Limba Khakass

Limba Khakassian (autonumele: Khakas tili sau Tadar tili ) este limba Khakas , distribuită în principal pe teritoriul Khakassia și parțial în districtul Sharypovsky din Teritoriul Krasnoyarsk și Tuva . Numărul vorbitorilor de Khakass în Rusia este de 42.604 (2010). Aparține grupului Khakass-Altaic din ramura estică a limbilor turcice .

Dialecte

Dialectele limbii Khakas:

• sagai
• kachinsky
• Kyzyl
• Shor .

Baza limbajului literar sunt dialectele Sagai și Kachinsky.

Istoria limbii Khakas

Potrivit calculelor lingviștilor , istoria limbii Khakass se desfășoară de cel puțin 1200 de ani, de când a apărut limba turcă medievală timpurie, prin contactul vorbirii turcești cu limbile locale non-turce, care a dat naștere Khakass-ului modern. și dialecte strâns înrudite. Starea timpurie a acestui limbaj comun de grup nu este înregistrată. Fixarea fundamentală a materialului lexical și gramatical începe abia în epoca modernă, de la mijlocul secolului al XIX-lea și, prin urmare, principala metodă de construire a istoriei limbii Khakass este reconstituirile istorice comparative (bazate pe analiza dialectelor și a limbilor înrudite) , al cărui scop principal este selecția caracteristicilor lingvistice care au apărut în timpul existenței independente a limbii Khakass și distribuția lor conform principiului cronologiei relative "mai devreme - mai târziu". Deci, în domeniul foneticii, apariția vocalelor lungi secundare, h inițial și extinderea tipurilor morfonologice de asimilare consoanelor la joncțiunile morfemelor datorită nazalizării ( kelgen-ner ), delateralizării (has -tar „gâște” - plural lar ) și denazalizare ( at- you " cal" - blame. p. ny ) afixele consoanelor au avut loc mai târziu decât separarea într-o ramură independentă a dialectelor ancestrale ale limbii moderne Saryg-Yugur , care nu are aceste caracteristici. În domeniul morfologiei limbii Khakass s-au dezvoltat o serie de indicatori noi: în sistemul de caz - cazul direcțional pe zar / zer ; în flexiune verbală - forme aspectuale de timp în cha, chan, chatkhan etc. Găsirea unor temeiuri pentru astfel de inovații pentru evaluări la scara cronologiei reale în limbi care nu au o tradiție scrisă continuă sau, cel puțin, îndelungată, necesită minuțiozitate. cercetarea si perfectionarea metodologiei.

Caracteristici generale de luptă ale diverselor cronologii

Cea mai veche caracteristică este consoana z într-o serie de cuvinte turcice comune în locul lui y , care este reprezentată în marea majoritate a altor limbi turcești, în primul rând Oguz și Kypchak (alternând Khak. Azakh // Oguz., Kypch . Ayak " picior"), - unește dialectele Khakas numai între ele, dar și cu cele mai apropiate limbi înrudite ale Shors , Chulyms , Saryg-Yugurs și un mic grup etnic al Kârgâzilor din județul Fuyu din nord-estul Chinei, făcând este posibil să se evidențieze limbile s într-un subgrup separat - Khakass - în cadrul limbilor turcice. Alte semne caracteristice ale limbii Khakass, care afectează și restul limbilor subgrupului Khakass, cu excepția lui Saryg-Yugur, sunt: ​​h inițial sau, într-un număr mic de cazuri, n în locul lui. comună turcă y ( chol // tur., nog. yol „drum”, nan // tur., leg. yan „lateral”); vocale lungi secundare, care au apărut din contracția vocalelor silabelor învecinate după pierderea sonantelor care le despart ( paar < Türk comun *bagir „ficat”); (4) prezența a două vocale scurte înguste nerotunjite în sistem - i și i (i - care nu se pot distinge de rusă și , mai lung și mai îngust decât i ; i  - scurt în formă de y): іт- „împinge” (= turc comun . * it- ), it- „a face” (< turc comun. * et- ). Chiar și în Evul Mediu, multe limbi turcești ale Siberiei au fost puternic influențate de dialectele Kipchak de tipul tătar-nogai. Valul de Kypchakizare a afectat limbile tribale - viitoarele dialecte Khakas în mod inegal, întărindu-le diferențele, în special în subsistemele de africate și vocale rotunjite.

Limbajul literar

Limba literară Khakass, nefiind complet identică cu niciunul dintre dialectele sale, combină selectiv trăsături fonetice (precum și morfologice și lexicale) caracteristice diferitelor grupuri de dialecte. Deci, în norma literară, șuieratul s, caracteristic vorbirii sagailor și beltyrilor, în locul șuieratului comun turcesc h și sh , păstrat în Kachin, este sykh- „ieși”, khas- „fugi ”, tas „piatră” // turc comun. çïq- , qaç- , taş ; p surd în loc de comună turcă și kachin b la început. cuvinte și, dimpotrivă, caracteristică turcului comun Kachin. distribuția vocalelor late - înguste rotunjite o - ӧ - u - ӱ în bazele cuvintelor - khol „mână”, kos „ochi”, tur- „stand”, apoi „noapte”. Dialectul Sagay în locul lui o - ӧ are o îngustare (sag. hul „mână”, kus „ochi”), unele „sagaisme” fonetice sunt fixate în pronunția literară: uh „săgeată”, ugren- - „învață” / / turc comun. oh , ӧgren- . În morfologia limbii Khakass, păstrează câteva trăsături care o leagă de alte limbi, în principal cu uigurul vechi: o variantă a morfemului caz acuzativ -n după tulpinile posesive ale persoanei a 3-a, cu obișnuitul -ny/-ni. după celelalte tulpini; timpuri trecute de semantică diferită - pe -ҷykh/-ҷік , cu nuanțe de persuasiune, pe -ғalah /-gelek de acțiune încă în desfășurare; gerunziu de punct de plecare pentru cap. actiuni pe -galy / -gels , gerunziu al punctului limitator de dezvoltare cap. acțiuni pe -ғancha / -genҷе , participiu negativ pe -bin , terminație verbală 2 l. pl. h. -sar/-zar , cu r final în loc de z în majoritatea celorlalte limbi turcești. În același timp, limba Khakass a dezvoltat o serie de noi trăsături morfologice care erau absente în acea limbă turcă medievală timpurie, care a dat naștere Khakass modern și a dialectelor strâns înrudite.

Fonetică

Caracteristici fonetice: 17 vocale, inclusiv cele lungi, 24 consoane. Moliciunea și duritatea consoanelor din cuvintele indigene Khakass depind de vocală: cele dure sunt întotdeauna de acord cu vocalele din spate, cele moi cu vocalele din față. Moliciunea și duritatea consoanelor nu sunt fonemice, deci nu sunt reflectate în literă.

Accentul este expirator, fixat de obicei pe ultima silabă. Structura gramaticală a limbii Khakass conține toate trăsăturile limbilor turcice. Vocabularul conține mongolisme , rusisme și un număr mic de elemente arabe și persane.

Scrierea

Din 1924, limba Khakass are propriul script bazat pe alfabetul chirilic, din 1929 - bazat pe alfabetul latin, din 1939 - din nou în chirilic, cu adăugarea a 6 litere: ÿ, ӧ, ң, ғ, i, ӌ (cu voce africană j ). A fost studiat încă din secolul al XVIII-lea  - primele fixări ale vocabularului limbii sagailor , kachinilor și altor grupuri etnice de pe teritoriul bazinului Minusinsk (D. G. Messerschmidt, G. Miller, P. S. Pallas), în secolul al XIX-lea  - lucrările lui G. I. Spassky, M A. Kastrena, V. V. Radlov, V. I. Verbitsky, N. F. Katanov , o dezvoltare semnificativă a cercetării teoretice și aplicate în limba Khakass cu pregătirea unui număr mare de candidați și doctori în științe de la persoane din Khakass și alte naționalități - în perioada sovietică și post-sovietică: N. P. Dyrenkova, F. G. Iskhakov , N. G. Domozhakov, D. I. Chankov, A. I. Inkizhekova , M. I. Borgoyakov , D. F. Patachakova, G. I. Donidze , V. Chegava O. Karpov, V. I. S. Torokova și alții.

Au fost create manuale școlare pe limba Khakas.

Ziarul Khabar este publicat în limba Khakas .

Alfabetul Khakass modern:

Limbajul literar

Crearea alfabetului Khakass (1925), publicarea în 1926 a primelor cărți în limba națională și publicarea primului ziar Khakass Khyzyl aal (Ulus roșu) în 1927 au creat baza apariției și dezvoltării literaturii Khakass . 3] . În 1928, la Moscova a fost publicată prima colecție de poezie Khakas de A. Topanov „Cartea cântecelor”. O serie de scriitori și poeți și-au creat lucrările în limba Khakass în secolul al XX-lea .

Vezi și

Note

1. ↑ Recensământul 2010 (link nu este disponibil) . Consultat la 14 ianuarie 2012. Arhivat din original pe 6 februarie 2018. (nedefinit) 
2. ↑ 1 2 Baskakov N.A. Gramatica limbii Khakass, M.: Nauka, 1975. - 420 p.
3. ↑ KLE, 1972 .

Literatură

• Dyrenkova N. P. Gramatica limbii Khakas: Fonetică și morfologie. - Abakan, 1948.
• Nominkhanov Ts. D. Dicţionar rus-khakass / Ed. N. G. Domozhakova . - Abakan: Khakass regional nat. Editura, 1948.
• Baskakov N. A. , Dicţionar Inkizhekova-Grekul A. I. Khakass-rus. - M .: Stat. Editura de dicționare străine și naționale, 1953.
• Dicționar rus-khakass: 30.000 de cuvinte / Comp.: N. G. Domozhakov , V. G. Karpov, N. I. Kopkoeva, A. P. Bytotova, D. F. Patachakova , I. P. Chebodaev, M. N. Chebodaev ; Ed. D. I. Chankova ; Khakass Research Institute of Language, Literature and History (KhakNIYALI). - M .: Stat. Editura de dicționare străine și naționale, 1961. - 968 p. - 6000 de exemplare.
• Gramatica limbii Khakassian. — M.: Nauka, 1976. 417 p.
• Gramatica comparativ-istorica a limbilor turcice: reconstructii regionale. — M.: Nauka , 2002.
• A. G. Kyzlasova. Literatura khakasiană // Scurtă enciclopedie literară / Ch. ed. A. A. Surkov. - M. : Enciclopedia Sovietică, 1972.

Link -uri

• Dicţionar Khakassian-Rusă online  — dicţionar Khakassian-Rusă on-line
• Corpus oral de dialecte ale limbii Khakas
• Limba Khakass: Respectul pentru viitor și interpretarea împrumuturilor

Dicționare și enciclopedii	Rusă mare
În cataloagele bibliografice	GND : 4410378-5 LNB : 000250709 NDL : 00562836 NKC : ph427571