Grupa de dialect al Niprului de Sus

Grupul de dialecte al Niprului de Sus  sunt dialectele rusești de sud , comune în partea de est a regiunii Smolensk și în partea de sud-vest a regiunii Tver [4] [5] [6] .

Împreună cu dialectele grupurilor Desnei de Vest și Desnei de Sus, dialectele Niprului de Sus fac parte din comunitatea dialectelor Rusiei de Vest și Sud [7] . Aceste dialecte sunt situate în partea de vest a zonei dialectului rusesc de sud și a zonei de dialect de sud , în partea de sud a zonei de dialect din vest și partea centrală a zonei de dialect de sud-vest . Caracteristicile dialectelor ruse de vest de sud includ, respectiv, toate trăsăturile dialectale ale dialectului sudic, zonele de dialect sudic și vestic, precum și majoritatea trăsăturilor zonei dialectului de sud-vest [7] [8] . Grupul Niprului de Sus, printre celelalte dialecte vestice de sud ruse, se opune grupului Ryazan , în care trăsăturile vestice și sud-vestice sunt necunoscute, dar trăsăturile zonei dialectale de sud-est sunt comune [9] . În același timp, dialectele grupului Niprul de Sus se apropie de dialectele grupului Kursk-Oryol din dialectul rus de sud și grupul Pskov de dialecte din Rusia centrală , pentru care sunt caracteristice trăsăturile zonelor de dialecte de vest și sud-vest [ 10] .

Probleme de clasificare

Clasificare:

Partea de nord-vest a teritoriului dialectelor moderne Niprului Superior de pe harta dialectologică a limbii ruse din 1914 (sau 1915 ) a fost inclusă în grupul de nord-est al dialectelor belaruse, iar partea de sud-est a teritoriului a aparținut dialectelor de tranziție din Belarus. spre Sud Marea Rusă [2] [11] . Pe harta publicată în publicația „Poporul părții europene a URSS” în 1964 [12] , unde pe harta din 1914 luată ca bază teritoriul limbii ruse este despărțit de-a lungul graniței RSFSR cu bielorusa . și RSS Ucraineană , dialectele Niprului de Sus au fost împărțite între grupul de vest al dialectului rus de Sud (partea de vest a dialectelor) și „dialectele de la joncțiunea grupurilor de vest, de sud și Tula” (partea de est a dialectului modern de Sus). dialectele niprului). Pe harta diviziunii dialectale a limbii ruse, compilată în 1964 (și publicată în 1965 ), a fost identificat un grup independent de Nipru de Sus ca parte a dialectului sudic al limbii ruse.

Grupul Niprului de Sus se deosebește de alte grupuri de dialecte din Rusia de Sud de localizare occidentală prin absența unor trăsături lingvistice care fac parte din complexul lingvistic al celui de-al doilea pachet al zonei de dialecte de sud-vest (cel mai vestic) și prin prezența unui număr. de trăsături ale zonei dialectale de sud-est, ale căror părți marginale ale zonelor sunt situate în partea extrem de vest a zonei [7] . Absența pe întreg teritoriul grupului Niprului de Sus a majorității trăsăturilor lingvistice ale zonei dialectale de sud-est separă Niprul de Sus dintre dialectele de localizare vestică de celelalte grupuri de dialecte ale dialectului sudic. În același timp, prezența trăsăturilor lingvistice ale zonei dialectale de sud-vest (în primul rând fasciculul I) unește dialectele Niprului de Sus cu dialectele interzonale A și cu dialectele Kursk-Oryol situate la est de grup, în cadrul dialectului rus de sud. , precum și cu dialectele grupului Pskov , situat la nord-vestul grupului, în cadrul dialectelor ruse centrale .

Dialectele Niprului de Sus se caracterizează prin trăsături dialectale comune cu dialectele apropiate ale grupurilor de Vest și Desna de Sus din dialectul rus de sud. Dialectele Niprului de Sus împărtășesc o serie de trăsături dialectale cu dialectele interzonale învecinate A, care sunt dialecte de tranziție către zona dialectală centrală a Rusiei de Sud (la dialectele grupului Kursk-Oryol), precum și cu dialectele Kursk-Oryol în sine. . Pe teritoriul grupului Niprul de Sus, unele trăsături sunt, de asemenea, comune, cunoscute la nordul grupului, în dialectele Seliger-Torzhkov , inclusiv o astfel de caracteristică a dialectului rus de nord precum pronunția în conformitate cu st la sfârșit. a unui cuvânt [13] .

Zona de distribuție

Grupul de dialecte al Niprului de Sus este situat în partea de sud-vest a zonei de distribuție a dialectelor ruse de formare timpurie în partea de est a Smolensk și părțile de sud-vest ale regiunii Tver , precum și în regiunile de nord-vest ale Regiunea Kaluga , adiacentă regiunilor de sud-est ale regiunii Smolensk.

Din nord-vest, dialectele grupului Niprul de Sus se învecinează cu dialectele grupului Pskov , din nord și nord-est - cu dialectele Seliger-Torzhkov , din est - cu dialectele departamentului A al dialectelor Rusiei Centrale de Est , din sud-est - cu dialectele interzonale de tranziție A ale dialectelor sudice , din sud - cu dialectele grupului Desninskaya de Sus , din vest - cu dialectele grupului occidental [14] .

Caracteristicile dialectelor

Complexul lingvistic caracteristic grupului Niprului de Sus include toate fenomenele dialectale ale dialectului sudic :

Acestea includ trăsături precum akanye [15] [16] [17] ; formarea fricativă a fonemului retro-palatal vocal / ү / și alternanța acestuia cu / x / la sfârșitul unui cuvânt și al unei silabe [18] [19] [20] ; prezența / j / în poziția intervocală, absența cazurilor de pierdere / j / și contracție în combinațiile de vocale rezultate [6] [21] ; distribuția combinației bm [22] [23] [24] ; prezența substantivelor feminine cu terminația -a și o tulpină solidă sub forma unui pad de genitiv. unitati numere de sfârșit -e ; distincție între formele substantivelor și adjectivelor la plural. număr pentru dativ și instrumental padas. [25] ; răspândirea cuvintelor verdeață , verdeață , verdeață (mușchi de secară); plug [26] ; leagăn (leagăn suspendat de tavan) [5] ; Korets , Korchik (în sensul unui oală); dezha , dezhka (ustensile pentru prepararea aluatului) [27] ; a vâsla (însemnând a disprețui); cuvinte cu rădăcină chap (tsap) pentru a desemna un dispozitiv pentru scoaterea unei tigaie din cuptor [5] ; vremea (sens – vreme bună), etc.

În plus față de caracteristicile dialectului rusesc de sud, complexul lingvistic al grupului include caracteristici ale zonelor de dialect sudic și vestic , precum și caracteristici ale zonelor din I și II mănunchiuri de izoglose ale zonei de dialect de sud-vest , caracteristici comune cu alte zone de sud de vest . Dialectele rusești , precum și dialectele locale inerente în mod specific acestui grup de dialecte.

Caracteristici dialectale locale

  1. Iac disimilativ-moderat [28] [29] [30] , combinând principiul disimilației cu principiul iacului moderat [ 31] (înainte de o consoană tare - iac disimilativ, înainte de una moale - pronunție [și] ) [32] . O caracteristică a vocalismului dialectelor din grupul Niprului de Sus este pronunția lui [a] înaintea grupurilor de consoane, dintre care consoana finală este moale: k s'[a] strê , p'[a] kli , etc.
  2. Fenomenul rusesc de nord, a cărui izoglosă este cea mai îndepărtată spre sud, acoperă teritoriul grupului Niprul de Sus, cel mai nordic din punct de vedere al amplasării geografice în dialectul rus din sud - pronunție în conformitate cu combinația st la sfârșit a cuvântului: mos (podul), coada (coada), etc.
  3. Distribuția formelor substantivelor feminine cu terminația -a cu tulpini dure și moi în pad-ul creativ. unitati numere cu terminație neaccentuată -uy : bab [uy] , derevn'[y] y , etc.
  4. Declinarea cuvântului șoarece , care este feminin în limba literară, în funcție de tipul substantivelor masculine: șoarece , șoarece , șoarece , etc. Acest fenomen, cunoscut și în dialectele vecine Seliger-Torzhkov și în dialectele interzonale B , este comun. numai în grupele din partea de est.
  5. Prezența formelor dativ-prepoziționale ale substantivelor feminine cu terminația -a și baza pentru o consoană solidă și un caz prepozițional. substantive masculine care se termină într-o consoană tare, cu o terminație neaccentuată -a : la mum'[a] , la fermă colectivă'[a] , etc. Forme similare sunt, de asemenea, comune în dialectele grupului Kursk-Oryol , în Yelets și dialecte oskol .
  6. Pronunție cu o vocală [o] a cuvintelor l'[o]zha , od'[o]zha , d'[oʹ]shevo , lep'[o ]shka, ca în limba literară, care deosebește dialectele Niprului de Sus de dialecte ale grupurilor Desninskaya de Vest și de Sus, în care se notează pronunția acestor cuvinte cu vocala [e] ( l[e]zha , od[e]zha , d[e]shevo , lep[e]shka ), caracteristica gamei izoglosei fasciculului II a zonei dialectale de sud-vest .
  7. Răspândirea formei verbului a fi la timpul prezent este , spre deosebire de formele verbale caracteristice zonei de dialect de sud-vest - yos' , yos't' , notate în alte dialecte vestice de sud ruse.
  8. Utilizarea pronumelui ce în propozițiile interogative, ca și în limbajul literar, în contrast cu utilizarea pronumelui care în loc de ce în propoziții precum „Pe cine ai dezgropat?” (fenomenul zonei celui de-al doilea grup de izoglose din zona dialectală de sud-vest), comună în restul dialectelor ruse de vest de sud.
  9. Distribuția următoarelor cuvinte: strigan și letoshnik  - „mânz în al doilea an”; kurukha , kurushka și kuryshka  - „găină”; miau  - „miau” (despre o pisică), etc. [13]

Caracteristicile lingvistice ale dialectelor ruse de vest de sud

Trăsături dialectale comune în teritoriile grupurilor de Vest, Niprul de Sus și Desna de Sus:

  1. Țipete disimilativ de tip Zhizdra (belarus) [15] [16] [33] . Coincidența vocalelor / o / și / a / în prima silabă preaccentuată după consoane dure pereche în vocala [a] înaintea accentuată [i] , [y] , [o] , [e] și în vocală. [b] înainte de accentuat [a] : în [a] dy , în [a] sălbatic , sub în [a] doi , în [a] de , dar în [b] dá [34] .
  2. Distribuția formelor de participiu trecut cu sufixul -mshi și vocala [o] sub accent: pokur'[oʹ]mshi [35] . Aceste forme sunt cunoscute și în dialectele interzonale A și parțial în dialectele grupului Kursk-Oryol.
  3. Răspândirea cuvântului sfeclă roșie - „ sfeclă  ”.

Trăsături dialectale comune în teritoriile Niprului de Sus și a grupurilor occidentale:

  1. Posibilitate de labializare a vocalelor / o / și / a / în a doua silabă preaccentuată: pr[u]valils'a , b[u]ltunov , p[u] bolnav , etc.
  2. Posibilitatea de a pronunța vocalele [y] sau [b] , [a] în conformitate cu fonemul / și / în cuvintele sh [y] rocky , w [y] vot ; b [b] la (a fost), w [b] aici ; b [a] la , f [a] aici , etc.
  3. Cazuri de reducere a vocalei / y / și coincidența acesteia cu [b] în silabe accentuate: ok [b] n ' (biban), goal [b] b ' (porumbel), zam [b] w (căsătorit), etc. Această trăsătură este, de asemenea, o trăsătură caracteristică a grupului de dialecte din Pskov.
  4. Forma cuvântului svekrova în pad nominativ. unitati număr, notat și în partea de sud-vest a dialectelor Seliger-Torzhkov.
  5. Distribuția cuvintelor - numele fructelor de pădure formate cu sufixul -its- : căpșuni , lingonberry , etc.
  6. Distribuția formelor personale ale verbului a putea , formate dintr-o tulpină cu consoană back-palatală: mo [g] y , mo [g] esh , mo [g '] osh , mo [g] ut ; sau mo [g] y , mo [g] esh , mo [g '] osh , mo [g] ut ; sau mo[g] y , mo[g]esh , mo[g]ut .
  7. Distribuția construcției merge la fructe de pădure  - cu o valoare obiect-țintă. Această construcție se găsește și în dialectele grupului Pskov.
  8. Răspândirea cuvântului pielea de găină  este „furnici”.

Trăsături dialectale comune în teritoriile grupului Niprul superior și în partea de nord a grupului occidental:

  1. Terminații -ey , -yey , -ui , mai rar -yuy în pad-ul creativ. unitati numărul substantivelor feminine care se termină cu o consoană moale în bază: gr'azʹ [ey] , gr'az '[yey ] , gr'az'[y] , gr'az'[yui] . Terminațiile -ey , -ui în aceste forme de substantive sunt cunoscute și în dialectele sudice ale grupului Pskov .
  2. Formarea padaselor dative și prepoziționale. pl. numere cu terminații -om , -oh de la substantivele masculine și feminine care se termină într-o consoană moale și unele substantive pluralia tantum ( cal , oaspete , cale , pantofi bast , piept , sanie , baldachin , oameni și altele): cal , calul oh ; san'om , san'oh , etc.
  3. Răspândirea cuvântului napalok , napolok  - „club de plug”.

Trăsături dialectale comune în teritoriile Niprului de Sus și Desnei de Sus:

  1. Prezența unei vocale [a] în prima silabă preaccentuată în cazuri precum [a] secară , [a] l'nu , etc.
  2. Absenţa vocalei iniţiale în cuvântul castraveţi : castraveţi .
  3. Forme ale gradului comparativ al adjectivelor formate cu sufixul -êyshe : kinder (mai bun), vesel (mai vesel) etc. Spre deosebire de dialectele grupului Desnei de Sus, aceste forme sunt distribuite inconsecvent pe teritoriul graiurilor Niprului de Sus [ 13] .

Trăsături lingvistice ale zonei dialectale vestice

Teritoriul grupului de dialecte Verkhne-Desninskaya este inclus în partea de sud a zonei de dialecte vestice și împărtășește caracteristicile sale dialectale, inclusiv:

  1. Prezența lui / j / în tulpină în formele pronumelor demonstrative : [taya] (ta) - [tuyu] (tu), [toiye] (că), [tyiyi] (te) [37] .
  2. Formarea substantivelor cu sufixul -ak : sêd [ak] (călăreț), hod [ak] (mergător) etc. [5]
  3. Utilizarea pronumelor personale de persoana a 3-a cu j inițial : [yon] , [yonʹ ] , [yonʹ] , [yonʹ] , distribuite inconsecvent pe teritoriul grupului [5] .
  4. Accentul pe prima silabă a adjectivelor a șaptea ( [s'o] my ) și a șasea ( [sho] stand ).
  5. Repartizarea construcției cu prepoziția s sau z în cazuri precum sosit din oraș , ieșit din groapă în conformitate cu prepoziția din [5] și alte trăsături dialectale [38] .

Trăsături lingvistice ale zonei de dialecte sudice

Dialectele grupului Niprului de Sus se caracterizează prin toate trăsăturile lingvistice ale zonei de dialecte sudice , cu particularitatea că trăsăturile prezentate în două sau mai multe soiuri sunt notate în dialectele Niprului de Sus în acele variante care acoperă zona de vest a zona de dialect. Dialectele din grupul Niprului de Sus sunt similare ca caracteristici lingvistice ale zonei de dialecte de sud cu toate celelalte dialecte ale dialectului rus de sud, excluzând o parte semnificativă a dialectelor grupului Kursk-Oryol (conform fenomenelor celui de-al doilea pachet de izoglose) și toate dialectele grupului Tula (prin fenomenele ambelor mănunchiuri I și II de izoglose), astfel dialectele Niprului de Sus sunt unite prin trăsături lingvistice comune cu alte dialecte din sudul Rusiei și sunt opuse Tula și parțial Kursk- Dialecte oriol [41] :

Printre caracteristicile zonei de dialect sudic al grupului I de izoglose, proeminente pe teritoriul zonei în varietăți structurale, prezența diferitelor tipuri sau soiuri de yakanya asociate cu disimilarea (pur disimilativă, precum și tranzițională - moderat disimilativă, asimilativ-dissimilativ și disimilativ-moderat), și utilizarea unor astfel de tipuri de paradigme verbale ale conjugării I, în care vocala e este întotdeauna sau predominant pronunțată sub accent . În dialectele Niprului de Sus, variantele acestor trăsături sunt: ​​în primul caz, răspândirea unui tip disimilativ-moderat de yakanya, în al doilea, prezența unei paradigme de verbe de prima conjugare, în care vocala e . se pronunță sub accent în toate formele, cu excepția formei persoanei I plural: purtat [e] w , purtat [e] t , purtat ' [o] m , purtat [e] acele , etc. Restul lingvisticii caracteristicile grupului I de izoglose includ pronunția cuvântului fulger ca molo [n'ya], molo [dn'á] și cuvintele înalte cu v moale ([vi] suc ) [41] [42] .

Caracteristicile lingvistice ale celui de-al doilea grup de izoglose includ [42] [43] : pronunția cuvintelor hole , holey cu o inițială moale d' : [di ] raʹ , [di] r'avʹ ; repartizarea terminației -th pentru adjective și pronume sub forma genitivului singular masculin: new [ɣ] o , moye [ɣ] oʹ , etc .; prezența pronumelui de persoana a 3-a feminină în cazul acuzativ al singularului yeyeʹ ; răspândirea cuvintelor buryak „sfeclă roșie”; krigi , krigi „floes” și alte caracteristici lingvistice.

Trăsături lingvistice ale zonei dialectale de sud-vest

Zona dialectelor de sud-vest se distinge prin două mănunchiuri de izoglose, care se deplasează diferit față de partea de sud-vest a teritoriului de distribuție a dialectelor ruse de formare timpurie în direcțiile est și nord [45] . Diferența de progresie a fasciculelor de izoglos către nord și est se reflectă în faptul că nu toate caracteristicile sale lingvistice sunt cunoscute la periferia zonei zonei de dialect de sud-vest. În special, în dialectele grupului de dialecte al Niprului de Sus situat la marginea estică a teritoriului zonei dialectale, nu există unele fenomene dintre cele ale căror zone sunt evidențiate de izoglosele celui de-al doilea mănunchi (cel mai vestic din punct de vedere teritorial). fascicul zonei de sud-vest). Absența acestor trăsături lingvistice deosebește dialectele Niprului de Sus de restul dialectelor rusești de vest-sud, care cunosc toate trăsăturile zonei dialectale de sud-vest [7] . Dialectele grupului Niprului de Sus, prin prezența unor trăsături ale zonei dialectale de sud-vest, sunt combinate pe lângă dialectele grupurilor de Vest și Desna Superioară, de asemenea cu dialectele grupului Pskov și cu dialectele interzonale din sud. dialect de tip A. În conformitate cu o serie de caracteristici lingvistice ale grupului I de izoglose, ale căror variante sunt cele mai avansate în est, dialectele Niprului de Sus sunt similare cu dialectele Kursk-Oryol și parțial cu dialectele interzonale de tip B, într-o serie de caracteristici lingvistice ale celui de-al doilea grup de izoglose, ale căror variante sunt cele mai avansate spre nord, - cu dialectele Gdov, Novgorod și Seliger-Torzhkov [45] [42 ] . Grupul de dialecte de sud-vest face parte din zona de sud-vest a zonei de distribuție a dialectelor ruse de formare timpurie, care combină o serie de dialecte rusești din sud și central rus cu un număr mare de trăsături comune - aceste caracteristici formează un sud-vest . zona dialectală , remarcată prin două mănunchiuri de izoglose [45] .

Caracteristicile de limbaj ale variantei A I a pachetului de izoglose includ [46] [47] : akanye disimilativ; distribuția formelor pronumelui este una cu terminația -ey în cazurile indirecte de singular: în od [ne] y , în od [ne] y , în od [ne] y , la od [ne] y și altele caracteristici lingvistice.

Trăsăturile de limbaj ale variantei B I a mănunchiului de izoglose includ [46] [48] : prezența unei vocale în poziția primei silabe precomprimate înaintea combinației inițiale a unei sonore urmate de o consoană; folosirea consoanei protetice înaintea vocalelor inițiale o și y ; prezența spiranților labiali: ў , w la sfârșitul cuvântului și silabei ( dro [w] , laʹ [w] ka ), pronunția vocalei y în conformitate cu la începutul cuvântului ( [y] nuk „nepot”, [y] domê ), înlocuind consecvent f cu x , xv ( tor [x] „turbă”, [xv] act „fapt”) și alte trăsături lingvistice.

Trăsăturile lingvistice ale celui de-al doilea mănunchi de izoglose includ [49] : labializarea vocalelor a și o în prima silabă precomprimată; prezența accentului pe tulpină la genitivul singular al adjectivelor și pronumele demonstrativ feminin pe -е́ și alte trăsături lingvistice.

Trăsături lingvistice ale zonei dialectale de sud-est

Zona zonei de dialect de sud-est se distinge în mai multe soiuri - caracteristicile sale lingvistice includ caracteristici incluse în pachetul de izoglos principal, precum și cele incluse în pachetele de izoglos, considerate ca variante ale celei principale - pachetele de izoglos ale variantelor A, B, C, D și E [50] . Teritoriul de distribuție a dialectelor din grupul Niprului de Sus se află în afara domeniului fasciculului principal al zonei de dialecte de sud-est, majoritatea trăsăturilor acestei zone în dialectele Niprului de Sus sunt necunoscute, cu toate acestea, fasciculele izoglose ale variantelor B și C sunt îndepărtate semnificativ din fasciculul principal în direcția nord-vest, acoperind o parte semnificativă a zonei Niprului de Sus. Astfel, potrivit unor trăsături lingvistice, dialectele grupului Niprului de Sus sunt combinate cu dialectele din părțile centrale și de est ale teritoriului unde sunt distribuite dialectele dialectului rus de sud (cu dialectele din Ryazan, Kursk-Oryol). și grupurile Tula, precum și cu dialectele Yelets și Oskol) și, în unele cazuri, cu dialectele estului Rusiei Centrale (trăsături lingvistice ale grupului de izoglose din varianta B) [51] [46] . În același timp, răspândirea trăsăturilor lingvistice ale zonei dialectale de sud-est deosebește grupul Niprul de Sus de alte grupuri de dialecte vestice de sud-rusă, care nu cunosc trăsăturile zonei de dialecte de sud-est [7] .

Dialectele Niprului de Sus se caracterizează prin două trăsături lingvistice ale mănunchiului de izoglose ale variantei B [52] [53] : pronunția vocalei [о́] sub accent sub forma nominativului plural al cuvântului din cuvântul pyatna : p' [о́] tna (comună pe întreg teritoriul grupurilor Niprului de Sus sub formă de zone insulare) și prezența formelor substantivelor feminine terminate în consoană moale, la nominativ plural cu desinența -a sub accent: cal . 'a , derevn'a , green'a , mater'a , daughter'a , plosh'sh'ad'aʹ "pătrat", etc.

Dintre trăsăturile lingvistice ale pachetului de izoglos din varianta B, care se deplasează spre vest față de pachetul principal de izoglos atât de mult încât captează, de asemenea, zona dialectelor din grupul Desnei superioare și chiar o mică parte a zonei Grup occidental de dialecte, există [52] [54] : utilizarea participiilor trecute a format sufixul -mshi și răspândirea cuvântului strigan „mânz în al doilea an”.

Trăsături lingvistice ale teritoriului periferic

Unele dintre trăsăturile lingvistice din dialectele Niprului de Sus aparțin așa-numitului teritoriu periferic al distribuției dialectelor limbii ruse de formare timpurie, zonele fenomenelor lingvistice ale căror (de regulă, dialectale) sunt opuse fenomenelor. a zonei centrale de dialect (coincidend practic cu fenomenele limbii literare). Aceste caracteristici (dintre caracteristicile locale ale Niprului de Sus) includ:

Note

Comentarii Surse
  1. ↑ 1 2 3 4 5 Zakharova, Orlova, 2004 , supliment: Harta dialectologică a limbii ruse (1964) ..
  2. ↑ 1 2 Kasatkin L. L. dialecte rusești. Hărți  // ruși. Monografia Institutului de Etnologie și Antropologie al Academiei Ruse de Științe. - M . : Nauka, 1999. - S. 96 .  (Accesat: 4 ianuarie 2012)
  3. ↑ Programul țintă federal Limba rusă. Centrul regional al NIT PetrSU (link inaccesibil) . — Diviziunea teritorial-dialectală a limbii ruse. Arhivat din original pe 10 noiembrie 2011.   (Accesat: 4 ianuarie 2012)
  4. ↑ Kasatkin L. L. Dialecte rusești. Geografie lingvistică  // ruşi. Monografia Institutului de Etnologie și Antropologie al Academiei Ruse de Științe. - M .: Nauka, 1999. - S. 90-95 .  (Accesat: 4 ianuarie 2012)
  5. ↑ 1 2 3 4 5 6 Dialectele limbii ruse. - articol din Enciclopedia Limbii Ruse  (Accesat: 4 ianuarie 2012)
  6. ↑ 1 2 Dialect sudic. - articol din Dicționarul Enciclopedic Umanitar Rus  (Accesat: 4 ianuarie 2012)
  7. ↑ 1 2 3 4 5 Zakharova, Orlova, 2004 , p. 126.
  8. ↑ Limba satului rusesc. Atlas dialectologic . — Despre împărțirea dialectală a limbii ruse: adverbe și zone de dialect. Arhivat din original pe 5 martie 2012.  (Accesat: 4 ianuarie 2012)
  9. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 102-108.
  10. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 96-102.
  11. ↑ Durnovo N. N. , Sokolov N. N., Ushakov D. N. Experiența hărții dialectologice a limbii ruse în Europa. - M. , 1915.
  12. ↑ Popoarele părții europene a URSS. Eseuri etnografice: În 2 volume / Ed. ed. S. P. Tolstova . - M . : Nauka, 1964. - S. 149.  (Accesat: 4 ianuarie 2012)
  13. ↑ 1 2 3 Zakharova, Orlova, 2004 , p. 126-128.
  14. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , Harta dialectologică a limbii ruse (1964) ..
  15. ↑ 1 2 Materiale didactice pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Hartă. Distincția sau coincidența vocalelor în locul lui o și a în prima silabă preaccentuată după consoanele dure. Arhivat din original la 1 februarie 2012.  (Accesat: 4 ianuarie 2012)
  16. ↑ 1 2 Materiale didactice pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Legenda hartii. Distincția sau coincidența vocalelor în locul lui o și a în prima silabă preaccentuată după consoanele dure. Arhivat din original la 1 februarie 2012.
  17. ↑ Limba satului rusesc. Atlas dialectologic . - Harta 12. Distincția sau coincidența lui o și a în silabe preaccentuate după consoane dure (okanye și akanye). Arhivat din original pe 20 ianuarie 2012.  (Accesat: 4 ianuarie 2012)
  18. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Hartă. Un fonem consonantic vocal spate-palatal în poziții puternice și slabe. Arhivat din original la 1 februarie 2012.
  19. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Legenda hartii. Un fonem consonantic vocal spate-palatal în poziții puternice și slabe. Arhivat din original la 1 februarie 2012.
  20. ↑ Limba satului rusesc. Atlas dialectologic . - Harta 14. Sunete în locul literei g . Arhivat din original pe 8 octombrie 2018.
  21. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . — Consonantism: diferențe dialectale. Limba mijlocie <j>. Arhivat din original la 1 februarie 2012.
  22. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Hartă. Corespondenţe dialectale la combinaţiile dn , dn' şi bm , bm' . Arhivat din original la 1 februarie 2012.
  23. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Legenda hartii. Corespondenţe dialectale la combinaţiile dn , dn' şi bm , bm' . Arhivat din original la 1 februarie 2012.
  24. ↑ Limba satului rusesc. Atlas dialectologic . - Harta 17. Pronunțarea dialectală a combinațiilor de zile și bm . Arhivat din original pe 20 ianuarie 2012.
  25. ↑ Limba satului rusesc. Atlas dialectologic . — Harta 20. Forma de declinare a pluralului instrumental I și II. Arhivat din original pe 20 ianuarie 2012.
  26. ↑ Limba satului rusesc. Atlas dialectologic . - Harta 2. Verbe cu sensul „arat”. Arhivat din original pe 21 ianuarie 2012.
  27. ↑ Limba satului rusesc. Atlas dialectologic . - Harta 5. Denumiri de ustensile de lemn pentru aluatul de făină de secară. Arhivat din original pe 25 ianuarie 2012.
  28. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Hartă. Tipuri de distincție sau coincidență a vocalelor neînalte în prima silabă preaccentuată după consoanele moi. Arhivat din original pe 31 august 2012.
  29. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Legenda hartii. Tipuri de distincție sau coincidență a vocalelor neînalte în prima silabă preaccentuată după consoanele moi. Arhivat din original pe 18 iunie 2012.
  30. ↑ Limba satului rusesc. Atlas dialectologic . - Harta 13. Distincția și nedistingerea vocalelor din prima silabă preaccentuată după consoanele moi (sughiț, iac). Arhivat din original pe 16 noiembrie 2015.
  31. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Vocalism irezistibil. Vocale fără stres. Vocalele primei silabă preaccentuată după consoane dure pereche: aka dialecte. Soiurile Yakanya.  (link indisponibil)
  32. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Vocalism irezistibil. Vocale fără stres. Vocalele primei silabă preaccentuată după consoane dure pereche: aka dialecte. Soiurile Yakanya. Tipuri de yakanya disimilativă. Yakanya asimilativ-dissimilativ.  (link indisponibil)
  33. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Vocalism irezistibil. Vocale fără stres. Vocalele primei silabă precomprimată după consoane dure pereche. Tipuri de acanya: disimilative și nedissimilative.  (link indisponibil)
  34. ↑ Materiale educaționale pe site-ul Facultății de Filologie a Universității de Stat din Moscova . - Vocalism irezistibil. Vocale fără stres. Vocalele primei silabă precomprimată după consoane dure pereche. Tipuri de acanya: disimilative și nedissimilative. Soiuri de akanya disimilativă: Zhizdra, arhaic, Don.  (link indisponibil)
  35. ↑ Limba satului rusesc. Atlas dialectologic . - Harta 24. Perfect în dialectele ruse. Arhivat din original pe 21 ianuarie 2012.
  36. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 128.
  37. ↑ Limba satului rusesc. Atlas dialectologic . - Harta 21. Pronume demonstrativ feminin singular la cazul nominativ (că, taya) . Arhivat din original pe 26 ianuarie 2012.
  38. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 83-85.
  39. ↑ 1 2 3 4 dialecte rusești. Geografie lingvistică, 1999 , p. 93-94.
  40. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 95.
  41. ↑ 1 2 Zakharova, Orlova, 2004 , p. 94-96.
  42. ↑ 1 2 3 Dialectologie rusă, 2005 , p. 259.
  43. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 96.
  44. ↑ 1 2 3 Zakharova, Orlova, 2004 , p. 103-104.
  45. ↑ 1 2 3 Zakharova, Orlova, 2004 , p. 96-98.
  46. ↑ 1 2 3 Dialectologie rusă, 2005 , p. 260.
  47. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 98.
  48. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 98-100.
  49. ↑ Dialectologie rusă, 2005 , p. 259-260.
  50. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 102.
  51. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 106-107.
  52. ↑ 1 2 Dialectologie rusă, 2005 , p. 261.
  53. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 106.
  54. ↑ Zakharova, Orlova, 2004 , p. 107.

Literatură

Link -uri