Toponimia Austriei

Toponimia Austriei  este un set de denumiri geografice , inclusiv denumirile obiectelor naturale și culturale de pe teritoriul Austriei . Structura şi componenţa toponimiei ţării sunt determinate de amplasarea sa geografică , componenţa etnică a populaţiei şi bogata istorie .

Numele țării

Numele german pentru Austria, Österreich , provine de la cuvântul vechi înalt german Ostarrichi , care apare într-un document din 996. Se crede că acest cuvânt este o traducere a latinului Marchia Orientalis (Marș oriental) în dialectul local [1] . Actuala Austria a fost o „marcă”  - teritoriul de graniță al Ducatului Bavariei , creat în 976 . Reich înseamnă „regatul” sau „imperiu”. Ostmark (Ostmark), o traducere a Marchia Orientalis în germană simplă, a fost folosită oficial pentru a denumi teritoriul după ce a fost anexat de Germania nazistă. Numele Austria (Austria) este o latinizare a Österreich , produsă pentru prima dată în secolul al XII-lea. Acest lucru a condus la confuzie, deoarece germanul Ost înseamnă „est”, dar latinescul auster înseamnă „sud”, în acest caz (Austria era la nord de zona limbii latine) desemnând marginea de sud a zonei limbii germane. De la numele franc al mărcii Austriaca  - „Est” prin versiunile ucrainene și poloneze ale Austriei , s-a format Austria rusă [2] .

După încheierea Primului Război Mondial în 1918, Reichsrat a abolit monarhia și Camera Lorzilor, a proclamat Imperiul Austriei Republica Austria Germană ( Republik Deutschösterreich ) și parte a Imperiului German, ceea ce a dus automat la ruperea Uniunea Austro-Ungară și lichidarea Imperiului Austro-Ungar . Austria germană nu a durat mult. În condițiile Tratatului de pace de la Saint-Germain din 1919, numele republicii a fost schimbat din „Austria germană” în „Austria” și orice încercare de unire a țării cu Germania a fost interzisă. Prima Republică Austria a durat până în 1938, când, ca urmare a Anschluss , a fost anexată Germaniei naziste . După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și intrarea în vigoare a Declarației de Independență a Austriei în 1955, țara și-a dobândit numele modern - Republica Austria ( germană:  Republik Österreich ).

Formarea și alcătuirea toponimiei

Toponimia Austriei este similară ca origine și structură cu toponimia Germaniei , ceea ce se datorează, în primul rând, dominației limbii germane în ambele țări . Tipuri toponimice germanice apar pe teritoriul Austriei: Perchtoldsdorf , Uttendorf , Innsbruck , Stockerau , Lengau , Salzburg , Klagenfurt , Firstensfeld , Freistadt , Weitsberg , Retenstein , Achenkirchen și altele.

Oikonimia Austriei a fost relativ bine studiată. Numărul de oikonime austriece , al căror sens semantic este destul de evident, este de aproximativ 65%. Conform semnificației bazelor de formare, acestea sunt distribuite aproximativ după cum urmează:

• Grupa I - denumiri aparute in legatura cu conditiile naturale ale zonei - 30%;
• Grupa a II-a - denumiri aparute pe baza fenomenelor sociale si economice - 20%;
• Grupa III - denumiri care caracterizează trăsăturile obiectului - 27%;
• Grupa IV - nume patronimice (date despre nume și nume) - 10%,
• Grupa V - nume transferate - 8%,
• Grupa VI - nume cu semnificație religioasă și de cult - 5% din toate fundațiile înființate [3] .

Hidronimia Austriei are multe în comun cu alte părți ale Europei străine: numele râurilor mici sunt de înțeles și pot fi adesea descifrate folosind limba germană modernă. În plus, observațiile hidronimiei Austriei ne permit să concluzionam că văile râurilor mari au fost așezate inițial în Alpi și aceste râuri și-au primit prenumele. după aceea, afluenții mari și-au primit numele și apoi au fost așezate văile râurilor mici. Prin urmare, numele râurilor mari sunt de obicei mai vechi decât numele pâraielor mici. Pe baza lucrărilor lui V. Steinghauser, se poate presupune că cele mai mari râuri ar trebui să aibă nume de origine iliră , afluenți mari - denumiri de origine celtică și râuri mici - germane [4] .

Unele diferențe specifice în toponimia austriacă sunt asociate cu condițiile naturale ale țării. Deci, oronimele austriece sunt foarte diverse , pentru care formați precum -berg (munte), -felse (roci), -spitze (sus), -horn (corn, dinte), -tal (vale), -hoe (înălțime) : Wendenberg , Kreuzberg , Kolberg , Zugspitze , Schmittenhöhe , Zillertal , Illertal etc.

În toponimia țării există un anumit strat de toponimie slavă , care se datorează existenței în mileniul I pe teritoriul Austriei moderne a statelor slave, în special, Carantania în secolele VII-IX [5] .

Toponimia Austriei (precum și a Germaniei) este caracterizată de un număr foarte mic de cele mai recente redenumiri oficiale.

Politica toponimică

Problemele politicii toponimice din Austria sunt tratate de Grupul de lucru pentru toponimia cartografică ( germană :  Arbeitsgemeinschaft für Kartographische Ortsnamenkunde ) , înființat în 1968 [6] .

Note

1. ↑ Dicționar etimologic online, „ Austria Arhivat 22 august 2016 la Wayback Machine ”
2. ↑ Pospelov, 2002 , p. 23.
3. ↑ Jucevici, 1968 , p. 278.
4. ↑ Jucevici, 1968 , p. 277.
5. ↑ Simoniti, Vasko & Peter Štih (1996): Slovenska zgodovina do razsvetljenstva . Klagenfurt: Mohorjeva družba și Korotan.
6. ↑ INFORMAȚII DE CONTACT PENTRU AUTORITĂȚILE  NAȚIONALE DE NUMELE GEOGRAFICE . Preluat la 22 septembrie 2020. Arhivat din original la 1 octombrie 2020.

Literatură

• Instrucțiuni pentru transferul rusesc al numelor geografice germane / Comp.: V. S. Shirokova; ed. G. P. Bondaruk. - M. , 1974. - 32 p.
• Zhuchkevich V.A. Toponimia generală. Ediția a II-a, corectată și mărită. - Minsk: Școala superioară, 1968. - 432 p.
• Nikonov V.A. Dicționar toponimic scurt. - M . : Gândirea, 1966. - 509 p. - 32.000 de exemplare.
• Pospelov E. M. Nume geografice ale lumii. Dicţionar toponimic / rev. ed. R. A. Ageeva. - Ed. a II-a, stereotip. - M . : Dicționare rusești, Astrel, AST, 2002. - 512 p. - 3000 de exemplare.  — ISBN 5-17-001389-2 .
• Toponimia Austriei // Dicționarul denumirilor geografice ale Austriei: Volumul 1: A–X  / comp. V. S. Buzykina ; ed. Z. V. Morozova . — M  .: Nauka , 1983. — 248 p. - 500 de exemplare.
• Toponimia Austriei // Dicționarul denumirilor geografice ale Austriei: Volumul 2: C-Ya și Index  / comp. V. S. Buzykina ; ed. Z. V. Morozova . — M  .: Nauka , 1983. — 249-478 p. - 500 de exemplare.
• Dicționar al numelor geografice ale țărilor străine / A. M. Komkov. — M .: Nedra, 1986. — 459 p.