Yusy
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 31 mai 2022; verificările necesită 3 modificări .
|
Această pagină sau secțiune conține caractere speciale Unicode . Dacă nu aveți fonturile necesare , este posibil ca unele caractere să nu se afișeze corect. |
Yusy - litere ale alfabetelor slave vechi, chirilice și glagolitice , care denotă vocalele nazale slave vechi , care mai târziu (în secolul al X-lea) și-au pierdut nazalizarea în majoritatea limbilor slave [1] [2] .
Se presupune că ambii yus chirilici provin fie dintr-o inscripție specială a literei grecești alpha Ѧ, caracteristică inscripțiilor creștine din secolele IX-XI, fie, conform unei alte versiuni, dintr-un yus mic glagolitic, rotit cu 90° în sensul acelor de ceasornic [3] . De asemenea, este posibil ca această literă să fie împrumutată din vechiul alfabet bulgar , unde există un semn ca Ѧ [4]
Yus mic
Yus mic (Ѧ ѧ) a desemnat vocala nazală [ ɛ̃ ]. Inscripție în chirilic - , în glagolitic - . De-a lungul timpului, în limbile slave de est, s-a transformat într-un sunet [ a ] după o consoană atenuată, notată în scris prin litera I : cinci „cinci”. Litera modernă I provine din forma italice a micului yus din secolul al XVII-lea și a fost fixată prin introducerea tipului civil în 1708.
În limba slavonă bisericească modernă a versiunii ruse, yus mic și A iotizat (Ꙗ) nu diferă în pronunție: ambele semne sunt echivalente cu rusă Ya. În unele alfabete educaționale, yus și Ꙗ au fost chiar tipărite unul lângă altul, ca și cum erau variante ale aceleiaşi litere. Regulile ortografiei slavonei bisericești impun folosirea literei Ꙗ la începutul cuvintelor și a yusa la mijloc și la sfârșit, cu următoarele două excepții [5] :
- pronumele personal i (= ei, persoana a 3-a vin. caz plural și numere duale ) se scrie prin yus (dar pronumele relativ format din el yazhe ("care, care, care") - prin Ꙗ);
- cuvântul limbă și derivatele sale sunt scrise diferit în funcție de sens: organul vorbirii și mijloacele de comunicare sunt scrise prin micul yus, în timp ce oamenii („invazia galilor și cu ei douăsprezece limbi”) - prin Ꙗ .
Sunetul nazal al limbii slave descris de micul yus nu s-a transformat în „eu” în poloneză, iar literele Ę și Ą îi corespund după consoane moi ( poloneză pięć, piąty , rusă cinci, a cincea < proto-slav * рętь , *pętъ ). Pronunția nazală este păstrată, cu excepția ę în unele poziții (de exemplu, când ę este la sfârșitul unui cuvânt).
Yus big
Yus mare (Ѫ, ѫ) a desemnat o vocală nazală [ ɔ̃ ]. Inscripție în chirilic - , în glagolitic - . În rusă, din secolele X - XI, a coincis în pronunție cu [y]: râu „mână”. De la mijlocul secolului al XII-lea , a dispărut din scrierea rusă (înlocuită cu litera U ), a revenit sub influența slavei de sud în secolul al XV-lea și a dispărut complet în secolul al XVII-lea .
În alfabetul bulgar , marele yus ( golyam yus , golyama nosovka , pe scară largă ъ ) exista înainte de reforma din 1945, deși vocala încetase de mult să mai fie nazală și suna la fel ca Ъ. În alfabetul polonez , literele Ę și Ą după consoanele solide corespund yus-ului mare ( poloneză ręce, rąk , mâini rusești , mâini < proto-slav *rǫka ; polonez pąć , mod rusesc < proto - slav *pǫtъ ) și se păstrează pronunţia nazală .
În scrierea slavonă bisericească, yus-ul mare se găsește doar într-o masă specială - cheia granițelor Paștelui , marcând acei ani în care sărbătorirea Paștelui cade pe 24 aprilie (O.S.).
Iotate yuses
În chirilic și glagolitic, existau și ligaturi pentru desemnarea yuselor iotizate: mic Ѩ ѩ (chirilic - , glagolitic - ) și mare Ѭ ѭ (chirilic - , glagolitic - ).
Yus majuscul iotat a fost folosit în scrierea bulgară până în anii 1910, cu partea stângă în formă de i prevăzută uneori cu același punct ca litera i.
Yuse închise și mixte
În monumentele scrierii iugoslave din secolele XI-XII se găsesc și yuri speciale închise. Ꙙ (și rarele sale iotizate Ꙝ ) a fost folosită în mod obișnuit în locul yusului iotizat mic sau mic [6] . Cu excepția cazurilor individuale, aceste scrisori sunt practic necunoscute monumentelor rusești. Se găsește și yus mixt Ꙛ .
Valoare numerică
De obicei se crede că yus nu are o valoare numerică nici în chirilică, nici în glagolitică, deși micul yus a fost uneori folosit pentru a desemna numărul 900 - din motivul că este oarecum asemănător cu cel arhaic (nu este inclus în limba greacă clasică). alfabet ) literă greacă veche sampi având aceeași valoare numerică [7] .
Terminologie alternativă
În alfabetul slavon bisericesc , un yus mic poate fi numit pur și simplu „yus” (din moment ce alți yus nu sunt folosiți) sau chiar „eu”.
În literatura de filologie , paleografie etc., uneori, pentru concizie, în loc de expresia „yus mic”, se folosește ortografia condiționată „ѧs” (în mod similar, în loc de „yus mare” - „ѫs”, etc.).
În unele surse croate , cuvântul jus ( jus ) se referă la litera Yu, în timp ce yusurile „adevărate” sunt numite en ( en ; mic), en ( jen ; mic iotized), he ( on ; mare) și yon ( jon ; mare iotat).
Unicode
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vezi și
Note
- ↑ Vostokov, 1820 , p. 8-12.
- ↑ Meillet, 1924 , p. 49-54.
- ↑ Karsky, 1928 , p. 166-167.
- ↑ „Nu poți număra steagurile de mătase verde de acolo...” (Simboluri ale statului bulgar (X - prima treime a secolului XIII) // Gasyrlar Avaza / Echo of the Ages. - 2009. - Numărul 2. Arhivat la 21 septembrie 2019.
- ↑ Izotov, 2007 , p. 18-19.
- ↑ Karsky, 1928 , p. 207-208.
- ↑ Karsky, 1928 , p. 216-217.
Literatură
- Yusy // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
- Discurs despre limba slavă (1820) // Observații filologice ale lui A. Kh. Vostokov . - Sankt Petersburg. , 1865. - S. 8-12 .
- Izotov A. I. . slavona veche și limbile slavone bisericești. — M .: Philomatis, 2007. — 240 p. - 2000 de exemplare. - ISBN 978-5-98111-084-8 . - S. 18-19.
- Karsky E. F. . Paleografie slavă Kirrilovskaya. - Ed. a II-a, facsimil . - L., M. (fax.): Editura Academiei de Științe a URSS ; Știință (fax), 1928, 1979 (fax). - S. 167-168, 207-209.
- Meillet, Antoine . . Fonetică // Limba slavă comună = Le slave commun (1924, 1934) / Per. din franceza și notează. P. S. Kuznetsova ; total ed. S. B. Bernshtein . - Ed. a II-a. — M .: Progres , 2000, 2001. — 500 p. - 1000 de exemplare. - ISBN 5-01004712-8 , 5-01-004660-1, 978-5-397-01978-1 . - S. 49-54.
- Sreznevski I.I. Monumente slave antice ale scrierii lui Yus, cu o descriere a acestora și cu comentarii asupra caracteristicilor ortografiei și limbii lor . - Sankt Petersburg. , 1868. - 640 p. - (Culegere de articole citite la Departamentul Limba și Literatura Rusă a Academiei de Științe; vol. 3).
Link -uri
- Ѫ la Scriptsource.org
- ѫ la Scriptsource.org
- - la Scriptsource.org
- ѭ la Scriptsource.org
- Ѧ la Scriptsource.org
- ѧ la Scriptsource.org
- Ѩ la Scriptsource.org
- ѩ la Scriptsource.org
- Ꙙ la Scriptsource.org
- ꙙ la Scriptsource.org
- Ꙝ la Scriptsource.org
- ꙝ la Scriptsource.org
- Ꙛ la Scriptsource.org
- ꙛ la Scriptsource.org
| chirilic | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Litere ale alfabetului rus | |||||||||
| Alte litere slave | |||||||||
Chirilic extins |
| ||||||||
| Litere arhaice sau învechite |
| ||||||||
| Poligrafe |
| ||||||||
| |||||||||
