Limba Komi

Limba Komi-Zyryan (limba Komi)
nume de sine	Komi kyv
Țări	Rusia
Regiuni	Republica Komi , districtul autonom Khanty-Mansi - Yugra , districtul autonom Yamalo - Nenets , regiunea Tyumen
statutul oficial	Republica Komi
Numărul total de difuzoare	219 205 [1]
stare	există pericol de dispariție
Clasificare
Categorie	Limbile Eurasiei
Familia Uralului ramura finno-ugrică grup permian
Scris	Chirilic ( scriere Komi )
Codurile de limbă
GOST 7,75–97	koi 320
ISO 639-1	kv
ISO 639-2	kom, kpv, koi
ISO 639-3	kom, kpv, koi
Atlasul limbilor lumii în pericol	373
Etnolog	com
IETF	kv
Glottolog	komi1267
Wikipedia în această limbă

Limba Komi sau limba Komi-Zyryan ( Komi Komi Kyv , Komi Kyl , Komi Kyy ) este limba poporului Komi . Distribuit în Republica Komi și Teritoriul Perm , parțial în nord-estul Regiunii Kirov , pe Peninsula Kola , în Republicile Autonome Nenets , Yamalo-Nenets și Khanty-Mansi . raioane ale Federației Ruse. Număr de vorbitori 156.099 ( recensământul din 2010 ). Grupuri mici de transportatori sunt reprezentate și în Ucraina (4 mii) și Kazahstan (1,5 mii).

Komi este una dintre limbile permiene ( ramura finno-ugrică a familiei uralice ). Are dialectele Syktyvkar, Nizhnevychegodsky, Upper Vychegodsky, Middle Sysolsky, Upper Sysolsky , Vymsky , Luzsko- Letsky , Izhma , Pechorsky și Udora .

Din punct de vedere morfologic, limba Komi aparține limbilor aglutinante [2] [3]

Statut oficial și educațional

Limba Komi este (împreună cu rusa ) limba de stat a Republicii Komi [4] . În conformitate cu legea Republicii Komi „Cu privire la educație” [5] , „în toate instituțiile de învățământ acreditate de stat, studiul limbii Komi și Rusa ca limbi oficiale ale Republicii Komi este obligatoriu în conformitate cu lege."

În 2011, Ministerul Educației din Komi a introdus studiul obligatoriu al limbii Komi din clasa întâi. În septembrie 2011, Curtea Constituțională a Republicii a emis o decizie cu privire la studiul obligatoriu al limbii Komi în școlile disciplinei federației - atât pentru Komi, cât și pentru unii elevi. Școlile au dreptul de a alege programul de predare a limbii Komi - „ca o limbă de stat” (2 ore pe săptămână în clasele primare) și „ca un nativ” (până la 5 ore pe săptămână) [6] . În decembrie 2014, limba Komi este predată în 97% din școlile din republică, 51,4 mii de copii o învață. Ca limbă maternă, Komi este predat în 77 de școli pentru 4317 elevi [7] [8] .

În Republica Komi se iau măsuri pentru păstrarea denumirilor tradiționale ale obiectelor geografice. Numele așezărilor, străzilor, piețelor, indicatoarelor rutiere sunt întocmite în komi și rusă. În cazurile în care obiectul are un nume Komi, acesta este dat în ortografia existentă, apoi varianta sa adaptată la limba rusă. Dacă obiectul are un nume tradițional rusesc, i se dă o variantă adaptată normelor de limba Komi. Dacă un obiect are atât un nume Komi, cât și unul rusesc, ambele sunt recunoscute ca oficiale [9] .

Dialecte

Limba Komi este împărțită în 10 dialecte, care și-au primit numele din distribuția teritorială:

• Nizhnevychegodsky  - apare pe teritoriul regiunilor Ust-Vymsky și parțial Syktyvdinsky ; granițele sale sunt pe de o parte cu. Chasovo ( districtul Syktyvdinsky ), pe de altă parte - cu. Mezheg ( districtul Ust-Vymsky ) [10] .
• Verkhnevychegodsky  - ocupă bazinul râului. Vychegdy cu afluenți. După numărul de vorbitori, este cel mai mare dialect al limbii Komi-Zyryan [11] .
• Srednesysolsky  - situat în mijlocul râului. Sysoli din s. Pazhga la sat Palauz inclusiv, vorbind cu. Lozym este un dialect de tranziție între dialectele Middle Sysol și Syktyvkar. Potrivit lui N. A. Kollegov și G. G. Baraksanov, principalele trăsături distinctive ale dialectului Middle Sysol s-au dezvoltat pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea [12] .
• Prisyktyvkarsky  - comun în Syktyvkar și satele situate lângă el: de-a lungul râului. Sysola până la satul Shoshka , de-a lungul râului. Vychegde până la satele Parcheg și Krasnaya [13] .
• Verkhnesysolsky - transportatorii trăiesc în principal în cursurile superioare ale râului Sysola, în districtul Koygorodsky din Republica Komi și în satul Kobra , districtul Darovsky , regiunea Kirov.
• Udorsky  - teritoriul de distribuție a dialectului Udorsky în termeni administrativi corespunde districtului Udorsky al Republicii Komi [14] . Ca dialect separat, a fost dezvoltat de lingviști în secolul al XVIII-lea. Materialele acestui dialect au stat la baza primei gramatici Komi tipărite (1813) [15] .
• Izhemsky  este limba lui Izhma Komi . Baza pentru dialectul Izhma a fost dialectul Vym zero-el [16] .
• Vymsky - distribuit în bazinul râului Vym și lângă lacul Sindor în granițele regiunilor Knyazhpogost și Ust-Vymsky [17] .
• Pechorsky  - vorbitorii acestui dialect trăiesc de-a lungul râului. Pechora cu afluenții săi deasupra satului Medvezhskaya până la satul Mamyl [18] .
• Luzsko-Letsky  - format aproximativ în secolele XVII-XVIII, distribuit în bazinul râului. Luza și în cursul superior al râului. Letki ; în cadrul districtului Priluzsky ( Verkholuzsky , Gurevsky, Zanulsky , Letsky , Mutnitsky , Noshulsky , Obyachevsky , Prokopevsky, Sludsky , Chernyshsky , Chitaevsky , precum și parțial Vaimossky , Vukhtymsky , Loemsky și Spascilsubsky ).

O caracteristică care diferă între dialecte este consoana în locul silabei finale istorice [-l] [20] . Pe baza acestui criteriu se disting următoarele:

• El dialects - [ l ] se păstrează în toate pozițiile: kylys „ limba lui”, kyl „ limba ”. Acestea sunt dialectele Middle Sysolsky, Upper Sysolsky , Luz-Letsky , Pechora și o parte din dialectele dialectului superior Vychegodsky.
• dialectele ve-el - [ l ] la sfârșitul silabei se transformă în [v]: ky lys , ky v . Acestea sunt Syktyvkar (și norma literară bazată pe aceasta), Vychegodsk de Jos, dialectele Udora și o parte din dialectele dialectului Vychegodsk superior.
• dialecte nul-el - [l] la sfârșitul unei silabe se transformă într-o vocală de dublare (precedând [ l ] într-o silabă) sau dispare cu totul (printr-un pas [v]): ky lys , ky sy sau ky . Acestea sunt dialectele Vymsky, Izhma și o parte din dialectele dialectului superior Vychegodsky.

În 1918, dialectul Syktyvkar a fost adoptat ca bază a limbii literare, care este un dialect de tranziție între dialectele Vychegodsk inferior, Vychegodsk superior și Sysolsky [21] . O mare contribuție la dezvoltarea normelor literare ale limbii Komi a adus-o G. S. Lytkin (1835-1907).

Scrierea

În epoca pre-creștină, Komi foloseau semne tribale runice - treceri , sculptate pe calendare de vânătoare din lemn și roți care învârteau.

Încercările de a crea o scriere Komi bazată pe trecerile, alfabetul chirilic și grecesc ale misionarului ortodox Stefan din Perm datează din secolul al XIV-lea. Cea mai veche inscripție care a supraviețuit în limba Komi-Zyryan, realizată în scrierea permiană veche , se află pe icoana Trinității Zyryanskaya din secolul al XIV-lea , conform legendei, scrisă de însuși Stefan.

Vechiul alfabet Komi - anbur  - a existat până în secolul al XVII-lea, apoi a primit semnificația scrisului secret în Moscova, Rusia.

Scrierea chirilică a fost folosită încă din secolul al XVII-lea (în 1930-1936 a fost scrisă în latină [22] ). În 1918-1930 și 1936-1938 a fost folosit alfabetul Molodtsov : ј C/c L/l Ԉ/ԉ M/m N/n Ԋ/ԋ O/o Ӧ/ӧ P/p R/r S/s Ԍ/ ԍ T/t Ԏ/ԏ U/a B/h W /sh Shch/shch S/s. Alfabetul modern, introdus în 1938, este format din 35 de litere bazate pe rusă.

Există sunete specifice exprimate prin literele Ӧ (minuscule - ӧ , pronunțate aproape ca un e-revers, doar „mai greu”) și І (minuscule - i , „hard și”, scrise numai după literele d , z , l , n , s , t ), precum și combinațiile diftongice dz (ambele sunete sunt moi) și j (ambele sunete sunt dure). Sunetul cu înainte de vocala anterioară ulterioară ( și , e ) și un semn moale se pronunță încet (ca u rusesc ).

În literatura finno-ugră publicată în afara Rusiei, cuvintele din limba Komi-Zyryan sunt scrise în latină. Literele latine standard corespund sunetelor general acceptate, de exemplu: bur kerka - bur kerka. Pentru a transmite foneme și sunete Komi specifice, semnele diacritice (caron) sunt adăugate literelor latine, de exemplu: šom - shom, kuč - kutsh, žöm - zhöm. Pentru a transmite moliciune, se adaugă un apostrof la litera de sus, de exemplu: pan' - pan, l'ok - lek, kos' - kos.

Alfabetul Komi modern :

Istorie

Pentru o istorie generală a limbilor permiene, vezi limbi permiene#Istorie .

Limba comună Komi, conform lui V. I. Lytkin , a durat doar unul sau două secole în jurul secolelor IX - XI . Apoi, ca urmare a migrației unei părți din triburile Komi departe spre nord, a avut loc delimitarea teritorială a vechiului popor Komi și a început împărțirea limbii în dialectele Komi-Zyryan și Komi-Permyak , care a luat în sfârșit. formă în secolele XIV - XV [23] . Dialectul Komi-Yazva s- a dezvoltat mai târziu, după izolarea Permilor de Est de către coloniștii ruși.

Caracteristici lingvistice

Vocalismul se caracterizează prin prezența a 7 vocale (în Komi-Yazva - 10), inclusiv rândul din mijloc ( ы , ӧ ).

Ca și în udmurt , consonantismul este reprezentat de 26 de consoane.

Natura și locul stresului variază în funcție de dialect.

Se deosebește de udmurta înrudită prin prezența unor cazuri suplimentare ( finalis , comitative și, nu în toate dialectele, comparative ), păstrarea prefixului superlativ med- ( medbur  - „cel mai bun”).

Vocabularul Komi este caracterizat de o influență mai puțin turcească decât în ​​limba udmurtă.

Limba Komi-Zyryan, spre deosebire de Komi-Permian , se caracterizează prin:

• tendința de a accentua pe prima silabă,
• lipsa comitativului în sistemul de cazuri al majorității dialectelor,
• absența unui sistem de cazuri externe și locale aproximative,
• prezența sufixelor personal-posesive în formele infinitive ale verbului (vezi # Infinitiv ),
• absența formei vocative a substantivelor în -ӧй.

Morfologie

Substantiv

Nu există gen gramatical .

Pluralul se formează prin adăugarea sufixului -yas la rădăcină :
chachayas  -  jucării, gulyuyas - porumbei

• după rădăcină într-o consoană - prin intermediul - ъ- :

moon -y-yas - zile, kymӧr -y -yas  - nori

• Există 16 cazuri în limba Komi .
• Desinențe de caz urmează pluralul și sufixul posesiv. În prezența acestuia din urmă, obținem o declinare personal-posesiva, care are o formă specială în unele cazuri. Forma normativă (sufix posesiv + caz) nu este notă în tabelul de mai jos.
• Cazul nominativ nu are sfârșit.

Întrebare	Numele cazului	Sfarsitul	Ale mele	ta	a lui	al nostru	ta	lor
cine ce?	Nimtan, Nominativ	zero	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''
cui, al cui?	Asalan, Posesiv	-lӧn	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''
de la cine, de la ce?	Bostan, „curajos”	-chel	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''
cui; la ce?	Setan, Dativ	-te iubesc	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''
pe cine? (sufocare) pe cine, ce? (tranziție)	Keran, acuzativ	-ӧс -сӧ	-ӧс	-tu	-сӧ	-nymös	-nytӧ	-nysӧ
cine ce? cât costă?	Kerantorya, Creative	-ӧн	-ne	-de mai sus	-ne	- angajat	-nanyd	- bonde
fara cine, ce?	Toryodan, Privind	-тҧг	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''
cu cine, ce?	Ӧtvyvtan, articulație	-kod	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''
pentru cine, ce?	Mogman, țintă	-la	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''
unde, in ce?	Ina, localnic	-yn	-a.m	-iad	-ac	-anym	-anyd	- anason
de unde, de ce?	Petan, Original	-da	-sym	-syid	-syys	fiul	synyd	sonnys
unde ce?	Pyran, Intrarea	-ӧ	-a.m	-iad	-ac	-anym	-anyd	- anason
de exemplu la care, Pentru ce?	Matystchan, Aproximativ	căprioară	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''
de la cine, de la ce?	Ylystchan, În periferie	-xian	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''	'''''
De ce? (mutare)	Wujan	-ӧd	-ӧdym	-ӧdyd	-ӧdys	-adnym	-ӧdnyd	-ӧdnys
cui, ce?	Vaughan, Perfectorul	-ӧdz	ӧzym	ӧdzyd	ӧdzys	ӧdznym	ӧdznyd	ӧdznys

Exemplu:

zon -yas -ys-ly = băiat -pl. h-her-for = ei băieți

Nume adjectiv

Sufixe:

-sa apartenenta (personaje folclorice - Vӧrsa  - Goblin: vӧr  - pădure, Vasa  - apă: va  - apă; Syktyvkarsa  - Syktyvkar)
-a, -I prezență, s ( kymӧra enezh  - cer înnorat, shuda olӧm  - viață fericită, lit. : viață cu fericire)
-tӧm fără- /nu- ( kymӧrtӧm enezh  — cer fără nori, shudtӧm olӧm  — viață nefericită)

Nu se modifică pentru persoane și numere în funcția de definiție:

micha frumos
micha dzoridz-ly la o floare frumoasă
micha dzoridz-ya flori frumoase

Se schimbă prin numere în funcția predicatului cu ajutorul sufixului - ӧс:

Oshyas ydzhyd -ӧs. - Urșii sunt mari.

Grade de comparare a adjectivelor și adverbelor:

yong este puternic
yong- jik is strong- ei
mierea (xia) yong este cel mai puternic

Pronume

Pronume personale:

Caz nominativ
pe mine	eu	mi	noi
te	tu	ti	tu
siyӧ	el ea ea	găsi	ei
Dativ
Schimbare	mie	miyanly	ne
tenyd	tu	tiyanly	pentru tine
syly	către el	bani lichizi	lor
Acuzativ
meniul	pe mine	miyanös	ne
teno	tu	tіyanӧs	tu
syyös	a lui	naios	lor

Pronume personale genitiv plus sufixe posesive:

menam	zonm- ӦЫ	al meu, am
thanad	zonm- YD	a ta, ai
silӧn	zonm -YS	el, el are
miyan	zona- NYM	ale noastre, ale lor
tian	zone - NID	a ta, ai
nal	zone - NS	ei, au

Sufixul însuși exprimă sensul posesivității, astfel încât un substantiv poate fi folosit fără un pronume posesiv:

băieții mei = băiat -pl. h. -my = menam zon- yas - ӧy = zon- yas - ӧy

Cifrele

Cantitativ: 1 - ӧtik, 2 - kyk, 3 - kuim, 4 - nol, 5 - vit, 6 - liniștit, 7 - sizim, 8 - kokyamys, 9 - okmys, 10 - das, 11 - das ӧtik, 12 - das kyk etc.
Zeci, sute, mii: 20 - kyz, 21 - kyz ӧti, 22 - kyz kyk, ..., 30 - komyn, 40 - non-lyamyn, 50 - vetymyn, 60 - quitymyn, 70 - sizimdas, 80 - kokyamysdas, 90 - okmysdas, 100 - sho, 1000 - surs.
Ordinal: medvodza, mӧd, koimӧd, nёlӧd, vitӧd etc. -ӧd.
Colectiv: -nan (Pyzan vylyn vӧlі sizim nebog, pyris mam yes bostis sizimnansӧ. - Erau șapte cărți pe masă, mama a intrat și le-a luat pe toate) .

Verbul

În limba Komi, infinitivele au terminații -ny sau -yny , care sunt înlocuite cu declinare

Infinitiv: gizh -ny a scrie

Forme colocviale ale infinitivului:

Eu sunt un gizhnyd , tu ești un gizhnytӧ ești un gizhnys
_ _ _

Forme personale: -ysht- „un pic”, „at-” ( vost-ny ӧdzӧssӧ  - deschide ușa, vost-ysht-ny ӧdzӧssӧ  - deschide ușor ușa)
-l / al / yl / va / yv scurt- termenul
-lyvl / - іvl / -yval / -lav multiplu ( shu-l-іs  - vorbit, shu-l-іvl-іs  - folosit pentru a spune)
-olt / -evt / -nit /
-ӧkt / -ӧkt / - ӧst /
-ӧbt / -al single
-ym / -z / -dz initial
-sya finished

Angajamente

-ӧd/-t/-d obligatoriu; formează verbe tranzitive ( paskyd  - wide, pask-ӧd-ny  - a extinde, a face larg; vel-av-ny  - a studia, vel-ӧd-ny  - a preda)
-s / -z / -h reflexiv ( vel- ӧd-ny  - teach, led-ӧd-ch-ys  - student, student)

Timp

La singularul conjugării negative, infinitivul este folosit fără -ny / -yny

Un cadou

pozitiv						negativ
-A		-a.m				og		ogӧy -ӧy
-un		-anyd				el		one-ӧy
-ӧ		-ҧы				oz		lacuri

B. Viitorul-1

Diferă de Real 1 doar la persoana a 3-a: -as , -asny .

• Negativ: neformat.

Viitorul-2 (dificil)

kut-a, starts-a, mӧd-a, lo-a gizhny (voi, voi începe, mă duc, voi începe să scriu)
kut-an, starts-an, mӧd-an, lo- un gizhny
etc.

• Negația se formează prin adăugarea unei particule negative (vezi timpul prezent) la verbul auxiliar, infinitivul rămâne neschimbat.

B. Trecut-1

pozitiv						negativ
-și		-lor				de exemplu		egӧy -ӧy
-în		-innyd				ro		enӧy -ӧy
-este		-isny				ez		ez-ny

Trecut-2

Folosit în vorbirea narativă, transmiterea cuvintelor altor persoane; vorbitorul nu a fost martor la evenimentele descrise, astfel că persoana întâi este absentă; poate fi tradus în rusă descriptiv: „pretins a mers”.

-ӧmyd		-ӧmnyd
-ӧma		-ӧmaӧs

• Forma negativă a timpului al doilea trecut: format cu abu

Abu gij-ӧmyd spune că nu ai scris

Exemple de forme verbale

gizh -ӧny scrie
og gizh nu scrie (termină zero)
oz gizh -ny nu scrie

Imperativ

gizh write
en gizh do not write
gizh -amӧy (da) vom scrie
gizh -ӧy write enӧ
gizh - ӧy nu scrie

La persoana a treia singular. și multe altele. h. imperativul se formează în mod analitic:
honey sіyӧ gizh-ӧ, honey naiӧ gizh-ӧny  — lasă-l să scrie, lasă-i să scrie.

Participiu

-sy prezent (exprimă simultan o persoană, subiect sau obiect al acțiunii: uj  - lucru, ujalys  - lucrător / lucrător)
[-un] sufix majoritar adjectiv, vezi denumirile cazurilor)
-ӧm trecut (gizh-ӧm pismo - scrisoare scrisă)
- тӧм trecut negativ

Participii

-ig(ӧm) + sufix posesiv în același timp
-ӧmӧn în același timp
-tӧdz la
-тӧг fărămăsură
-mӧn

Exemple: sealӧmӧn munny  - du-te să râzi; seralӧmtӧg petny  - ieși (pleacă) fără să râzi; Mudzӧmtӧdz udzhavny  - a lucra până la oboseală.

Adverbe

Se formează din adjective prin adăugarea unei vocale a , de exemplu: micha (frumoasă) - michaa (frumoasă), munte (tare) - munte (tare), non-byd (moale) - non-byda (încet).

Postpoziții

• Ele vin după substantiv.
• Ei refuză, lăsând substantivul înrudit cu ei în cazul nominativ:

syumӧd vyl- ӧ	pe scoarța de mesteacăn
sumud vyl- yn	pe scoarța de mesteacăn
syumӧd vyls	din scoarța de mesteacăn

Când
vyl-ys = top

Alte postpozitii:

- doryn, ordyn, dynyn, (la, aproape, aproape,)
- ulyn (sub)
- vodzyn (înainte)
- etc.

Sintaxă

• În mare parte asemănătoare cu limba rusă.
• Rolul prepozițiilor îl joacă cazurile și postpozițiile.
• După numerale, substantivul este la singular.
• Un adjectiv înaintea unui substantiv nu este de acord cu cuvântul pe care îl definește.
• Definițiile neizolate vin întotdeauna înaintea cuvântului care este definit.
• Întrebarea se formează prin adăugarea unei particule -ӧ , prezență - cu ajutorul cuvântului em (ӧs) , absență - abu (ӧs)

Vocabular

Vocabularul conține împrumuturi indo-iraniene , iraniene , bulgare , kareliane - vepsiene , Khanty - Mansiysk , neneți , slave - ruse .

Explorând

Începutul studiului limbii Komi-Zyryan a fost stabilit în secolul al XVIII-lea (G.F. Miller, I.I. Lepekhin, P.S. Pallas etc.), dar studiul cu adevărat științific începe în secolul al XIX-lea ( A.I. Sjogren , M. A. Castren , F. I. Wiedemann , P. Savvaitov , G. S. Lytkin și alții) [24] . În prezent, specialiștii din toate domeniile lingvisticii Komi sunt concentrați în Republica Komi ( Centrul științific Komi al filialei Ural a Academiei Ruse de Științe , Universitatea de Stat Syktyvkar , Institutul Pedagogic de Stat Komi , Institutul pentru perfecționarea profesorilor); Limba Komi face obiectul cercetării în centrele finno-ugrice atât din Rusia, cât și din străinătate [25] .

Antroponimie

Reviste

• Komi mu  este un ziar republican.
• Chuzhan kyv  este un jurnal de filologie.
• Voyvyv kodzuv („Steaua polară”) - (circulare - aproximativ 1000) a fost publicat lunar din anii 1920 (întâi sub numele de „Ordym” („Trail”)).
• Artă („Făcăul”) - materialele sunt în Komi și rusă (difuzare - 1000-1500) a fost publicată trimestrial din 1996.
• Vyl tuyud („Pe noua cale”) este un ziar regional al regiunii Udora (circulare - aproximativ 1000), publicat de trei ori pe săptămână.
• Parma Gor (Sound of the Taiga) este un ziar regional al districtului Ust-Kulomsky (tire aproximativ 1000), publicat de trei ori pe săptămână.

Note

1. ↑ Suma numărului de poziții „Komi” și „Komi-Permyak” conform recensământului din 2010, arhivat la 22 septembrie 2018 la Wayback Machine .
2. ↑ Limba Komi - toate cele mai interesante de pe PostNauka . postnauka.ru . Preluat la 13 ianuarie 2022. Arhivat din original la 30 august 2021. (Rusă)
3. ↑ PERM LANGUAGES • Marea Enciclopedie Rusă - versiune electronică . bigenc.ru . Preluat la 13 ianuarie 2022. Arhivat din original la 1 ianuarie 2022. (nedefinit)
4. ↑ Art. 67 din Constituția Republicii Komi : „Limbile de stat ale Republicii Komi sunt Komi și Rusa”. Arhivat pe 26 ianuarie 2016 la Wayback Machine
5. ↑ Legea Republicii Komi din 6 octombrie 2006 Nr. 92-RZ „Cu privire la educație”
6. ↑ 89 de limbi materne. Prezentare generală: Studiul limbilor naționale în republicile și districtele Rusiei. Arhivat pe 24 iunie 2019 la Wayback Machine pe 1 mai 2014.
7. ↑ Oficialii au cerut studiul obligatoriu al limbii Komi de către toți copiii Arhivat 28 noiembrie 2020 la Wayback Machine . 25 decembrie 2014.
8. ↑ Ministru adjunct al Educației Komi: „Nu se discută problema dacă să studiezi sau nu limba Komi la școală” Arhivat 4 martie 2016 pe Wayback Machine . Agenția de informații „BNK”. 24 decembrie 2014.
9. ↑ Legea Republicii Komi din 28 mai 1992 „Cu privire la limbile de stat ale Republicii Komi” Copie de arhivă din 1 octombrie 2015 privind Wayback Machine , art. 23.
10. ↑ Turkin A. Nizhnevychegodsky dialect al limbii Komi-Zyryan. - Tallinn / Hamburg, 1998. - P. 8.
11. ↑ Sorvacheva V. A., Sakharova M. A., Gulyaev E. S. Verkhnevychegodsky dialect al limbii Komi. - Syktyvkar: Editura de carte Komi, 1966. - P. 3.
12. ↑ Kolegova N. A., Baraksanov G. G. Dialectul sisol mediu al limbii Komi. - M .: Nauka , 1980. - S. 3, 5.
13. ↑ Zhilina T. I., Baraksanov G. G. Dialectul Syktyvkar al limbii literare Komi. - M . : Nauka, 1971. - P. 3.
14. ↑ Sorvacheva V.A., Beznosikova L.M. Udora dialect al limbii Komi. - M . : Nauka, 1990. - P. 3.
15. ↑ Sorvacheva V.A., Beznosikova L.M. Udora dialectul limbii Komi. - M . : Nauka, 1990. - S. 9-10.
16. ↑ Sakharova M.A., Selkov N.N. Izhma dialect al limbii Komi. - Syktyvkar: Editura de carte Komi, 1976. - S. 3, 5.
17. ↑ Dialectul Vym (1971) | Komi kyvtӧdӧm  (rusă)  ? . Preluat la 2 mai 2022. Arhivat din original la 24 octombrie 2018.  (nedefinit)
18. ↑ Sakharova M. A., Selkov N. N., Kolegova N. A. Pechora dialect al limbii literare Komi. - Syktyvkar: Editura de carte Komi, 1976. - P. 3.
19. ↑ Zhilina T. I. Luzsko-Letsky dialectul limbii Komi. - M .: Nauka , 1985. - S. 3, 5.
20. ↑ Rakin A. Limba Komi // Republica Komi: Enciclopedie. - Syktyvkar: Editura de carte Komi, 1966. - T. I. - S. 173.
21. ↑ Lytkin V.I. Limba Komi-Zyryan // Limbile popoarelor URSS. Vol. 3: Limbile finno-ugrică și samoiedă. - M . : Nauka , 1966. - S. 282.
22. ↑ M. I. Isaev. Construcția limbii în URSS. - M . : „Nauka”, 1979. - S. 201-210. — 352 p. - 2650 de exemplare.
23. ↑ Enciclopedia regiunii Perm - limba Komi-Permyak (link inaccesibil) . Consultat la 21 iunie 2008. Arhivat din original pe 20 februarie 2008. (nedefinit) 
24. ↑ Lytkin V.I. Limba Komi-Zyryan // Limbile popoarelor URSS. Vol. 3: Limbile finno-ugrică și samoiedă. - M . : Nauka , 1966. - S. 283.
25. ↑ Rakin A. Limba Komi // Republica Komi: Enciclopedie. - Syktyvkar: Editura de carte Komi, 1966. - T. I. - S. 175.

Literatură

• Lytkin V.I. Gramatica istorică a limbii Komi. - Partea 1. - Syktyvkar, 1957.
• Lytkin V. I. Limba Komi-Zyryan // Limbile popoarelor URSS. - T. 3. - M. , 1966.
• Limba modernă Komi. - Cap. 1-2. - Syktyvkar, 1955-64.

Dicționare

• Beznosikova, L. M. Komi-Rusian Dictionary = Komi-roch kyvchukӧr / L. M. Beznosikova, E. A. Aybabina, R. I. Kosnyreva; Reprezentant. ed. L. M. Beznosikova; In-t lang., lit. și ist. Komi științific. centrul Uralskului. otd. Ros. acad. Științe. - Syktyvkar: Cartea Komi. editura, 2000. - 816 p. — ISBN 5-7555-0679-5 .
• Beznosikova, L. M. Dicționar rus-Komi: Mai mult de 52.000 de cuvinte = Roch-Komi kyvchukur / L. M. Beznosikova, N. K. Zaboeva, R. I. Kosnyreva; Reprezentant. ed. L. M. Beznosikova; In-t lang., lit. și ist. Komi științific. centrul Uralskului. otd. Ros. acad. Științe. - Syktyvkar: Cartea Komi. editura, 2003. - 1004 p. — ISBN 5-7555-0794-5 .
• Lytkin, V. I. Scurt dicționar etimologic al limbii Komi / V. I. Lytkin, E. S. Gulyaev. - Syktyvkar: Cartea Komi. editura, 1999. - 430 p.
• Fokos-Fuchs, D. Syrjänisches Wörterbuch / von D. Fokos-Fuchs. — Bdpst.  : Akademiai kiado, 1959. - 1154 s.

Link -uri

• Portalul limbii Komi
• Cursuri online de limba Komi
• Biblioteca online Komi
• Colecție electronică de publicații în limba Komi
• Scrierea antică permiană
• Dicţionar Komi-Rus
• Dicționare online rusă-kom și komi-rusă
• limba Komi. Limbajul inimii Parmei și a apei ușoare

Dicționare și enciclopedii	mare danez Rusă mare in jurul lumii Britannica (online)
În cataloagele bibliografice	GND : 4207111-2 LNB : 000085386 NDL : 00577330 NKC : ph135548

Limbile de stat și oficiale în subiectele Federației Ruse
Limba de stat a Rusiei	Rusă
Limbile de stat ale subiecților Federației	Abaza Avar agul Adyghe Azerbaidjan altaic Bashkir Buryat Dargin Ingush Kabardino-Circasian Kalmyk Karachay-Balkar Komi tătarul din Crimeea Kumyk Lak Lezgi Nogai Mari luncă Mari Muntele Mari mordovian Moksha Erzya osetian Rutulian Tabasaran tătar tatian Tuvan udmurta ucrainean Khakassian Tsakhur cecenă civaș Yakut
Limbi cu statut oficial	Vepsian Dolgansky kazah Karelian Komi-Permyak Mansi Nenets Selkup finlandeză Khanty Chukchi Evenki Chiar Yukagir Yukagir de Nord Yukagir de Sud
Limbile Rusiei Wikipedia în limbile popoarelor Rusiei Literatura popoarelor Rusiei Cântece ale popoarelor Rusiei Dicționare în limbi ruse Mass-media în limbile Rusiei

limbi finno-ugrice
Proto-finno-ugrică † ( proto-limbă ) 1
Finno-Permian Finno-Volga Saami babinsky † inari Yokangese kemi † kildin koltta lule pite Sami de Nord minte Sami de Sud baltic-finlandeză finlandeză Kven meiankieli Izhorian Karelian Dialectul Karelian adecvat Dialectul Tver Karelian Dialectul Livvik Dialect ludic Vepsian vodian estonă sud-estonia vyrusky setu tartu Livonian † Meriansky † 1 Finlanda de Nord † 1 mordovian Erzya Şokshinsky Moksha Murom † 2 Meșcerski † 2 Mari Muntele Mari lunca-est Mari nord-vestul Marii Permanent Permian vechi † Komi ( dialectul Izhma ) Komi-Permyak ( dialectul Komi-Yazva ) udmurta
ugric ob-ugrică Mansi Khanty maghiară maghiară
Note † - limbi moarte 1 se referă eventual la baltico-finlandez 2 se referă probabil la mordovian

Komi
cultură	Literatură Muzică Bucătărie Arhitectură Dans Numele Komi Nume de familie Komi
relocare Komi	Republica Komi Districtul Komi-Permyatsky Kola Komi Ural Komi diaspora Komi
Grupuri etnografice	Komi (Zyryans) Verhnevygodtsy Vymychi Izhemtsy Pechory Prilutsy Sysoltsy udorienii Permyaks Yazvintsy Zyuzdintsy
Atitudine față de religie	Ortodoxie Bătrâni Credincioși Mitologie
Limba	Komi sau Komi-Zyryansky ( dialectul Izhma ) Komi-Permyak ( dialectul Komi-Yazva )
Diverse	Poveste Perm cel Mare Perm Vychegodskaya Principatul Vymsky