Cântecul Harperului

„Song of the Harper”  - texte egiptene antice , create în epoca Regatului de Mijloc și rescrise în secolele următoare [1] . Probabil cel mai vechi monument al libertății religioase care a ajuns până la noi, deoarece exprimă neîncrederea în existența unei vieți de apoi [2] [3] .

Lucrările nu au o singură intriga și sunt poezii lirice separate, unite printr-o dispoziție comună, reflecții filozofice asupra sensului vieții și morții, asupra destinului omului. Textele sunt însoțite de desene ale harpților orbi care ar fi putut fi interpretii acestor cântece [4] .

Cuprins

Versiunea completă a Cântecului Harperului, găsită pe Papyrus Harris 500 , este scrisă în scrierea egipteană mijlocie hieratică și datează de la moartea faraonului dinastiei a XI-a Iniotef. Titlul indică astfel: „ Un cântec din casa răposatului rege Antef, înscris înaintea unui cântăreț cu harpă ” [1] .

Ca o completare la cultul funerar, „Cântarea Harperului” pune totuși la îndoială posibilitatea unei vieți de apoi și face apel la aprecierea existenței pământești [5] . Traducere de G. P. Frantsov (fragment) [3] :

Trupurile dispar, altele rămân, deci din vremea strămoșilor! Regii care au venit înaintea noastră se odihnesc în piramidele lor. Cei care au construit morminte, locurile lor de înmormântare nu sunt. Ce s-a întâmplat cu ei? Am auzit discursurile lui Imhotep și Hardedef, ale căror cuvinte vorbesc toată lumea. Dar locurile lor de înmormântare? Zidurile lor sunt distruse, locurile lor au dispărut, de parcă nu s-ar fi întâmplat niciodată. Nimeni nu vine de acolo să spună ce e cu ei, să povestească despre șederea lor, să ne liniștească inima înainte de a merge unde au plecat ei. Fii bucuros pentru a-ți face inima să uite că vei fi îngropat. Urmează-ți inima cât timp trăiești! Pune-ți smirna pe cap, îmbracă-te în in subțire, unge-te cu miraculoase, adevărate unguente ale regilor! Înmulțiți plăcerile pe care le aveți și nu vă lăsați inima să se scufunde. Urmează-i voința și binele tău! Fă-ți faptele pe pământ după îndemnurile inimii tale și nu te întrista până nu-ți vine ziua de doliu. Cel a cărui inimă s-a liniștit nu aude strigătele, doliul nu salvează pe nimeni din lumea interlopă. Sa ai o zi fericita, nu te descuraja de ea. La urma urmei, nimeni nu-și ia binele cu ei. Până la urmă, nimeni nu s-a întors, cine a plecat.

Cântecul datat din timpul domniei faraonului Akhenaton pe o stela deteriorată din mormântul lui Paatonemheb ( Muzeul Leiden ) [2] a fost copiat de pe mormântul domnitorului Intef (numele faraonilor din dinastiile XI  - XVII ). Un cântec scurt despre stela vieții de apoi a lui Ika îl înfățișează stând cu soția sa în fața unei mese cu daruri de sacrificiu, iar lângă el este harperul plin Neferhotep, care este fiul lui Khenu. Inscripția scrie:

„ O, mormântul, construit de sărbătoare,
Te întemeiezi pe bucurie! » [5]

Primul cântec al harpistului din mormântul marelui preot al lui Amon ( TT50 ) Neferhotep este pe peretele primei săli și se termină cu cuvintele: „ Timpul petrecut pe pământ este un vis și ei spun „Bine ați venit în siguranță și în siguranță”. sunet celor care au ajuns în Occident „” [ 2] .

B. A. Turaev a fost primul care a subliniat semnificația universală a gândurilor harpistului, suprapunerea lor cu fragmente individuale din „ Epopeea lui Ghilgameș ” akkadiană și din Cartea ebraică a Eclesiastului , care vorbesc și despre fragilitatea ființei și nevoia de a se bucura de viață. în ciuda acestui fapt [1] .

Traduceri

Traducerea unei opere literare a fost realizată de o serie de specialiști:

• Boris Alexandrovici Turaev [6] :

„... trupuri dispar și vin, altele le înlocuiesc, din vremea strămoșilor. Zeii (adică regii) care au fost înaintea noastră se odihnesc în piramidele lor, precum și mumiile și spiritele sunt îngropate în mormintele lor. Nici măcar nu mai era loc pentru constructorii de case. Am auzit cuvintele lui Imhotep și Hardidif, ale căror ziceri sunt pe buzele tuturor, iar cât despre locurile lor, zidurile lor sunt distruse, aceste locuri - de parcă n-ar fi existat, n-au existat. Niciunul nu vine să povestească despre ei, să povestească despre șederea lor, să ne întărească inima, până când te apropii de locul unde au plecat. Fii sănătos la inimă pentru a-ți face inima să uite, fie ca cel mai bine să-ți urmezi inima cât ești în viață. Pune-ți smirnă pe cap, haina ta să fie din in subțire, unge-te cu minunatele, adevăratele unguente ale zeilor. Fii vesel, nu-ți lăsa inima să scadă, urmărește-i atracția și binele tău; organizează-ți treburile de pe pământ după dictările inimii tale și nu te întrista până nu va veni ziua plângerii (pentru tine). Cel a cărui inimă nu bate ( Osiris ) nu ascultă plângerile, iar lacrimile nu salvează pe nimeni din mormânt. Așa că, sărbătorește, nu te descuraja, căci nu poți să-ți iei proprietatea cu tine și niciunul dintre cei plecați nu s-a întors încă.

• Militsa Edvinovna Mathieu [7] :

„ Din vremea lui Dumnezeu, trupurile trec, iar generațiile vin în locul lor. Ra se ridică dimineața, Atum intră în Manu, bărbații se fecundează, femeile concep, toate nasurile inspiră aerul, dar dimineața copiii lor merg la locurile lor (mor)! o zi fericită, o, preote! Fie ca întotdeauna să existe tămâie și parfumuri pentru nasul tău, ghirlande și lotuși pentru umerii și sânii surorii tale iubite care stă lângă tine! Să fie cântec și muzică în fața ta, lepădă de orice durere, gândește-te doar la bucurie, până va veni ziua când trebuie să acoperi pe pământul care iubește liniștea... Petrece o zi fericită, preot înțelept cu mâinile curate! Am auzit despre tot ce s-a întâmplat cu strămoșii: (zidurile) lor sunt distruse, locurile lor nu există, sunt ca cei care nu au mai fost din vremea lui Dumnezeu. (Dar pereții tăi sunt puternici, ai plantat copaci) pe malul iazului tău, sufletul tău se odihnește pe ei și bea apă. Urmează-ți inima cu îndrăzneală! .. Dă-i săracilor pâine, ca numele tău să rămână frumos în veci! Să ai o zi fericită!... Gândește-te la ziua în care vei fi dus într-o țară în care oamenii sunt duși. Nu există om care să-și ia bogățiile cu el. Și nu există întoarcere de acolo "

• Pierre Monte [8]

Vezi și

• Convorbirea celui dezamăgit cu Ba lui
• Epopeea lui Ghilgameș
• Cartea Eclesiastului
• A fi sau a nu fi?

Literatură

• Una dintre versiunile traducerii „Cântecelor” a fost realizată de Anna Akhmatova [9] [10]
• Sapronov P. A. Culturologie : un curs de prelegeri despre teoria și istoria culturii. Unirea, 1998. - 560 p.
• Mathieu M. E. Mituri egiptene antice. 1940-212 p.

Note

1. ↑ 1 2 3 Sinilo Galina. Istoria literaturii mondiale. Orientul Apropiat antic. - Mn. : Școala Superioară, 2017. - 680 p.
2. ↑ 1 2 3 Mathieu M. E. Mituri egiptene antice. - Schitul Statului , 1940. - 212 p. — ISBN 5458423852 .
3. ↑ 1 2 Frantsov G.P. La originile religiei și a gândirii libere. // Ateism științific. M .: Editura „Nauka” , 1972. S. 446
4. ↑ Allen, James P. Middle Egyptian: O Introduction to the Language and Culture of Hieroglyphs . - Cambridge University Press , 2000. - S.  343 . — ISBN 0-521-77483-7 .
5. ↑ 1 2 Lichtheim, M. Literatura egipteană antică. - University of California Press , 1973. - V. 1. - S. 194.
6. ↑ Turaev. B. A. Istoria Orientului Antic. - S. 145-148. — 239 p.
7. ↑ M.E. Mathieu. Mituri egiptene antice. - L . : Schitul Statului , 1956. - P. 78.
8. ↑ Monte P. Egypt Ramses / traducere: Mendelssohn Felix L .. - Smolensk, 2000. - S. 117-118.
9. ↑ Literatura egipteană antică . bibliotekar.ru. Consultat la 29 aprilie 2019. Arhivat din original pe 25 aprilie 2019. (nedefinit)
10. ↑ Motivele protoexistențiale ale revoltei împotriva morții și întruchipările lor conceptuale: fenomenologia procesului arhaic de desacralizare . Biblioteca electronică de filosofie . filosof.historic.ru. Consultat la 29 aprilie 2019. Arhivat din original pe 27 aprilie 2019. (nedefinit)

Link -uri

• Rowenna - Song of the Harper  (link inaccesibil)  - cântec bazat pe
• Mai multe traduceri ale cântecului lui Harper Arhivate 13 ianuarie 2017 la Wayback Machine