ ھ [h]
(Ḧ, ḧ) ح ـح‎ ـحـ‎ حـ [ħ]
eu, eu — [ɨ]
Î, î ی ـی ـیـ‎ یـ [iː]
J, j ژ ـژ‎ ژ [ʒ]
K, k ک ـک ـکـ‎ کـ [k]
Ll ل ـل ـلـ لـ [l]
— (l) ڵ ـڵ ـڵـ‎ — [ɫ]
M, m م ـم ـمـ‎ مـ‎ [m]
N, n nu ـن ـنـ نـ [n]
Oh, oh ۆ ـۆ ۆ [o]
P, p پ ـپ ـپـ‎ پـ‎ [p]
P', p' — [pʼ]
Q, q ق‎ ـق‎ ـقـ‎ قـ [q]
R, r ر ـر — [ɾ]
- (r) ڕ ـڕ ڕ [r]
S, s س ـس‎ ـسـ‎ سـ‎ [s]
Ş, ş ش ـش ـشـ‎ شـ [ʃ]
T, t ت ـت‎ ـتـ‎ تـ‎ [t]
U, u și ـو‎ și [u]
Û, û și ـوو‎ — [uː]
— ۊ — ـۊ [yː]
V, v ڤ ـڤ‎ ـڤـ‎ ڤـ [v]
W, w și ـو‎ și [w]
X, x خ ـخ ـخـ‎ خـ [X]
(Ẍ, ẍ) غ ـغ ـغـ‎ غـ [ɣ]
Y, y ی ـی ـیـ‎ یـ [j]
Z Z ز ـز ز [z]
(') ع ـع‎ ـعـ‎ عـ [ʕ]

Script Yezidi

Sunt cunoscute două manuscrise Yazidi cu conținut religios, scrise în scrierea originală Yazidi. Momentul scrierii lor este subiect de discuție - se numesc atât secolele XI-XII, cât și secolele XVII. În plus, o serie de experți consideră aceste manuscrise ca fiind falsuri ale secolului al XIX-lea. Manuscrisele au fost publicate pentru prima dată în 1911. Potrivit cercetătorilor, scriptul Yezidi este o dezvoltare a scriptului nestorian sau iacobit [49] .

În 2013, Consiliul Spiritual al Yezidilor din Georgia a decis să revigoreze scenariul Yezidi. În acest scop, scrierea manuscriselor Yezidi a fost reformată - au fost adăugate mai multe caractere noi, iar unele dintre cele folosite anterior au fost excluse din alfabet. Acum, alfabetul Yezidi reformat este folosit în practica religioasă în templul Yezidi din Tbilisi , iar în 2018 a fost publicată o colecție de rugăciuni pe acesta [49] [50] .

Fonetică și fonologie

Tabel de foneme vocale
în kurdă
Față Mediu Spate
Superior /î/ / i /,

/u// y /

/i/ / ɨ / /û// u /
Mediu (/ê/ / e /) /o/ / o /
Inferior /e/ / æ / /a// ɑ /

Morfologie

Kurmanji

Kurmanji este foarte diferit ca morfologie de alte dialecte kurde. În Kurmanji, de exemplu. conjugarea numelor, categorie de gen [19] .

Pronume Pronume personale Pronume personale
Față Singular Plural
persoana 1 Ez, min Ei, eu
persoana a 2-a Tu, te Hyn, noi
persoana a 3-a Ew, m.s. ewî f.p. oaie Ewana, wana
Substantive Certitudine și incertitudine

Sunt folosite articole hotărâte și nedeterminate [51] .

Ca pronume hotărât - singular demonstrativ ev „aceasta”, ew „acea” și plural evan „aceștia”, ewan „cei”.

Articole nehotărâte: -ek (din yek „unul”), -ne sau -ine (din hine „mai multe”, „unii”, „unii”).

Genuri și cazuri

Spre deosebire de Sorani, rămășițele sistemului de cazuri au supraviețuit: direct, indirect și vocativ . De asemenea, spre deosebire de Sorani, s-a păstrat împărțirea substantivelor în genul masculin și feminin și aproape toate denumirile geografice, termenii și cuvintele împrumutate apar la genul feminin [52] .

Isafet

Ca și limba persană, se folosește isafet  - formanți -а , -ê , -î , -êt , -ên , -ne , -е [53] .

Nume numeric
Limba rusă Kurmanji Rusă Kurmanji Rusă Kurmanji
unu da unsprezece yanzdeh
Două do doisprezece donzdeh douăzeci bust
Trei sê treisprezece sezdeh treizeci si
patru char paisprezece cardeh patruzeci cil
cinci rênc cincisprezece panzdeh cincizeci pêncî
şase Sess şaisprezece Sanzdeh şaizeci şest
Șapte hevt şaptesprezece hevdeh șaptezeci heftek
opt heyst optsprezece hejdeh optzeci heste
nouă neh nouăsprezece nozdeh nouăzeci nehwêd
zece deh o sută sed o mie hezar

Numerele după douăzeci, ca în rusă, sunt indicate printr-o combinație a numelor zecilor cu numele unităților: sî „treizeci”, çil „patruzeci”. La formarea numelor sutelor, se numără mai întâi unitățile sutelor, iar apoi urmează cuvântul sed „o sută”: dused „două sute”, sêsed „trei sute”, çarsed „patru sute”.

Verbul

La singular, verbul are formele de trei persoane, la plural - o singură formă în , comună tuturor celor trei persoane. La conjugarea unui verb la timpuri și moduri diferite, se folosesc trei forme de terminații personale: complet, trunchiat și secundar [54] .

Sintaxă

Ordinea obișnuită a cuvintelor în kurmanji este subiect-obiect-verb. Definițiile vin după definiția [55] .

Sorani

Deoarece Sorani folosește sistemul de scriere arabă , mai jos va fi furnizată o versiune neoficială romanizată , care nu are o ortografie standardizată.

Pronume Pronume personale Pronume personale
Față Singular Plural
persoana 1 Min Kma
persoana a 2-a La Oaie
persoana a 3-a Ew Ewan
Substantiv Certitudine și incertitudine

Certitudinea și nedeterminarea în sorani sunt exprimate folosind articole postpozitive .

Articolul hotărât este -ke ( singular ) și -kan ( plural ). Dacă tulpina se termină într-o consoană, se adaugă mai întâi vocala epentetică e pentru a evita gruparea consoanelor.

La singular:

  • ala „steag” - ala ke
  • hermê „pere” - hermê ke
  • seyare „mașină” - seyare ke
  • ktêb „carte” - ktêb eke
  • piyaw „om” - piyaw eke

La plural:

  • ala kan "steaguri"
  • hermê kan „pere”
  • seyare kan "mașini"
  • ktêb ekan „cărți”
  • piyaw ekan „bărbați”

Articolul nehotărât este -êk , în cazul în care tulpina se termină într-o vocală, se adaugă mai întâi consoana epentetică -y pentru a evita gaping .

  • mrawi „rață” - mrawi yêk „un fel de rață”.
  • ktêb „carte” - ktêb êk „oarecare carte”.
Număr

În sorani literare există două numere gramaticale : singular și plural .

Pluralul se formează cu sufixul -an . Mai mult, dacă tulpina se termină cu sunetul e , atunci sufixul o înlocuiește, iar dacă se termină cu orice altă vocală, atunci se adaugă o consoană între tulpină și sufixul y .

  • piyaw „om” - piyaw an „barbați”.
  • şax „munte” - şax an „munte”.
  • nume „scrisoare” - numiți „ litere”.
  • piyale „cup” - piyal an „cups”.
  • froke "avion" - froke un "avion".
  • ala "steag" - ala yan "steaguri"
  • komalga „societate” - komalga yan „societăți”
  • mrawi "rață" - mrawi yan "rățe"
Gradele de comparare a adjectivelor

Gradele de comparare a adjectivelor se formează sufixal. Sufixul gradului comparativ este -tr , superlativul este trin .

  • jwan „frumos” - jwan tr „mai frumos” - jwan trin „cel mai frumos”.
  • gewre "mare" - gewre tr "mai mare" - gewre trin "mai mare".
  • betemem "vechi" - betemem tr "mai vechi" - betemem trin "cel mai vechi".
Verbe

Verbul de legătură este o enclitică (termină neaccentuată), deși este scris ca un cuvânt separat.

Față Unitate h. Exemple Mn. h. Exemple
persoana 1 m mn dktor m (sunt medic) Sunt êma dktor im (noi suntem medici)
persoana a 2-a î to mamosta î (ești profesor) n êwe dktor n (sunteți profesori)
persoana a 3-a e ew nexoş e (e bolnav) n ew nexoş n (se îmbolnăvesc)
Forma posesivă a copulei
Față Unitate h. Exemple Mn. h. Exemple
1 m ktebeke m (cartea mea) om ktebeke man (cărțile mele)
al 2-lea t seyareke t (mașina ta) bronzat seyareke tan (mașinile tale)
al 3-lea i çaketeke i (sacoul lui) yan çaketeke yan (jachetele lor)

Verbul „a fi” este hebun , este folosit și pentru a exprima apartenența (de tip esse) [56] .

  • seyarem heye "Am o mașină."
  • seyarem niye "Nu am mașină."
Nume numeric
Limba rusă Sorani Rusă Sorani Rusă Sorani
unu iac unsprezece yanza
Două doo doisprezece dwanza douăzeci Cel mai bun
Trei seh treisprezece syanza treizeci mare
patru çwar paisprezece cwarda patruzeci chl
cinci penj cincisprezece panza cincizeci panja
şase cercevea şaisprezece Sanza şaizeci shast
Șapte hawt şaptesprezece havda șaptezeci hafta
opt hast optsprezece hazda optzeci până
nouă Nu nouăsprezece nozda nouăzeci nawat
zece da o sută saad o mie hazar

Exemple de texte

„Astăzi, când am venit acasă, ne-am dus imediat la culcare”

  • kurmanji : Îro kengê em hatine malê, em hazir çûn xew
  • sorani : ئیمڕۆ وه‌ختێ هاتینۆ بۆ ماڵۆ ، هه‌رازا خه‌وتین
  • Sorani Latină : Îmro wextê hatîno bo mallo, heraza xewtîn

„Mi-a spus că mâine nu va merge la școală”

„Ieri am găsit o mulțime de bani”

„Bună, numele meu este Farhang și sunt din orașul Erbil”

"Ai scris o scrisoare"

Poezie

pergament Sulaimani

În 1920, lângă Sulaymaniyah, arheologii au găsit un sul cunoscut acum sub numele de „ pergamentul Sulaimani ”. Rămășițele unui poem kurd din secolul al VII-lea în Gorani , scris pe o bucată de piele de căprioară în grafie pahlavi , povestește evenimentele cuceririi islamice a Kurdistanului de la sine [57] [58] [59] [60] [61] :

Traducere în rusă Transcriere din limba kurdă veche ( Gorani ) Traducere în kurmanji

Temple distruse, focuri stinse
Cele mai mari dintre marile ascunse
Arabii cruzi distruși
În satele săracilor la Sharezur
Au înrobit fete și femei
Bărbați curajoși s-au scufundat în sângele lor
Pe calea zoroastrismului, a
rămas doar Ahura Mazda, fără cruțare pe nimeni.

Hûrmuzan riman, atiran kûjandû
Wîşan şardiwe gewreî gewrekan
Zor kar ereb kirine xapûr
Ginaiy pale îy heta Şarezûr
Jin û kenikiyan we dîl beşîna
Merd aza tilî we rûy hwêna
Rewişt Zerdeşti kerînă Hûrîşt Zerdeştike hwên
bûçîs nî kenikiyan

Zîyaretgahan rixandin, argûnan vekuştin
Wisan veşartine gewre ji gewre
Zor har ereban kirine xirab
Gundên perîşanan heta Şarezûrê
Jin û kenîşkên wan dîlîyê şandine Mêrên
afet di wan de ketin xwîna ketin xwîna
kenîzîrên ahîrên êrênî çerîmî çerîsî
îîîîîî çûyrênî

Şîrîn û Xesrew
Traducere în rusă Original în Gorani Traducere în kurmanji

Deși se spune că persanul este dulce ca zahărul,
dar, după părerea mea, kurda este chiar mai dulce decât zahărul . Este
evident că în această lume trădătoare,
toată lumea este fericită cu propria sa limbă maternă frumoasă.

Herçen mewaçan: Farsî şekeren
Kurdî ce şeker bell şîrînteren
Yeqînen ce dewr dunyay pirr endêş Herkes
dillşaden we ziwan wêş

Her çiqas dibêjin: farisî şekir e
Kurdî ji şekir jî şîrîntir e
Diyar e li vê dinyaya xayîn
Her kes bi zimanê xwe kêfxweş e

- Hanul Qubadi (1740)

Imnul „Ey Reqîb”

„Hey Enemy” este o melodie scrisă de poetul și activistul politic kurd Dildar . Imnul oficial al regiunii Kurdistan [62] și al PKK . În plus, a fost imnul Republicii Kurdistan în secolul al XX-lea.

Romanul „Mem û Zîn”

Man and Zin este un roman kurd scris în 1692 de Ahmed Khani despre dragostea tragică dintre un tânăr și o fată. Aceasta este cea mai importantă lucrare a scriitorului și poetului kurd Ahmad Khani (1651-1707). „Mam și Zin” se bazează pe evenimente reale transmise din generație în generație în tradiția orală. Povestea are multe fațete, inclusiv prezența discursului sufi și a naționalismului kurd [63] . Mausoleul lui Mama și Zin este situat în provincia Cizre și atrage mulți turiști [64] .

Plot

Romanul spune povestea tragică a doi tineri îndrăgostiți. Mam, un tânăr kurd din clanul Alan și moștenitor al Orașului Vestului , [65] se îndrăgostește de Zin din clanul Botan, sora domnitorului Bohtanului (Emiratul Kurd). Ei se întâlnesc în timpul sărbătorii naționale kurde Navruz. Unirea lor a fost spulberată de Bekir din clanul Bekran, dușmanul lui Mam de-a lungul istoriei [65] care este gelos pe îndrăgostiți. Mam moare în cele din urmă ca urmare a complotului lui Bekir împotriva lui [66] .

La înmormântarea mamei, Zin cade pe mormânt și moare pe el. Vestea morții lui Mama și a lui Zin se răspândește rapid printre oamenii din Cizre. Bekir a fost în cele din urmă expus și ucis de cel mai bun prieten al mamei, Tajdin. Mama și Zin sunt îngropați în apropiere. Bekir este, de asemenea, îngropat lângă mormintele lui Mama și Zin, așa cum Zin și-a dorit acest lucru înainte de moartea ei, pentru ca el să depună mărturie despre dragostea lor. În locul mormintelor lor cresc doi copaci, ale căror ramuri se împletesc, iar între ei crește un tufiș de spini, simbolizând Bekir - rădăcinile răului pătrund adânc în pământ între mormintele îndrăgostiților, separându-i chiar și după moarte.

Wikipedia în kurdă

În total, Wikipedia în kurdă are peste 125.587 de articole și este prezentată în mai multe varietăți de limbi [6] [7] [67] :

  1. kurmanji  - ku: ( latina , arabă), (mai mult de 50.200 de articole);
  2. Zazaki  - diq: ( latină ), (mai mult de 40.087 articole);
  3. sorani  - ckb: ( arabă ), (peste 35.300 de articole) ;

Wikipedia în limba kurdă a fost creată pe 7 ianuarie 2004 și avea scopul de a găzdui articole în Kurmanji și Sorani în același timp , dar s-a împărțit în două versiuni la 12 august 2009 din cauza unor probleme tehnice și lingvistice. În plus, Wikipedia în limba kurdă de sud este în prezent în faza de testare.

Surse

  • Kurdoev K.K. Gramatica limbii kurde (Kormanji). M.-L., 1957.
  • Kurdoev K. K. , Yusupova Z. A. Dicţionar kurd-rus (Sorani). M., 1983.
  • Bakaev Ch. Kh. Dicţionar kurd-rus (Kormanji). M., 1957.
  • Farizov I. O. Dicţionar rus-kurd (Kormanji). M., 1957.
  • Studii Lerkh P.I. asupra kurzilor iranieni și strămoșilor lor din nordul caldei. SPb. 1856.
  • Zhaba A.D. Dicţionar kurd-francez. SPb., 1879.
  • Rudenko M. B. Funcția verbului (“geîyan”) în textele literaturii medievale kurde în dialectul nordic (Kurmanji) // Monumente scrise și probleme ale istoriei culturii popoarelor din Orient. VIII. M., 1972. S. 200-203.
  • Rudenko M. B. Despre unele trăsături ale limbajului literaturii medievale kurde (pe baza poeziei lui Selim Sleman „Yusuf și Zeliha”) // Filologia iraniană. Rezumatul rapoartelor conferinței științifice dedicate împlinirii a 60 de ani a prof. A. N. Boldyreva. M., 1969. S. 104-107.
  • Tsukerman I. I. Khorasan kurmanji: Studii și texte / Academia de Științe a URSS. Institutul de Studii Orientale. M.: GRVL, 1986. 271 p.
  • Tsukerman I.I. Schițe ale gramaticii kurde: forme verbale ale Kurmanji / Academia de Științe a URSS. Institutul Popoarelor Asiatice. M.: IVL, 1962. 239 p.
  • Tsukerman I. I. Eseuri despre gramatica kurdă // Limbi iraniene. Problema. II. M.-L., 1950. S. 78-144.
  • Tsukerman II Declinarea substantivelor în dialectul kurzilor din RSS Armenia / Rezumate ale disertației pentru gradul de candidat de științe filologice. Institutul de Limbă și Gândire. N. Ya. Marra. L., 1939. 4 p.
  • Tsabolov R. L. Dicționar etimologic al limbii kurde. Volumul 1: A-M. - M .: Literatura orientală a Academiei Ruse de Științe, 2001. - 686 p.
  • Tsabolov R. L. Dicționar etimologic al limbii kurde. Volumul 2: N—Z.: M.: Literatura răsăriteană 2010. 536 p. ISBN 978-5-02-018394-0
  • WM Thackston. Kurmanji Kurdish: O gramatică de referință cu lecturi selectate. — Renas Media, 2006.

Link -uri

Note

  1. ↑ Limba kurdă . kurdist.ru (10.08.2009). Preluat la 9 iulie 2022. Arhivat din original pe 4 decembrie 2021.
  2. ↑ Kurmanji . Arhivat din original pe 4 martie 2016. Preluat la 24 februarie 2016.
  3. ↑ Echipa de autori. kurzi. Legenda Orientului / V.V. Naumkin, I.F. Popov. - Rusia: Gazprom Neft, Arbor Publishing Group, 2018. - P. 22-23. — 450 s.
  4. ↑ Yarshater, Ehsan , ed. (2008), Kurdish language I. History of the Kurdish language , Encyclopædia Iranica , Londra și New York: Routledge , < http://www.iranicaonline.org/articles/kurdish-language-i > . Preluat la 28 august 2013. . Arhivat pe 17 noiembrie 2011 la Wayback Machine 
  5. ↑ Echipa de autori. kurzi. Legenda Orientului / Colectiv de autori. - Sankt Petersburg. : Gazprom Neft, 2020. - S. 20-21. — 456 p. — ISBN 9780369404503 . Arhivat pe 9 noiembrie 2021 la Wayback Machine
  6. ↑ 1 2 Echipa de autori. kurzi. Legenda Orientului . - Sankt Petersburg. : Gazpromneft, 2020. - S. 22. - 456 p. — ISBN 9780369404503 . Arhivat pe 9 noiembrie 2021 la Wayback Machine
  7. ↑ 1 2 https://bigenc.ru/linguistics/text/5230012 . bigenc.ru (Z. A. Yusupova). Preluat la 14 decembrie 2021. Arhivat din original la 7 martie 2022.
  8. ↑ Blau, Joyce. Method de Kurde: Sorani . - L'Harmattan, 2000. - p. 20. - ISBN 978-2-296-41404-4 .. Arhivat 8 ianuarie 2022 la Wayback Machine
  9. ↑ bigenc.ru. Z. A. Yusupova . Preluat la 14 decembrie 2021. Arhivat din original la 7 martie 2022.
  10. ↑ Alexander Johannes Edmonds. Dialectele kurdei . — 2012.
  11. ↑ Informații despre limba kurdă . www.e-trans.ru _ Preluat la 22 octombrie 2021. Arhivat din original la 22 octombrie 2021.
  12. ↑ Shirokov O. S. Introducere în lingvistică . - Editura Universității din Moscova, 1985. - S. 156. - 262 p.
  13. ↑ Kurmanji kurdă . Arhivat din original pe 4 martie 2016. Preluat la 24 februarie 2016.
  14. ↑ Procesele etnice și componența populației în țările din Asia de Vest / ed. M. S. Ivanov. - Actele Institutului de Etnografie. N.N. Miklukho-Maclay: Noua serie, 1963. - T. 83. - S. 154. - 171 p.
  15. ↑ Shirokov O. S. Introducere în lingvistică . - Editura Universității din Moscova, 1985. - S. 156. - 262 p.
  16. ↑ Yarshater, Ehsan , ed. (2008), Kurdish language I. History of the Kurdish language , Encyclopædia Iranica , Londra și New York: Routledge , < http://www.iranicaonline.org/articles/kurdish-language-i > . Preluat la 28 august 2013. . Arhivat pe 17 noiembrie 2011 la Wayback Machine 
  17. ↑ Kurdistan // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron  : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
  18. ↑ Aristova T.F. Kurds of Transcaucasia (eseu istoric și etnografic). Stiinta-1966 pagina 15
  19. ↑ 1 2 O. I. Zhigalina. Kurdistanul . bigenc.ru . Preluat la 31 decembrie 2021. Arhivat din original la 15 iunie 2022.
  20. ↑ Z. A. Yusupova. LIMBA KURDA . bigenc.ru . Preluat la 14 decembrie 2021. Arhivat din original la 7 martie 2022.
  21. ↑ SIL Ethnologue oferă estimări, defalcate pe grupe de dialecte, însumând 31 de milioane, dar cu avertismentul „Cifre foarte provizorii pentru populația vorbitoare de kurdă de nord”. Estimări Ethnologue pentru grupuri de dialecte: Nord: 20,2 M (nedatat; 15 M în Turcia pentru 2009), Central: 6,75 M (2009), Sud: 3 M (2000), Laki: 1 M (2000). Nationalencyklopedin suedeză a enumerat limba kurdă în „ Världens 100 största språk 2007 ” (Cele mai mari 100 de limbi ale lumii în 2007), citând o estimare de 20,6 milioane de vorbitori nativi.
  22. ↑ Kurd, turcofon în  Turcia . Proiectul Iosua . Consultat la 10 octombrie 2017. Arhivat din original la 5 iulie 2018.
  23. ↑ Fuat Dundar. Türkiye Nüfus SayImlarında Azınlıklar. - 2000. - S. 102-113. - ISBN 97 5-80 86-77-4 .
  24. ↑ Epengin, Ergin; Haig, Geoffrey. Variații regionale în kurmanji: o clasificare preliminară a dialectelor . - 2051-4883, (2014). Arhivat pe 14 decembrie 2021 la Wayback Machine
  25. ↑ Ivan Nasidze și colab. 2005. „MtDNA and Y-chromosome Variation in Kurdish Groups”, Annals of Human Genetics 69:401-412. online Arhivat 29 octombrie 2017 la Wayback Machine
  26. ↑ Kaya, Mehmet. Kurzii Zaza din Turcia: O minoritate din Orientul Mijlociu într-o societate globalizată. ISBN 1-84511-875-8
  27. ↑ V. F. Minorsky. kurzi. Petrograd, 1915
  28. ↑ I. A. Smirnova, Kerim Eyubi. Gramatica istorică și dialectologică a limbii kurde. - M: Nauka, 1999. - p. 5
  29. ↑ A. Rielstope . Câteva întrebări despre kurdă. — Londra: Smith & Br., 2003.
  30. ↑ 1 2 Lars Johanson, Christiane Bulut. Zonele de contact turco-iraniene: aspecte istorice și lingvistice. - Otto Harrassowitz Verlag, 2006. - P. 293. - ISBN 3447052767 .
  31. ↑ The Iranian Languages ​​, Routledge, 2012, p. 32, ISBN 978-0-7007-1131-4 
  32. ↑ Arsalan Kahnemuyipour (7 octombrie 2016). „Construcția Ezafe: persană și dincolo” (PDF) . Centrul pentru Limbi din Regiunea Asiei Centrale . Universitatea Indiana , Universitatea din Toronto . Arhivat (PDF) din original pe 23.11.2018 . Preluat la 23 mai 2019 . Parametrul depreciat folosit |deadlink=( ajutor )
  33. ↑ Fattah, Ismail Kamandar. Les dialectes Kurdes meridionaux. - Acta Iranica, 2000. - ISBN 9042909188 .
  34. ↑ Ibn Wakhshiya, Ahmad Ibn Ali. Alfabete și hieroglife antice explicate: cu o descriere a preoților egipteni, ocupațiile lor, inițierile și jertfele lor . - 1806. - p. 53. Copie de arhivă din 6 octombrie 2021 la Wayback Machine
  35. ↑ John C. Guest. Yezidis: Studii în supraviețuire. - S. 18-19-32. — 299 p. - ISBN 0-7103-0115-4 , 978-0-7103-0115-4.
  36. ↑ Teimuraz Vasilevici Avdoev. Aspectul istoric și teosofic al yezidismului. . - Kaliningrad, 2011. - S. 3. - 320 p. Arhivat pe 21 ianuarie 2022 la Wayback Machine
  37. ↑ Oameni împărțiți. De ce nu toți kurzii vor să trăiască într-un singur stat ? lenta.ru (3 august 2016). Preluat la 10 decembrie 2021. Arhivat din original la 7 octombrie 2021.
  38. ↑ Eugene Mar. limbi kurde. Istorie și politică - Citiți mai multe pe SYL.ru: https://www.syl.ru/article/342340/kurdskie-yazyiki-istoriya-i-politika . www.syl.ru (16 septembrie 2017). Preluat la 10 decembrie 2021. Arhivat din original la 7 octombrie 2021.
  39. ↑ Scris de Michael. Legile privind „limbile interzise” și „combaterea terorismului” . mikle1.livejournal.com (25 ianuarie 2016). Preluat la 10 decembrie 2021. Arhivat din original la 6 octombrie 2021.
  40. ↑ Reprimarea împotriva kurzilor din Siria larg răspândită  (ing.) .
  41. ↑ Kurzii sirieni predau acum limba kurdă în școli, după o interdicție de 52 de ani  . www.al-monitor.com . Preluat la 10 decembrie 2021. Arhivat din original la 6 octombrie 2021.
  42. ↑ Limba și literatura kurdă  (engleză) . www.institutkurde.org . Preluat la 10 decembrie 2021. Arhivat din original la 5 iulie 2020.
  43. ↑ Kurzii vecini merg în Irak pentru a  studia . www.npr.org (9 martie 2005). Preluat la 10 decembrie 2021. Arhivat din original la 26 ianuarie 2012.
  44. ↑ Populația rezidentă după naționalitatea selectată, limba maternă în 2009 . - 2009. - S. 53. - 72 p.
  45. ↑ Tabelul 4.1.1 Populația pe grupuri etnice individuale” . - 2009. - P. 51.
  46. ↑ Emiratul Soran . max-k-studio.com _ Preluat la 10 decembrie 2021. Arhivat din original la 6 octombrie 2021.
  47. ↑ Echipa de autori. kurzi. Legenda Orientului / V.V. Naumkin, I.F. Popov. - Rusia: Gazprom Neft, Arbor Publishing Group, 2018. - P. 30. - 450 p.
  48. ↑ Isaev M.I. Construcția limbii în URSS. - M . : Nauka, 1979. - S. 154-156. — 352 p. - 2650 de exemplare.
  49. ↑ 1 2 D. Pirbari, K. Amoev. Scrierea Yezidi . - Tbilisi, 2013. - 32 p. - ISBN 978-9941-436-95-6 .
  50. ↑ Erdal Karaca, Dimitri Pirbari, Andrij Rovenchak. Propunere preliminară pentru codificarea scriptului Yezidi în SMP al UCS (reviziunea 1  ) . Unicode.org (20.08.2018). Preluat la 2 septembrie 2018. Arhivat din original la 2 septembrie 2018.
  51. ↑ LIMBA KURDA. SUBSTANT. CERTITUDINE SI INCERTITUDINE . kurdonline.ru .
  52. ↑ Limba kurdă. Substantiv. Rod . kurdonline.ru . Preluat: 25 iulie 2022.
  53. ↑ LIMBA KURDA. SUBSTANT. IZAFET ȘI FUNCȚIILE SA . kurdonline.ru .
  54. ↑ LIMBA KURDA. VERBELE RĂDĂDINAȚI . kurdonline.ru .
  55. ↑ Gramatica limbii kurde (dialectul Kurmanji) . kurdonline.ru .
  56. ↑ Thackston, 2006 , p. treizeci.
  57. ↑ Chaliand, Gerard. Un popor fără țară: kurzii și Kurdistanul . - Zed Books, 1993. - P. 248. - ISBN 1856491943 . Arhivat pe 29 iunie 2022 la Wayback Machine
  58. ↑ Gholamreza, Rashid-Yasemi. Kurzi: afilieri rasiale și istorice . — Teheran : موسسه‌ انتشارات‌ امیرکبیر, 1984. — P. 121–122. — ISBN 9786134473101 . Arhivat pe 14 martie 2022 la Wayback Machine
  59. ↑ اورنگ‌, مراد. کردشنا‌سی‌ . — Teheran : کتابخانە مركز اسناد و مركز دائرة المعارف بزرگ, 1967. — P. 83–87. Arhivat pe 20 august 2021 la Wayback Machine
  60. ↑ ملک الشعرای بهار، مجلە مهرنگارش، ٥ی تموز ۱۳۱٦
  61. ↑ مجلە یغما، تموز ۱۳٤٥، عدد ٥
  62. ↑ Drapel și imn național . Preluat la 10 decembrie 2021. Arhivat din original la 29 noiembrie 2014.
  63. ↑ Martin van Bruinessen. Mem û Zîn al lui Ehmedî Xanî și rolul său în apariția naționalismului kurd. — Mazda Publishers, 2003, pp. 40-57., 2003. - 40-57 p.
  64. ↑ Mausoleele Mem și Zin sunt restaurate . Bianet - Bagimsiz Iletisim Agi . Preluat la 31 martie 2021. Arhivat din original la 13 iulie 2020.
  65. ↑ 1 2 MEM-Ê ALAN - Encyclopaedia Iranica . iranicaonline.org . Preluat la 31 martie 2021. Arhivat din original la 19 mai 2021.
  66. ↑ Strohmeier, Martin. Imagini cruciale în prezentarea unei identități naționale kurde: eroi și patrioti, trădători și dușmani . - 2003. - S.  32 . - ISBN 978-90-04-12584-1 .
  67. ↑ Lista Wikipedia  . Preluat la 3 ianuarie 2022. Arhivat din original la 3 ianuarie 2022.
  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii