Transcriere practică finlandeză-rusă

Schema de transcriere de mai jos este pentru nume și titluri finlandeze . Numele și titlurile suedeze , inclusiv cele găsite în Finlanda , sunt transmise folosind transcrierea practică suedeză-rusă .

Principii generale

Tabelul arată corespondența literelor și combinațiile acestora în textul rus, conform recomandărilor mai multor surse.

Pentru a desemna vocalele lungi ale limbii finlandeze, două caractere alfabetice rusești sunt folosite succesiv în toate pozițiile. Cea mai dificilă problemă sunt vocalele lungi finlandeze yy , ää , öö , diftongii și combinațiile care încep cu j .

Pentru o descriere a pronunției sunetelor în limba finlandeză, consultați articolul despre alfabetul finlandez .

Tabel

Literă / combinație Difuzare Condiții de utilizare și note Exemple
A A Anna=Anna, Alava=Alava, Aulanko=Aulanko
În numele vechi care se termină în -ia , puteți trece ultima litera a în același mod ca I Maria=Maria/Maria, Sofia=Sofia/Sofia, Sylvia=Sylvia/Sylvia
aa aa Aarne=Aarne, Aalto=Aalto, Aavasaksa=Aavasaksa, Koillismaa=Koillismaa
ai Ah Aili=Aili, Kaitila=Kaitila, Aitolahti=Aitolahti
b [1] b Birgitta=Birgitta, Backman=Backman, Borgå= Borgo
c [1] la Înainte de a , o , u și o consoană și la sfârșitul unui cuvânt Carita=Carita, Eric=Eric, Agricola=Agricola, Cleve=Cleve
Cu Înainte de e , i , y Alice=Alice, Cederberg=Cederberg
c In unele cazuri Fabricius=Fabricius
ch [1] la Înainte de a , o , u și o consoană Christer=Christer, Zacharias=Sacarias, Chorell=Corell(s)
h Înainte de e , i , y Chydenius=Chydenius
SH In unele cazuri Charlotte=Charlotte, Charpentier=Charpentier
ck [1] la Între o vocală și o altă consoană și la sfârșitul unui cuvânt după o consoană Backman=Backman, Barck=Bark, Räckhals=Rekhals
kk Între vocale, precum și la sfârșitul unui cuvânt după o vocală Backas=Backas, Rydbeck=Rydbeck, Stackelberg=Stackelberg
d d Daniel=Daniel, Doris=Duris, Davidson=Davidson, Drumsö=Drumsö
e uh La începutul unui cuvânt și la mijlocul unui cuvânt după vocale, cu excepția i Elina=Elina, Erkko=Erkko, Espoo= Espoo , Lauerma=Lauerma, Raento=Raento, Joensuu=Joensuu, Kokemäenjoki=Kokemäenjoki
e După o consoană și i Terttu=Terttu, Vieno=Vieno, Helle=Helle, Sievänen=Sievyanen, Kievi=Kiev, Veteli=Veteli
ee uh La începutul unui cuvânt Eero=Eero, Eerikäinen=Eerikäinen, Eetula=Eetula
ee După o consoană Leena=Leena, Teemu=Teemu, Veera=Veera, Kitee= Kitee , Seetrimäki=Seetrimäki
Leena și Veera pot fi scrise și ca nume rusești Leena=Lena, Veera=Vera
ei Hei La începutul unui cuvânt Eino=Eino, Eikkala=Eikkala, Eistilä=Eistilä
a ei După o consoană Veikko=Veikko, Heikkonen=Heikkonen, Heinola=Heinola
UE UE La începutul unui cuvânt Eufrosyne=Eufrosyne, Eurola=Eurola, Eura=Eura
ei După o consoană Teuvo=Teuvo, Peuranen=Peuranen, Teuva=Teuva
ea a ei Pyöreälä=Pyöreälä/Pyöreälä
f [1] f Fredrik=Fredrik, Finnilä=Finnilä, Fiskars=Fiskars
g G Înainte de a , o , u și o consoană și la sfârșitul unui cuvânt;
în nume și titluri finlandeze – în toate cazurile		 Gabriel=Gabriel, Gunnar=Gunnar, Agricola=Agricola, Gardberg=Gardberg, Grankulla= Grankulla , Angeli= Angeli
h X Heikki=Heikki, Haahtela=Hahtela, Hamina= Hamina
i și Ilmari=Ilmari, Itkonen=Itkonen, Inari=Inari
th Pentru a doua parte a unui diftong și i lung : vezi ai , ei , ii , oi , ui , yi , äi , öi
adică adică Vieno=Vieno, Livonen=Lievonen, Ylivieska= Ylivieska
ii ii (s) Potrivit lui Ermolovici, regula nu este stabilită și ambele opțiuni sunt posibile. Un articol din revista Kielikello și instrucțiuni de la Direcția Principală de Geodezie și Cartografie (GUGK) oferă o singură opțiune iy . Iivo=Iivo (Iyvo), Liisa=Liisa (Liisa), Siitonen=Siitonen (Siitonen), Iisalmi= Iisalmi (Iisalmi), Yli-Ii= Yuli-Iy (Yuli-Ii)
in absenta și eu Äikiä=Eikia, Kälviä=Kalvia
io iyo Päiviö=Päiviö, Köyliö=Köuliö
j Vezi mai jos combinațiile j + vocale .
ja eu La începutul unui cuvânt și după o vocală Jalo=Yalo, Seija=Seyja, Jalava=Yalava, Kajanti=Kayanti, Jalasjärvi= Yalasjärvi
da [2] După o consoană Lahja=Lahja, Pohjala=Pohjala, Pohjanmaa=Pohyanmaa
jaa daaa Jaakko = Jaakko, Jaatinen = Jaatinen, Jaakkima = Jaakkima
je e La începutul unui cuvânt și după o vocală Jermu=Ermu, Jeskanen=Eskanen, Jepua=Epua, Töijensalo=Toyensalo
tu [2] După o consoană Veljesmaa=Velesmaa
jee ee Jeesiöjoki=Jeesiöjoki
ji yi La începutul unui cuvânt și după o vocală Jirva=Jirva, Jietajoki=Jietajoki, Jirssi=Jirssi
yi, yi [3] După o consoană Poljinsuo=Poljinsuo, Toskalharji=Toskalharji
jii da Jiirva=Jiirva
jo yo La începutul unui cuvânt și după o vocală Jorma=Jorma, Keijo=Keiyo, Joki=Yoki, Joensuu= Joensuu , Puijo= Puiyo
yo/yo/yo [4] După o consoană Viljo=Viljo/Viljo, Ahjopalo=Ahyopalo/Ahyopalo, Karjoniemi=Karyoniemi
La marginea părților unui cuvânt compus, numai yo Porvoonjoki=Porvoonjoki
joo yoo Joonas=Joonas, Kajoonsaari=Kioonsaari, Majoola=Mayoola
ju Yu La începutul unui cuvânt și după o vocală Juho=Juho, Maiju=Mayu, Junnila=Yunnila, Lajunen=Lajunen, Mujujärvi=Muyjärvi
tu [2] După o consoană Karjula=Karjula, Kulju=Kulju
juu yuu Juuso=Juuso, Juupajärvi=Jupajärvi
jy tu [5] La începutul unui cuvânt și după vocale Jyrinkoski=Jyrinkoski
da, da [6] După o consoană Ärjylä=Eryulya, Öljymäki=Yolyumyaki
jyy yuu/yuyu/yuu [7] Jyykeä=Yuukeya/Yyukeya, Jyysjärvi=Yyuusjarvi
ja eu/da [8] La începutul unui cuvânt și după o vocală Järvinen=Jarvinen, Poijärvi=Poijärvi, Suojärvi=Suojärvi
da/da [8] După o consoană Suonsyrjä=Suonsyrja, Pöljä=Pölja, Pärjänjoki=Pärjanjoki
La marginea unor părți ale cuvântului compus ya ( ya după l) Vieljärvi=Vieljärvi, Kuusjärvi=Kuusjärvi
jaa yaa/yaa/yaa [9] Jääski = Yaaski / Yayaski, Jäämeri = Jäämeri
jo yo La începutul unui cuvânt și după o vocală Jöns=Jöns, Jöröjukka=Jöröyukka
yo/yo [10] După o consoană Yrjö=Yuryo, Lötjönen=Lötjönen, Syrjö=Syuryo
joo yoyo/yoyo/yoyo [11] Jöökki=Jöokki, Äijöö=Eyyo
k la Kauko=Kauko, Kalske=Kalske, Kotka= Kotka
kk kk Orvokki=Orvokki, Kukkonen=Kukkonen, Kokkola= Kokkola
l l Înaintea unei vocale Lauri=Lauri, Saalasti=Saalasti, Aulanko=Aulanko
Înaintea unei consoane după o silabă cu a , o , u Salme=Salme, Tolppanen=Tolppanen, Salpausselkä=Salpausselkä
eh Înaintea unei consoane după o silabă cu e , i , y , ä , ö Vilho=Vilho, Siltanen=Siltanen, Helsinki= Helsinki , Pöljä=Pölja, Salpausselkä= Salpausselkä
La sfârșitul unui cuvânt Emil=Emil, Joel=Joel, Paul=Paul
În rusă, multe nume de origine occidentală sunt scrise în mod tradițional cu consoana de la l la л , chiar dacă silaba anterioară are o vocală din spate ( a , o , u ), de ex. Adolf=Adolf, Albert=Albert, Alfred=Alfred, Arnold=Arnold, Osvald=Osvald, Valdemar=Valdemar, etc. La redarea unor astfel de nume, trebuie urmată tradiția ortografică rusă, dar la redarea numelor finlandeze, recomandările de mai sus ar trebui să fie urmat
ll ll între vocale Kalle=Kalle, Ulla=Ulla, Svalling=Svalling
m m Mikko=Mikko, Lampi=Lampi, Maarianhamina= Maarianhamina
mm mm Emma=Emma, ​​​​Lammio=Lammio, Tammisaari= Tammisaari
n n Niilo=Niilo, Nieminen=Nieminen, Naantali= Naantali
nn nn Annikki=Annikki, Kanninen=Kanninen, Päijänne= Päijänne
o despre Outi=Outi, Orko=Orko, Outokumpu= Outokumpu
Bo=Bu, Olavsson=Olavsson, Domarby=Dumarby
oi Oh Oiva=Oiva, Koivisto=Koivisto, Voikkaa=Voikkaa
oo oo Roope=Roope, Noopila=Noopila, Porvoo= Porvoo
p P Pekka=Pekka, Tapola=Tapola, Pori= Pori
pp pp Seppo=Seppo, Tappurainen=Tappurainen, Lappi=Lappi
q [1] la Qvintus=Quintus
qu [1] mp Sundquist=Sundquist
r R Risto=Risto, Torvinen=Torvinen, Rauma= Rauma
rr pp Aarre=Aarre, Verronen=Verronen, Arrakoski=Arrakoski
s Cu Simo = Simo, Säisiö = Säisiö, Salo = Salo
ss ss Jussi = Jussi, Kassinen = Kassinen, Nissilä = Nissilä
t t Tuulikki=Tuulikki, Timonen=Timonen, Turku= Turku
tt tt Terttu=Terttu, Henttonen=Henttonen, Uittamo=Uittamo
u la Unto=Unto, Uotila=Uotila, Kumpula=Kumpula
ui uy Tuija=Tuya, Uino=Uino, Puijo=Puyo
uu uu Uuno=Uuno, Uusitalo=Uusitalo, Kainuu= Kainuu
v/w în Valto=Valto, Wartiovaara=Vartiovaara, Vantaa= Vantaa
x [1] ks Felix=Felix, Axelsson=Axelsson, Saxby=Saxby
y Yu Kyllikki=Kyllikki, Chydenius=Chydenius, Yrjölä=Yurjölä, Rydbeck=Rydbeck, Ylivieska= Ylivieska , Kymmene=Kymmene
și În suedeză, nume și titluri la începutul unui cuvânt Yngve=Yngve, Ylander=Ylander, Yttervik=Yttervik
În plus, în unele cazuri Sylvia=Sylvia/Sylvia
yi da Yijälä = Yuyala
da yuu/yuyu [12] Lyyli=Lyuuli/Lyuuli, Kyyrö=Kyuuryo/Kyuuryo, Myyrmäki=Myurmäki, Uusikaarlepyy= Uusikaarlepyu , Yyteri=Yuteri
da Yuya Keikyä=Keikyuya, Pöytyä=Pyoytyä
yo yuo/yuyo Kyösti=Kyuosti/Kyösti, Yöntilä=Juontilä/Yöntilä
z [1] Cu Mauritz=Maurits, Zacharias=Sakarias, Zilliacus=Silliacus
c Cu cuvinte de origine germană Zimmer=Zimmer
h Cu cuvinte de origine slavă și maghiară Zyszkowicz=Zyshkovich, Zemplényi=Pământuri
e [1] despre Åke=Oke, Åström=Oström, Åggelby= Oggelby
A Excepții Åbo= Abo , Åland= Åland .
A uh La începutul unui cuvânt. Ämmälä= Emmälä , Ähtäri= Ähtäri , Ängskulla=Engskulla.
eu În interiorul și la sfârșitul unui cuvânt Väinö=Väinö, Jylhä=Yulha, Ypäjä=Yupä
ai Hei La începutul unui cuvânt. Äikiä=Eikia.
ura În interiorul cuvântului Päivi=Päivi, Käiväräinen=Käiväräinen, Päijänne= Päijänne
Ay UE La începutul unui cuvânt. Äystö=Eustö, Äyräpää=Euräpää/Euräpää.
yau În interiorul cuvântului Mäyränen=Mäyränen, Säynätsalo=Säunätsalo
aa uh La începutul unui cuvânt Ääri=Eeri, Äänekoski=Eenekoski.
yaa/yaa [13] În interiorul și la sfârșitul unui cuvânt Haanpää=Haanpää/Haanpää, Kääriä=Käärä/Käärä, Vääksy=Vääksy, Äyräpää=Euräpää/Euräpää
o yo Yrjö=Yuryo, Östen=Östen, Könönen=Könönen, Öljymäki=Ölyumäki, Pöljä=Pölja, Sörnäinen=Sörnäinen, Överby=Överby
oi a ei Höijer=Höyer, Öintilä=Ointilä, Töijensalo=Toyensalo
oi yo Söyrinki=Söurinki, Öystilä=Justila, Röyttä=Röuttä, Vöyri=Vöyri
oo yo/yoyo [14] Höök=Höok/Höök, Ränsöö=Ryansöö, Töölö= Töolö / Töölö

Transmiterea vocalelor lungi

Utilizarea literelor rusești dublate la redarea vocalelor lungi finlandeze diferă de principiile generale de redare a vocalelor, conform cărora lungimea vocalelor nu este transmisă în limba rusă. În finlandeză, spre deosebire de, de exemplu, germană sau olandeză, dublarea vocalelor este singura modalitate obișnuită de a transmite lungimea vocalelor și, în plus, longitudinea în finlandeză și estonă este o parte organică a sistemului lingvistic și are un înțeles fonemic, servind la distingerea între numeroase omonime. Faptul că, conform regulilor limbii ruse, vocalele duble trebuie citite în două silabe, și nu într-una, se estompează în fundal înaintea importanței distingerii omonimelor și a posibilității transcrierii inverse [15] .

Note

  1. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Apare în cuvinte de origine non-finlandeză, recomandare generală de promovat conform limbajului sursă
  2. ↑ 1 2 3 Instrucțiunea GUGK, 1982 , La joncțiunea părților unui cuvânt compus Instrucțiunea Direcției Principale de Geodezie și Cartografie (GUGK) prescrie un semn dur în loc de unul moale, cu excepția cazului în care prima parte se termină în - eu ..
  3. ↑ Instrucțiuni GUGK, 1982 , Scrierea yi după consoane este prescrisă de Instrucțiunile GUGK.
  4. ↑ Instrucțiuni GUGK, 1982 , Scrierea yo după consoane este prescrisă de Instrucțiunile GUGK.
  5. ↑ instrucțiuni GUGK; D. I. Ermolovich — Nume proprii la intersecția limbilor și culturilor, 2001 Arhivat 10 iulie 2015 la Wayback Machine
  6. ↑ Instrucțiunea GUGK, 1982 , Scrierea yu după consoane este prescrisă de Instrucțiunea GUGK..
  7. ↑ Instrucțiuni GUGK, 1982 , Opțiunea „yuu” este prescrisă de Instrucțiunile GUGK ..
  8. ↑ 1 2 Instructions of the GUGK, 1982 , Ortografia „ya” prescrie în toate cazurile Instructions of the GUGK; excepția este cuvântul järvi ( jävri ), care este redat în mod tradițional fără ..
  9. ↑ Instructions of the GUGK, 1982 , Varianta „yaa” este prescrisă de Instructions of the GUGK ..
  10. ↑ GUGK Instructions, 1982 , Ortografia „ye” este prescrisă de GUGK Instructions..
  11. ↑ GUGK Instructions, 1982 , Ortografia „yeo” este prescrisă de GUGK Instructions..
  12. ↑ Instrucțiunea GUGK, 1982 , instrucțiunea GUGK prescrie opțiunea „yuu”.
  13. ↑ Instrucțiunea GUGK, 1982 , instrucțiunea GUGK prescrie opțiunea „yaa”.
  14. ↑ Instructions of the GUGK, 1982 , Instructions of the GUGK prescriu opțiunea „yo”..
  15. ↑ A. V. Superanskaya . Despre câteva întrebări de transcriere practică  : [ arh. 4 aprilie 2016 ] // Întrebări de lingvistică. - 1959. - Nr. 6.

Surse

(Conform sistemului bibliografic al Universității din Helsinki, putem concluziona că articolul a fost publicat în 1977. Autorii nu sunt indicați în articol, dar următoarele informații despre autori pot fi găsite în revista: Finnish Language Council ( fi:suomen kielen lautakunta ), compoziție: Terho Itkonen ( fi:Terho Itkonen ), Matti Sadeniemi ( fi:Matti Sadeniemi ), Osmo Ikola ( fi:Osmo Ikola ), Esko Koivusalo, Osmo Ranta, Arvo Salo ( fi:Arvo Salo ) , Aimo Turunen ( Aimo Turunen (Articolul în sine îi listează pe Igor Vahros și Martti Kahla ca bază pentru articol.)

Vezi și

Link -uri

 Transcriere practică în rusă și din rusă
Din limbi străine
în rusă
Din rusă
în străină
Câteva instrucțiuni suplimentare