Toponimia Olandei

Toponimia Țărilor de Jos  este un set de denumiri geografice , inclusiv denumirile obiectelor naturale și culturale de pe teritoriul Țărilor de Jos . Structura şi componenţa toponimiei ţării sunt determinate de amplasarea sa geografică , componenţa etnică a populaţiei şi bogata istorie .

Numele țării

Olanda este adesea denumită „ Olanda ”, în timp ce Olanda de Sud și Olanda de Nord  sunt doar două dintre cele douăsprezece provincii ale ceea ce este acum Țările de Jos . Aceste provincii de-a lungul istoriei au fost cele mai dezvoltate și, prin urmare, cele mai faimoase în afara Țărilor de Jos, motiv pentru care în multe alte țări Olanda („ Olanda ”) a fost adesea numită întreaga țară. În rusă, numele „Olanda” a devenit larg răspândit după Marea Ambasada a lui Petru I. Vorbind acasă despre vizita lor în Olanda, membrii ambasadei au numit adesea țara Olanda, fără a menționa numele statului în ansamblu. [1] .

De la 1 ianuarie 2020, instituțiile oficiale, companiile, presa scrisă și universitățile din Țările de Jos au început să-și desemneze țara doar sub denumirea de „Țările de Jos”, renunțând la numele de „Olanda”. Ministerul olandez al Afacerilor Externe a explicat că acest lucru a fost făcut pentru a forma un brand național unificat [2] .

Numele „Țările de Jos” înseamnă literal „Țările de Jos” sau „Țări joase” (din olandeză.  neder  – „inferioare”, pământ – „pământ”), deoarece cea mai mare parte a teritoriului țării este o câmpie joasă plată [3 ] , cu toate acestea, traduceți textul său incorect, deoarece din motive istorice, acest termen este folosit pentru a se referi la o zonă care corespunde aproximativ Beneluxului modern (Țările de Jos, Belgia și Luxemburg ). La sfârșitul Evului Mediu , zona situată în cursurile inferioare ale râurilor Rin , Meuse , Scheldt , de-a lungul coastei Mării Nordului, a devenit cunoscută sub denumirea de „Ținuturile joase de pe litoral” sau „ Terenurile joase ” ( de Lage Landen bij de zee, de Nederlanden ).

Denumirea oficială a țării este Regatul Țărilor de Jos ( olandeză.  Koninkrijk der Nederlanden ), care se referă la un stat format din teritoriu european (de fapt Țările de Jos , Olanda.  Nederland ) și insulele Aruba , Curaçao și Sint Maarten situate în Caraibe.

Formarea și alcătuirea toponimiei

Pentru țările Benelux în ansamblu, termenii germani comuni care formează toponime sunt tipici, oarecum modificați sub influența limbii olandeze sau, mai precis, a grupurilor de dialecte corespunzătoare numite olandeză și flamandă ( Olanda  este o regiune din Țările de Jos, Flandra este o comunitate administrativă și o regiune în Belgia ). Olandeza aparține grupului de limbi germanice (un subgrup al limbilor germanice de vest ) din familia de limbi indo-europene și este intermediară între germană și engleză . Toponimia Olandei se caracterizează prin vechimea majorității numelor cunoscute [4] .

Pe hărțile în limba rusă, toponimele olandeze sunt adesea transmise în forme caracteristice limbii germane [4] . Cei mai obișnuiți formanți ai toponimelor olandeze sunt, de asemenea, similare cu cele germane: -burg ("cetate"), -hede ("păștină"), -o ("regiune" sau "province"), -huizen ("case, ferme" ), -kerk ("biserică"), -dorp ("sat"), -hem ("adăpost, locuință"), -mond ("gură"), -brok ("pod"), -volde ("pădure" ): Enkhözen , Harkstede , Rütenbrock , Enschede , Hofdorp , Nijkerk , Tilburg , IJselmonde , Voorburg , Gorinchem [4] .

Există numeroase nume de locuri în Olanda cu baza -baraj („dig, baraj, baraj”): Amsterdam , Rotterdam , Zaandam , Schiedam , etc. [5] . Există, de asemenea, desineri frecvente în -hafen ("port"), -zand ("nisip"): Brouvershaven ‚ Clusterzande , Cadzand , etc.

În partea de mijloc a Țărilor de Jos (Provincia Gelderland ), numele siturilor situate sub nivelul mării conțin termenul de nomenclatură weerd sau waard . Diverse tipuri de agropeisaje și așezări sunt reflectate în termenii pas, bosh, laar, haar, eng, akers, ingen, beemd, maat etc. [5] . Dezvoltarea legumiculturii și horticulturii este indicată de denumirile Boomgaard , Gaardorp , Viingaarden . Diferite tipuri de teren forestier sunt caracterizate prin termenii pass, boss, lo, laurel, haar . Tipurile de peisaje sunt reprezentate prin nume care conțin conceptele de zone joase, locuri unde se sparg barajele, dealuri și natura stratului de sol. Multe nume sunt asociate cu lacurile de acumulare și lucrările de recuperare a terenurilor efectuate în această zonă. Există nume care transmit concepte care caracterizează vechile raporturi juridice . Originalitatea peisajelor olandeze este surprinsă în termeni tipici care s-au dezvoltat pe țărmurile Mării Nordului . Aparent, din aceste locuri provin termenii poldere , marșuri , dune , wați , care au devenit general geografic [6] .

Politica toponimică

Țările de Jos nu au un singur organism a cărui competență să includă dezvoltarea politicii toponimice în țară; parțial, aceste probleme sunt gestionate de Serviciul de Carte Funciară , care face parte din Ministerul Infrastructurii și Mediului din Țările de Jos [ 7] .

Note

  1. ↑ Lara Gabriel. Un ghid pentru supraviețuirea într-o țară nouă . — Litri, 20-05-2017. — 236 p. — ISBN 9785457501157 .
  2. ↑ Numele „Holland” a încetat oficial să mai existe . Copie de arhivă datată 2 ianuarie 2020 la Wayback Machine // RBC , 01/02/2020
  3. ↑ Pospelov, 2002 , p. 289.
  4. ↑ 1 2 3 Zhucevici, 1968 , p. 282.
  5. ↑ 1 2 Basik, 2006 , p. 129.
  6. ↑ Jucevici, 1968 , p. 283.
  7. ↑ kadaster.nl  (nid.) . Data accesului: 22 septembrie 2020.

Literatură