Kyrie Eleison

Kyrie eleison ( greacă Κύριε ἐλέησον , lat.  Kyrie eleison , ebr. אלוהים , רחם ‏‎, Rus. Doamne, ai milă ) este o invocație la rugăciune adesea folosită în rugăciune și închinare (ca cântare) în bisericile istorice . Se întoarce la rugăciunea orbilor din Ierihon : „Ai milă de noi, Doamne”  – greacă. ἐλέησον ἡμᾶς, Κύριε , Evr. רחם עלינו, אלוהים ‏‎ ( Matei  20:30-31 ).

Ortodoxia

În Biserica Ortodoxă , ecteniile completează majoritatea petițiilor în timpul cultului public. În plus, carta liturgică prevede o repetare triplă, de 12 și 40 de ori și, în unele cazuri, de 30, 50 și 100 de ori a acestei chemări (de exemplu, la Vecernie ). În tradiția liturgică rusă, cu rare excepții, se pronunță în versiunea slavă. Este o formă scurtă a Rugăciunii lui Isus :

Vladimir Monomakh a considerat că această rugăciune este cea mai bună:

Dacă nu știi să spui alte rugăciuni, cheamă „ Doamne miluiește- te ” neîncetat, în secret: aceasta este rugăciunea tuturor nebunilor.

Semnificații

Slavona bisericească „ai milă” poate însemna [1] [2] :

1. Salvați
2. de rezervă
3. proteja
4. Salvați
5. alege
6. Accept
7. scapă de pedeapsă
8. ai milă
9. deveni drăguț (iubit, aproape)
10. amintește-ți, amintește-ți (în regatul tău)
11. atrage spre tine
12. fă-l al tău

Catolicism

În Biserica Catolică, Kyrie este primul ordin al cântării obișnuite a Liturghiei . Este construit din trei părți: (1) Kyrie eleison, (2) Christe eleison, (3) Kyrie eleison; fiecare dintre aclamații se repetă de trei ori (adică un total de 9 aclamații). Forma muzicală a lui Kyrie în diferite epoci și în diferite tradiții locale este diferită, de exemplu, AAA BBB CCC 1 (prin strofic), sau AAA BBB AAA 1 (repriză), etc. Melodiile lui Kyrie, care sunt folosite în gregorian Masa, sunt rafinate și aparțin tipului melismatic . Din Kyrie în liturghie, ar trebui să distingem Kyrie rugător în officium  obișnuit - cântece scurte simple de tip silabic .

Identificare

Deoarece multe melodii sunt folosite în ritul latin pentru a cânta Kyrie, ele se disting prin amplasarea lor în ordinea liturgică (pentru Maica Domnului, pentru dublu, pentru semidublu etc.); unele dintre melodii sunt adunate în secțiunea ad libitum (neanexată la calendarul bisericesc). În secolele X-XI. melismaticul Kyrie a fost activ tropat . În timpul reformelor ulterioare ale bisericii, tropurile au fost îndepărtate, dar incipiturile textelor au rămas ca identificatori melodici, de exemplu Kyrie „Fons bonitatis”.

Lista de melodii standard Kyrie (de Liber usualis )

1. (de Paște) Kyrie "Lux et origo"
2. (în sărbătorile regulate) Kyrie "Fons bonitatis"
3. (de sărbători) Kyrie "Deus sempiterne"
4. (pentru vacanțe duble) Kyrie "Cunctipotens Genitor Deus"
5. (pentru vacanțe duble) Kyrie "Magnae Deus potentiae"
6. (pentru vacanțe duble) Kyrie "Rex Genitor"
7. (pentru vacanțe duble) Kyrie "Rex splendens"
8. (pentru vacanțe duble) Kyrie "De angelis"
9. (la sărbătorile Maicii Domnului) Kyrie "Cum jubilo"
10. (la sărbătorile Maicii Domnului) Kyrie "Alme Pater"
11. (în sărbătorile de duminică) Kyrie "Orbis factor"
12. (în sărbători semiduble) Kyrie "Pater cuncta"
13. (pentru vacanțe semiduble) Kyrie "Stelliferi Conditor orbis"
14. (în octave) Kyrie „Jesu Redemptor”
15. (după Crăciun) Kyrie "Dominator Deus"
16. (în zilele lucrătoare) [fără titlu]
17. (pentru Advent și Postul Mare) [fără titlu]
18. (pentru Advent și Post) Kyrie "Deus Genitor alme"

1. Kyrie "Clemens Rector"
2. Kyrie „Summe Deus”
3. Kyrie Rector Cosmi Pie
4. Kyrie "Altissime"
5. Kyrie "Conditor Kyrie omnium"
6. Kyrie "Te Christe Rex supplies"
7. Kyrie "Splendor aeterne"
8. Kyrie „O Pater Excellence”
9. Kyrie "Orbis Factor"
10. Kyrie "Salve"

Alte informații

Din cântecul „Kyrie eleison” provine cuvântul rus „kurolesit” (enoriașii obișnuiți nu au înțeles cântările grecești pronunțate în grabă - „kuroles” a devenit sinonim cu prostii).

Note

1. ↑ „Doamne, ai milă”: cum și-a schimbat compasiunea semnul Copie de arhivă din 27 iunie 2021 la Foma.ru Wayback Machine
2. ↑ „LORD, HAVE MERCY” Arhivat 12 mai 2021 la Wayback Machine Orthodox Encyclopedia

Literatură

• Landwehr-Melnicki M. Das einstimmige Kyrie des lateinischen Mittlalters. - Regensburg, 1954.
• Apel W. Cânt gregorian. - Londra, 1958. - 405 p.
• Bjork D. Tropul Kyrie  //  Journal of the American Musicological Society. - 1980. - Nr. 33 . - P. 1-41.
• Hiley D. Western Plainchant: A Handbook. - Oxford, 1993. - P. 150-156, 211-213.

Link -uri

• Kirie eleison // Dicționar enciclopedic umanitar rusesc  (link inaccesibil)  (link inaccesibil din 14-06-2016 [2316 zile])

Dicționare și enciclopedii	Mare catalană Brockhaus și Efron Micul Brockhaus și Efron Muzical Riemann Ortodox Britannica (online) Treccani
În cataloagele bibliografice	J9U : 987007548336205171 LCCN : sh85073585 NKC : ph224386