Limba nogai

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 30 august 2022; verificările necesită 2 modificări .
limba nogai
nume de sine nogai tili, nogaisha
Țări  Rusia
Regiuni Daghestan , Regiunea Stavropol , Karachay-Cerkessia , Regiunea Astrahan
statutul oficial Daghestan , Karachay-Cherkessia
Numărul total de difuzoare 87 119 (2010) [1]
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

ramură turcească

grupul Kypchak subgrupul Kypchak-Nogai
Scris Chirilic ( scris Nogai )
Codurile de limbă
GOST 7,75–97 picioare 505
ISO 639-1 —
ISO 639-2 picioarele
ISO 639-3 picioarele
WALS picioarele
Atlasul limbilor lumii în pericol 348 , 391 și 669
Etnolog picioarele
ELCat 2897
IETF picioarele
Glottolog noga1249

Limba Nogai  ( Nogai Tili, Nogaisha ) este limba nogaiilor care trăiesc în principal în Daghestan , Teritoriul Stavropol , Karachay-Cherkessia , Regiunea Astrakhan , Cecenia , Crimeea ( dialectul Nogai al limbii tătare din Crimeea ). Limba Nogai în Rusia este vorbită de 87,1 mii de oameni. (2010, recensământ), inclusiv 81.851 nogay.

Este una dintre limbile de stat din Daghestan și Karachay-Cherkessia. [2]

Dialecte

Aparține subgrupului Kypchak-Nogai al grupului de limbi turcești de nord-vest (Kypchak). În limba nogai propriu-zisă a Federației Ruse (fără dialectele nogai din Crimeea, Dobrogea etc.), se disting 3 dialecte:

O poziție separată este ocupată de dialectul Karagash . Limba tătarilor Alabugat este apropiată de Nogai .

Stare funcțională

În limba nogai în Daghestan, sunt publicate ziarul „ Shol tavysy ” și revista pentru copii „Lashyn”, în Karachay-Cherkessia - ziarul „ Nogay davysy ” și revista pentru copii „Păpădia”. Emisiunile de radio și televiziune sunt realizate de Compania de radio și televiziune de stat din întreaga Rusie „Dagestan” și de compania de stat de televiziune și radiodifuziune „Karachevo-Cherkessia” [3] . Redactorii postului de radio Vocea Turciei au difuzat un program săptămânal „Nuğayça näsixätlär” ( cuvinte de despărțire nogai ) în limba nogai.

Scrierea

Până în 1928 a fost folosită arabă , mai târziu - latină , din 1938 - chirilică . Alfabetul modern a fost aprobat în 1950.

A a Ah ah B b in in G g D d A ei A ei F W h
Si si th K la Ll Mm N n Nb nb Oh oh Oh oh P p
R p C cu T t tu u uu uu f f x x C c h h W w
tu u b s s b uh uh yu yu eu sunt

Caracteristici lingvistice

Fonologie

Vocalele
Față Spate
Superior eu, y ɯ, u
Mediu e o
Inferior æ, œ A
Consoane
Labial Alveolar Palatal Velar Uvular
Plozyvy p,b t, d k, ɡ q
fricative (f,v) s, z ʃ, ʒ [χ], [ʁ]
africane (ts) (tʃ), dʒ
nazal m n ŋ
Lichide l, r
Aproximatorii w j

Consoanele din paranteze se găsesc numai în împrumuturile din limba rusă. [patru]

Morfologie

Limba nogai aparține limbilor aglutinative . Părțile de vorbire în limba nogai sunt împărțite în trei grupe: 1) nume (substantive, adjective, adverbe, numerale, interjecții de pronume); 2) verbe; 3) servicii părți de vorbire.

Pronume

Pronumele personale în Nogai ( men , sen , ol , biz , siz , olar ) diferă ca persoană (primul, al doilea, al treilea) și numărul (singular și plural).

Cifrele

0 unu 2 3 patru 5 6 7 opt 9 zece
zero bir eki uh dort demon alty copii segiz togyz el
unsprezece douăzeci treizeci 40 cincizeci 60 70 80 90 100 1000
el este bir yirma părere kyrk ellie alpys etpis sexy toxan yuz al meu

Substantiv

Substantivele au categorii de număr, apartenență și caz - paradigme.

Plural

Pluralul se formează prin intermediul afixelor -lar / -ler (cu variante -nar / -ner ).

Adjectiv

Adjectivele sunt împărțite în calitative și relative.

Verbul

Verbul are categorii de stare, timp, voce. Categoriile de timp sunt reprezentate de formele prezentului-viitor, viitorului și trecutului modului indicativ.

Forma de timp prezent-viitor constă dintr-un gerunziu în -а / -е , -й al verbului principal și al afixelor de persoană de formă completă: bar-a-myn „Mă voi duce”; bar-a-son „vei merge”, etc.

Forma timpului prezent a acestui moment constă dintr-un gerunziu în -а / -е , -й al verbului principal și un verb auxiliar yat- sub forma unui participiu în -ar / -er , -r ( -yr / - ir , -r ): bar-a yat-yr-myn „Ma duc”, etc.

Timpul viitor se exprimă în două forme diferite: 1) forma pe -ar / -er , -p + afixele de persoană de formă completă formează timpul nehotărât viitor: bar-a-myn 'Probabil voi merge' etc.; 2) forma în -ayak / -eyek + afixele de față de formă completă formează timpul definit viitor: bar-ayak-pyn „trebuie să plec”, etc.

Timpul trecut se exprimă în două forme: 1) forma în -dy / -di , -ty / -ti + afixele faciale trunchiate formează definitul trecut: bar-dy-m 'm-am dus' etc .; 2) forma pe -gan / -gen , -kan / -ken + afixele de față de formă completă formează timpul nehotărât trecut: bar-gan-myn „am umblat atunci” etc.; 3) forme în -gan / -gen , -kan / -ken + verb auxiliar în e- 'a fi' în trecut definit cu afixe ​​de persoană trunchiate formează un timp trecut lung: bar-gan e-di-m 'eu deja mers' etc.; 4) forma în -gan / -gen , -kan / -ken + verb auxiliar în e- 'a fi' în trecut nehotărât cu afixe ​​de față completă formează timpul post-ocular trecut: bar-gan e-ken-myn „se dovedește că am mers” etc.; 5) forma în -ып / -ип + afixele de persoană de formă completă formează timpul trecut cu un rezultat în numerar: bar-yp-pyn „M-am dus”, etc.

Negația verbală este formată din afixele -ma / -me , -ba / -be , -pa / -pe : al- 'a lua', al-ma- 'a nu lua, a nu lua'.

Vocabular

Vocabularul limbii Nogai este caracterizat de comunitatea cu vocabularul limbilor kazah și Karakalpak, cu același strat aproximativ împrumutat din limbile arabă, persană și rusă. Împrumuturile arabe și persane se referă în principal la terminologia asociată cu concepte abstracte și idei religioase. Împrumuturile rusești formează un fond lexical comun în limba Nogai cu alte limbi ale popoarelor din fosta Uniune Sovietică. [5]

Literatura nogai

O serie de poeți și prozatori au scris în limba nogai. Printre ei:

Note

  1. ↑ Recensământul 2010 . Consultat la 14 ianuarie 2012. Arhivat din original pe 6 februarie 2018.
  2. ↑ Limba nogai . Preluat la 8 martie 2019. Arhivat din original la 2 iunie 2019.
  3. ↑ Limbă și societate. Enciclopedie. - M . : „Azbukovnik”, 2016. - S. 332-333. — 872 p. — ISBN 978-5-91172-129-9 .
  4. ↑ Lars Johanson, Eva Ágnes Csató. Limbile turcice  (neopr.) . — 1998.
  5. ↑ Limbile lumii. Limbi turcești  (neopr.) / N.V. Rogov, O.I. Romanova, I.N. Cherkasova. - Bishkek: Editura „Kârgâzstan”, 1997.

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii
În cataloagele bibliografice
 Limbile de stat și oficiale în subiectele Federației Ruse
Limba de stat a RusieiRusă
Limbile de stat ale
subiecților Federației
Limbi cu statut oficial
Limbile Rusiei Wikipedia în limbile popoarelor Rusiei Literatura popoarelor Rusiei Cântece ale popoarelor Rusiei Dicționare în limbi ruse Mass-media în limbile Rusiei