Doamne
| Doamne | |
|---|---|
| nume de sine | ግዕዝ [ˈɡɨʕɨz] |
| Țări | regatul aksumit |
| stare | limbajul de cult |
| dispărut | secolul al XIII-lea |
| Clasificare | |
| Categorie | limbi africane |
| familie semitică grup etiopian | |
| Scris | naiba alfabet |
| Codurile de limbă | |
| GOST 7,75–97 | gez 151 |
| ISO 639-1 | — |
| ISO 639-2 | gez |
| ISO 639-3 | gez |
| Atlasul limbilor lumii în pericol | 1687 |
| Etnolog | gez |
| IETF | gez |
| Glottolog | la naiba1241 |
Geez ( geez , gyyz, (clasic) etiopian, limbă etiopiană veche) este o limbă vorbită în regatul aksumit . Până în secolele X-XI, a fost atât în uz scris, cât și oral, apoi a fost folosit în scrierea bisericească și laică. În prezent păstrează funcția de limbaj de liturghie a Bisericii Ortodoxe Etiopiene și a Bisericii Catolice Etiopiene , precum și în societatea evreiască etiopiană . Cunoscut în monumentele epigrafice din secolele III-IV; Geez are o traducere extinsă și literatură originală.
Ge'ez este în subgrupul nordic al limbilor etio-semite .
Scrierea
Geez folosește scrierea etiopiană .
Caracteristici lingvistice
Fonetică și fonologie
Vocale- a /æ/ , < proto-semitic *a; mai tarziu /e/
- u /uː/ < proto-semitic *ū
- i /iː/ < proto-semitic *ī
- ā /aː/ , < proto-semitic *ā; mai tarziu /a/
- e /eː/ < proto-semitic *ay
- i /i/ < proto-semitic *i, *u
- o /oː/ < proto-semit *aw
Transliterat și ca ǎ, û, î, â, ê, ě, ô.
ConsoaneConsoanele din Geez au o triplă opoziție între sunetele vocale, fără voce și emfatice.
| Labial | dentare | Palatal | Velar | Uvular | faringian _ |
Glotal | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| simplu | Lateral | simplu | Labializată | |||||||
| nazal | m | n | ||||||||
| exploziv | Surd | p | t | k | kʷ | ʔ <'> | ||||
| Vocat | b | d | g | ɡʷ | ||||||
| Empatic 1 | pʼ <p̣> | tʼ <ṭ> | kʼ <ḳ> | kʷʼ <ḳʷ> | ||||||
| africane | emfatic | ʦʼ <ṣ> | ||||||||
| fricative | Surd | f | s | ɬ <ś> | χ <ḫ> | ħ <ḥ> | h | |||
| Vocat | z | ʕ <'> | ||||||||
| emfatic | ɬʼ <ṣ́> | |||||||||
| Tremurând | r | |||||||||
| Aproximatorii | l | j <y> | w | |||||||
Morfologie
NumePrincipalele categorii ale numelui sunt sexul, numărul, cazul .
Categoria de gen are două semnificații: masculin și feminin. Cel mai frecvent indicator feminin este - t ; pentru substantivele neînsuflețite se șterge opoziția după gen.
Categoria numărului are două sensuri: singular și plural. Pluralul se exprimă cu indicatorii -āt și -ān , precum și cu ajutorul ablaut și circumfixes .
Categoria de caz are și două sensuri. Unul dintre cazuri este nemarcat. Al doilea, cazul -a , marchează obiectul direct ( rəʔəya kalb-a „a văzut câinele”) și numele vârfului în construcția posesivă ( bəʔəsit-a nəguŝ „femeia regelui”).
VerbulVerbul are un sistem bogat de rase ( cauzativ pentru ʔa -, reflexiv pentru ta -, cauzativ reflexiv pentru ʔasta -).
Sistemul timpurilor este reprezentat printr-o conjugare sufixală ( perfect : nagara „a spus”, gabra „a făcut”) și o conjugare prefixală ( imperfect : yə-naggər „el va spune”, yə-gabbər „el va face”. Pentru a desemnează o acțiune simultană cu cea a predicatului principal sau precedând-o, se folosește o formă de verb special ( gerundiv , converb : zanta bəhilo nabara „spunând aceasta, s-a așezat”).
Timpurile analitice se formează cu verbele auxiliare hallo și kona „a fi”.
Sintaxă
Ordinea cuvintelor este relativ gratuită. Definițiile urmează de obicei ceea ce este definit. Cea mai comună ordine a cuvintelor într-o propoziție verbală simplă este VSO („predicat + subiect + obiect”), într-o propoziție nominală simplă este SV („subiect + predicat”).
Vocabular
Vocabularul conține un număr mare de împrumuturi din limbile cușitice și din greacă , există termeni de origine arabă , aramaică , ebraică și latină .
Note
Literatură
- Limba etiopiană // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
- Geez / Kogan L. E. // Hermafrodit - Grigoriev [Resursă electronică]. - 2007. - S. 49. - ( Marea Enciclopedie Rusă : [în 35 de volume] / redactor-șef Yu. S. Osipov ; 2004-2017, v. 7). — ISBN 978-5-85270-337-8 .
- Krachkovsky I. Yu. Introducere în filologia etiopiană. L., 1955;
- Starinin V.P. Limba etiopiană. — M.: Nauka , GRVL , 1967. — 120 p.
- Dillman A. Gramatica Etiopiană . L.: Williams și Norgate, 1907. - 582 p.
- Dillmann A. Lexicon linguae aethiopicae cum indice latino. Lpz., 1865 ;
- Leslau W. Dicţionar comparat de Ge'ez (Etiopic clasic). Wiesbaden, 1987 .
Link -uri
| Doamne | |
|---|---|
| Arte grafice | ሀ ለ ሐ መ ሠ ረ ሰ ቀ በ ተ ኀ ነ አ ከ ወ ዐ ዘ የ ደ ገ ጠ ጰ ጸ ፀ ፈ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ፐ |
| grafonimie | Hoi Lavi Haut Mai South Ryes Sat Khaf Bet Tau Kharm Nahas Aleph Kaf Vave Ain Zai Yeman Dynt Gaml Tait Payt Tzadai Zappa Af _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Câine |
| Limbi semitice | |||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Proto-semit † ( proto-limba ) | |||||||||||||||||||||
| oriental | Akkadian †, Eblait † | ||||||||||||||||||||
| occidental |
| ||||||||||||||||||||
| limbi etiopiene | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Oficial | |||||||||
| neoficial |
| ||||||||
| Gest | etiopiană | ||||||||
| Limbile Eritreei | |
|---|---|
| Limbi de lucru | |
| Limbi naționale | |
| Alte | |
| Limbi de imigrant | |
 Dicționare și enciclopedii |
| |||
|---|---|---|---|---|
| ||||