Sindhi (limba)

Sindhi
nume de sine	सिन्धी / سنڌي
Țări	Pakistan , India
Numărul total de difuzoare	20 de milioane
Evaluare	47
Clasificare
Categorie	Limbile Eurasiei
familie indo-europeană ramura indo-iraniană grup indo-arian
Scris	Devanagari , scenariu sindhi bazat pe Shahmukhi
Codurile de limbă
GOST 7,75–97	snd 600
ISO 639-1	sd
ISO 639-2	snd
ISO 639-3	snd
WALS	sdh
Etnolog	snd
ABS ASCL	5208
IETF	sd
Glottolog	sind1272
Wikipedia în această limbă

Sindhi ( devanagari : सिन्धी, alfabet arab : سنڌي) este limba grupului indo-arian din familia indo-europeană . Este originar din aproximativ 20 de milioane de sindhi , care trăiesc predominant în Pakistan . Limba oficială a provinciei pakistaneze Sindh [1] [2] [3] . Un număr semnificativ de vorbitori locuiesc și în India , dar sindhi nu este limba oficială a niciunuia dintre statele Indiei [4] [5] .

Script bazat pe Devanagari (în India) și scrierea arabo-persană (în Pakistan).

Stare și utilizare

Guvernul indian a făcut o lege conform căreia Sindhi este limba obligatorie de predare și mediu de învățare în India, astfel încât studenții să poată alege să studieze în Sindhi. Sindhi este o a treia limbă opțională în statele indiene Rajasthan , Gujarat și Madhya Pradesh [6] .

Înainte de formarea Pakistanului, sindhi era limba națională a Sindh [7] [8] [9] [10] . Parlamentul din Sindh a făcut ca predarea limbii sindhi să fie obligatorie în toate școlile private din Sindh [11] .

Multe canale de televiziune din Pakistan, cum ar fi KTN, Sindh TV, Awaz Television Network, Mehran TV și Dharti TV, difuzează în Sindhi. În plus, postul de televiziune indian Doordarshan a solicitat Curții Supreme din India să deschidă un canal de știri pentru vorbitorii de sindhi din India [12] [13] .

Informații genetice și de zonă

Conform clasificării lui S. K. Chatterjee, sindhi aparține grupului nordic de limbi indo-ariane, împreună cu Lahnda și Punjabi de Est . J. Grierson și R. Hoernle îl referă la grupul de nord-vest al ramului exterior împreună cu lahnda. G. A. Zograf își propune să-l atribuie, împreună cu Marathas , grupului occidental.

Informații sociolingvistice

Dialecte

Dialectele sindhi includ Kachchi, Lari, Lasi, Tareli, Macharia, Duxlin ( hindus sindhi ) , sindhi- musulman sindhi [14] [15] [16] [17] . Vicholo (Vichol, Viccholi, Central Sindhi) este considerat cel principal. Dialectele sindhi sunt vorbite de unii bhils . Sindh găzduiește 100.000 de musulmani bilingvi, originari din peninsula indiană Katyawar, asimilați pe deplin de către populație. 77% din vocabularul sindhi este împărtășit cu Katyavari Kachi .

Anterior, dialectele Sindhi includeau și limba Siraiki .

Scrierea

În Pakistan, Sindhi este scris în grafie arabă , în India, este folosită o versiune ușor modificată a Devanagari [18] .

Alfabetul sindhi bazat pe scrierea arabă:

Caracteristici tipologice

Caracteristici generale

În Sindhi , trăsăturile flexive sunt combinate cu aglutinativitatea dezvoltată , iar sintetismul cu analiticismul . Deci, unele cazuri , așa cum se arată mai jos, sunt formate flexiv, în timp ce altele sunt formate aglutinant, iar indicatorii aglutinativi se pot extinde, ca în limbajele tipic aglutinative, la întregul grup nominal; o parte din formele specie-temporale se formează sintetic, o parte – analitic.

Tip de marcare

Atât în ​​fraza nominală, cât și în predicție, Sindhi prezintă marcaj de dependență :

"casa tatalui"

"Shubedar m-a arestat"

Tip de codificare rol

Sindhi arată un tip mixt de codificare a rolului cu trăsături clare de ergativitate . Singurul actant al unui verb cu un singur loc este codificat de nominativ, care este și obiectul direct al verbului tranzitiv, care, totuși, poate fi codificat și de dativ, dând astfel rolului Sindhi care codifică trăsăturile unui sistem tripartit. ; agentul unui verb tranzitiv este codificat în cazul general indirect, dar poate fi codificat și la nominativ; astfel, în Sindhi există caracteristici ale codificărilor de rol ergative, tripartite și neutre.

"Shubedar m-a arestat"

Ordinea de bază a cuvintelor

Ordinea de bază a cuvintelor în sindhi, ca și în alte limbi indo-ariane, este SOV .

Fonologie

Sistemul consonantismului sindhi, format din 44 de foneme, seamănă cu sistemele de limbi înrudite; o trăsătură distinctivă este prezența a patru consoane implozive.

Există 10 foneme vocale în Sindhi, care diferă în rând, înălțime, longitudine. Vocalele /ɪ ʊ ə/ sunt scurte, celelalte sunt lungi. În plus, fiecare dintre foneme are o pereche nazală.

Morfologie

Substantiv

Substantivele în sindhi au o categorie derivativă de gen și categorii flexive de număr și caz.

Gen

Substantivele sunt împărțite în masculin și feminin. Majoritatea cuvintelor care se termină în u și ō  sunt masculine. Toate substantivele care se termină în a și aproape toate care se termină în e  sunt feminine. Substantivele care se termină în ā , ī , ū sunt masculine dacă denotă bărbați și feminine în caz contrar. Este comun să se formeze substantive feminine de la masculin prin sufixele e , ī , iṇe , yāṇī și altele.

Număr și caz

Semnificațiile numărului și unele cazuri în sindhi sunt exprimate cumulativ în inflexiune. În Sindhi, există două cazuri de inflexiune cu o paradigmă completă - direct ( nominativ ) și general indirect; de asemenea, ablativ , locativ și vocativ apar pentru cuvintele singure .

Un exemplu de paradigmă cu număr de caz

Așa-numitul caz agentiv este folosit pentru a exprima agentul în propoziții cu forme analitice ale verbelor tranzitive și coincide cu cazul general indirect.

Pe lângă cazurile de flexiune, există cazuri aglutinative în sindhi, exprimate prin sufixe care unesc forma cazului indirect general.

Dativ: khē .

Ablativ : khā n / khō n / khū n .

Locativ : mēn .

Vocativ: ē , hē , hō , yā , etc.

Adjectiv

Adjectivele în sindhi sunt de acord cu substantivele pe care le definesc în caz de flexiune și număr. În cazurile de precedență directă a unui adjectiv față de un substantiv, acordul asupra numărului nu poate fi realizat.

miercuri:

O parte din adjective, compusă în principal din împrumuturi, este invariabilă.

Grade de comparație

Gradul comparativ se formează prin stabilirea obiectului cu care se face comparația în ablativ:

salut asta- NOM	māṛh-ū persoană-NOM	hun a -khō n that. OBL-ABL	caṅ-ō bun-NOM	Ahē AUX.3SG
„Această persoană este mai bună decât aceea”

Superlativele se formează fie folosind forma cuvântului sabhini-khā n „cel mai bun dintre toate”, fie folosind o frază comparativă cu același adjectiv ca obiectul comparației:

salut asta- NOM	māṛh-ū persoană-NOM	sabhini-khān totul . OBL-ABL	caṅ-ō bun-NOM	Ahē AUX.3SG
"Acest om este cel mai bun"

caṅ-ē-khā n bun-OBL-ABL	caṅ-ō bun-NOM	māṛh-ū persoană-NOM
"cea mai buna persoana"

Pronume

În sindhi, se disting pronumele personale de persoana I și a II-a; demonstrativ , îndeplinind simultan funcția de pronume de persoana a III-a; returnabil; relativ; interogativ. Toate pronumele, cu excepția celor personale și reflexive, au forme emfatice cu o valoare focală. Ca și Kashmiri și Lakhnda, pe lângă expresia standard a unei atitudini posesive prin combinarea unui nume și a unui adjectiv pasiv, Sindhi o poate exprima prin sufixe isafet atașate numelor, verbelor și postpozițiilor.

Verbul

Verbul Sindhi are trei voci: activ, pasiv și cauzativ și două declinări, dintre care una (a-declinație) este formată din verbe intranzitive și verbe pasive, iar cealaltă (i-declinare) este formată din verbe tranzitive, inclusiv în formă cauzativă. . Unele dintre verbele de excepție tranzitive, totuși, aparțin declinației a. Verbele au forme finite ale prezentului / conjunctivului, imperativ, precum și infinitive nefinite, participi ale trecutului, prezentului și viitorului, mai multe forme ale așa-numitului participiu conjunctiv care exprimă următoarea imediată și numele agentului. Partea principală a formelor verbale este formată cu ajutorul unuia dintre cele trei verbe auxiliare: prezent, de acord în gen și număr, dar nu persoana verbului adjectiv thō , precum și verbele āhiyā n și huaṇu " a fi ". Un alt verb auxiliar este thiaṇu „deveni” . Formele prezent/subjunctiv au cel mai adesea sens conjunctiv, reținând sensul prezentului în absența unui verb auxiliar doar în vorbirea și zicările poetice. În vorbirea normală, forma de conjugare prezent/subjunctiv se formează prin combinarea conjugării prezent/subjunctiv cu verbul thō . Participiul prezent formează formele prezentului continuu, viitorului simplu (prin adăugarea sufixelor isafet), imperfectului, durativului viitor și durativului viitor (folosind verbe auxiliare). Participiul trecut formează trecutul intranzitiv cu ajutorul sufixelor isafet; tranzitivul trecut necesită fie nominativul pacientului, cu care participiul este de acord, și cazul agentiv al agentului, fie dativul pacientului și cazul agentiv al agentului; atunci participiul este la masculin singular. Cu ajutorul diferitelor verbe auxiliare, se formează formele trecutului obișnuit , perfectului , perfect perfect și viitor perfect.

Note

1. ↑ Gulshan Majeed. Etnia și conflictul etnic în Pakistan . Revista de Studii Politice . Consultat la 27 decembrie 2013. Arhivat din original la 11 iulie 2012. (nedefinit)
2. ↑ Sindhi . Limbile Gulper . Data accesului: 27 decembrie 2013. Arhivat din original la 28 decembrie 2013. (nedefinit)
3. ↑ Encyclopædia Britannica . Limba Sindhi . Data accesului: 29 decembrie 2013. Arhivat din original pe 5 februarie 2014. (nedefinit)
4. ↑ Limbi incluse în cea de-a opta agendă a Constituției Indiei | Departamentul de Limba Oficială | Ministerul Afacerilor Interne | GoI (link descendent) . www.rajbhasha.nic.in . Preluat la 9 aprilie 2018. Arhivat din original la 12 mai 2018. (nedefinit) 
5. ↑ Limba Sindhi, Dialectele Sindhi, Vocabularul Sindhi, Literatura Sindhi, Sindhi, Limba, Istoria limbii Sindhi . www.indianmirror.com . Consultat la 9 aprilie 2018. Arhivat din original la 1 iulie 2011. (nedefinit)
6. ↑ Comitetul Național pentru Minorități Lingvistice (link inaccesibil) . Preluat la 13 august 2018. Arhivat din original la 13 mai 2012. (nedefinit) 
7. ↑ Limbă și politică în Pakistan MIȘCAREA LIMBĂ SINDHI 103 103 7Mișcarea limbii sindhi . academia.edu . Consultat la 12 septembrie 2015. Arhivat din original la 16 mai 2015. (nedefinit)
8. ↑ The Imposition Of Urdu , GRUPUL DE ZIARE NAWAIWAQT (10 septembrie 2015). Arhivat din original pe 11 octombrie 2017. Preluat la 12 septembrie 2015.
9. ↑ Microsoft Word - Teaching of Sindhi & Sindhi etnicity.doc (PDF). Consultat la 13 august 2018. Arhivat din original la 12 octombrie 2018. (nedefinit)
10. ↑ 404 - tariqrahman (link indisponibil) . tariqrahman . Consultat la 15 noiembrie 2019. Arhivat din original la 20 iulie 2018. (nedefinit) 
11. ↑ Samar, Azeem. „Rezoluția AP solicită predarea Sindhi ca materie obligatorie în școlile private” Arhivată 7 august 2020 la Wayback Machine , „ The News ”, 13 martie 2019
12. ↑ Canal de știri 24 de ore pentru Sindhis: HC solicită răspunsul Centrului , Business Standard Private Ltd (4 septembrie 2015). Arhivat din original pe 5 martie 2016. Preluat la 12 septembrie 2015.
13. ↑ Sindhiwebsite=Servicii lingvistice acreditate (downlink) . Preluat la 7 mai 2016. Arhivat din original la 30 martie 2016. (nedefinit) 
14. ↑ Austin, Peter; Austin, Marit Rausing Catedra în domeniul lingvisticii Peter K. O mie de limbi : vie, în pericol și pierdute  . - University of California Press , 2008. - ISBN 9780520255609 . Arhivat pe 7 august 2020 la Wayback Machine
15. ↑ Paniker, K. Ayyappa. Literatura indiană medievală: anchete și  selecții . - Sahitya Akademi, 1997. - ISBN 9788126003655 . Arhivat pe 7 august 2020 la Wayback Machine
16. ↑ Limba Sindhi, Dialectele Sindhi, Vocabularul Sindhi, Literatura Sindhi, Sindhi, Limba, Istoria limbii Sindhi . www.indianmirror.com . Preluat la 24 septembrie 2019. Arhivat din original la 27 iulie 2019. (nedefinit)
17. ↑ Parekh, Rauf Limba sindhi și variațiile sale  . DAWN.COM (30 septembrie 2008). Preluat la 24 septembrie 2019. Arhivat din original la 24 septembrie 2019.
18. ↑ p.2 Propunere de codificare a scriptului Sindhi în ISO/IEC 10646 Arhivat la 13 ianuarie 2020 la Wayback Machine // std.dkuug.dk

Literatură

• E. Trumpp. Gramatica limbii sindhi. Trübner and Co., Londra, F.A. Brockhaus, Leipzig, 1872.
• GA Grierson. Studiu lingvistic din India. Vol. VIII, familia indo-ariană, grupul nord-vestic. Partea I. Sindhi & Lahnda. Publicații cu preț scăzut, Delhi, 2005
• G. A. Zograf. Structura morfologică a noilor limbi indo-ariane. Editura „Știință”, principala ediție a literaturii orientale. M., 1976
• Egorova R.P. Limba Sindhi. - M. : Nauka (GRVL), 1966. - 112 p. - ( Limbile popoarelor din Asia și Africa ).

Dicționare și enciclopedii	mare danez Rusă mare Brockhaus și Efron in jurul lumii Micul Brockhaus și Efron Britannica (online)
În cataloagele bibliografice	BNF : 12452665w J9U : 987007546152905171 LCCN : sh85122803 NDL : 00571190

Limbi oficiale ale Indiei
La nivel federal	Engleză hindi
La nivel de stat	assameză Bengal bodo Gujarati dogri kannada kashmir konkani Maithili Malayalam manipuri marathi nepaleză oriya punjabi rajasthani sanscrit Santali Sindhi tamil Telugu urdu hindi

limbi indo-ariane
Limbi vechi indiene Limba veche indiană Limbajul vedic sanscrit
Limbi medii indiene Pali
Noi limbi indiene occidental grupul nordic Sindhi lahnda Punjabi de Est grupul vestic Gujarati rajasthani grup central hindi de vest khari boli hariani braj canauji bundeluri oriental grupa estica Bengal assameză hindi oriental avadhi bagheli chhattisgarhi Bihari oriya grupul sudic marathi

Limbile Pakistanului
Urdu	Gramatica Urdu Alfabetul urdu hindustani Khari boli literatura urdu
punjabi	Gramatica punjabi Gurmukhi Shahmukhi Dialecte punjabi
Pashto	Gramatica Pashto Alfabetul Pashto Dialecte pașto
Sindhi	Gramatica Sindhi Alfabetul sindhi hodges Hudabadi dialecte sindhi
Balochi	Gramatica limbii baluchi Alfabetul limbii baluchi dialecte baluchi
Alte limbi	Limbi dravidiene Limbi dardice limbi nuristani Limbile Pamir Hindko farsi Dari Khazar limba ladakhi Ormuri jandavra Burushaski Rajasthani Sirayki Limbajul semnelor indo-pakistanez engleză pakistaneză