Ecuațiile mixte (ecuații de tip mixt) sunt o clasă de ecuații diferențiale parțiale de ordinul doi care sunt hiperbolice într-o regiune a spațiului variabil și eliptice în alta. Aceste zone sunt separate printr-o linie (în cazul a două variabile independente) sau o suprafață (în cazul a trei sau mai multe variabile independente), în punctele cărora ecuația este parabolică sau nedefinită. Această linie (suprafață) se numește linie de schimbare a tipului (suprafață) sau linie de degenerare (suprafață) .
În cazul a două variabile independente, linia degenerării este curba discriminantă a ecuației caracteristice. O clasă largă a acestor ecuații poate fi reprezentată ca: [1]
În comparație cu ecuațiile de tipuri hiperbolice, eliptice și parabolice, teoria ecuațiilor mixte are o istorie relativ scurtă. Ecuațiile mixte cu două variabile independente au fost mai întâi investigate sistematic de către matematicienii italieni F. Tricomi și M. Cibrario . În URSS, ecuațiile de tip mixt au fost studiate de mulți matematicieni, în special, au primit multă atenție în școlile lui M. A. Lavrentiev și A. V. Bitsadze . Ecuațiile de tip mixt au găsit numeroase aplicații, de exemplu, în probleme legate de dinamica gazelor transonice.
Cel mai simplu exemplu de ecuație mixtă este ecuația Tricomi (uneori numită și ecuația Euler-Tricomi ):
,
raportat la tipul hiperbolic în regiune și la tipul eliptic în regiune Linia de schimbare a tipului ecuației Tricomi coincide cu axa y , iar ecuația caracteristicilor coincide cu așa-numita formă normală Cibrario . Caracteristicile formează o familie de parabole semicubice situate într-o regiune hiperbolică cu puncte cuspide pe linia de schimbare a tipului.
Ramuri ale matematicii | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Portalul „Știință” | ||||||||||
Bazele matematicii teoria multimilor logica matematica algebra logicii | ||||||||||
Teoria numerelor ( aritmetică ) | ||||||||||
| ||||||||||
| ||||||||||
| ||||||||||
| ||||||||||
| ||||||||||
|