Limba Mansi

limba Mansi
nume de sine Mānsi lātyӈ
Țări Rusia
Regiuni Regiunea autonomă Khanty-Mansi , regiunea Tyumen , regiunea Sverdlovsk
Numărul total de difuzoare 938 (2010) [1]
stare amenințare serioasă
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

Familia Uralului

ramura finno-ugrică subramură ugrică grupul ob-ugric
Scris Chirilic ( scriere Mansi )
Codurile de limbă
GOST 7,75–97 bărbat 435
ISO 639-1 —
ISO 639-2 —
ISO 639-3 mns
WALS mns
Etnolog mns
ELCat 8530 , 8529 și 8549
IETF mns
Glottolog mans1258

Limba Mansi ( Mansi . Mānsi lātyӈ , nume învechit - Vogul - provine de la numele râului Vagil (Vogulka) - Mansi Vool ) - limba poporului Mansi , împreună cu Khanty , face parte din grupul ob-ugric. limbi ca parte a subramurului ugric a limbilor finno-ugrice . Vorbitorii acestei limbi trăiesc în grupuri mici separate în partea de nord-vest a Siberiei , de -a lungul malului stâng al râului Ob și a afluenților săi în Khanty-Mansiysk și, de asemenea, parțial Yamalo-Nenets Autonomous Okrug. Așezările Mansi, fie interconectate prin mijloace de comunicare, fie izolate unele de altele, sunt împrăștiate de-a lungul malurilor râurilor mici și mari. Datorită faptului că vorbitorii nativi trăiesc departe unul de celălalt, limba Mansi are mai multe dialecte distincte [2] .

În 1989, în rândul oamenilor Mansi, proporția persoanelor care (conform autoevaluării) vorbesc limba Mansi ca limbă maternă era de 37,1%. Limba rusă era deja considerată nativă de 62% dintre Mansi; mai puțin de 1% dintre limbile Mansi se numesc siberiano-tătar , Komi , Khanty , Nenets . În 2010, 8% dintre Mansi vorbeau Mansi, 15% dintre Mansi îl numeau limba lor maternă.

Limba Mansi este subiect de studiu în școala elementară. Din 1989, a fost publicat ziarul „ Lūimā sāripos ”. Înainte de aceasta, materialele în limba Mansi au fost publicate în ziarul predominant în limba khanto „ Lenin pant huvat ”.

Potrivit cercetărilor, dintre toate limbile uralice, Mansi este cea mai apropiată de maghiară . Asemănări se găsesc în vocabular , gramatică (forme de proprietate) și fonetică (limba Mansi a păstrat vocalele lungi ).

Despre nume

Endoetnonim (numele de sine) Mansi înseamnă „om” și se întoarce la cuvântul proto-ugric * mańćɜ „om, om”. Vorbind despre ei înșiși, Mansi adaugă de obicei numele regiunii din care provin [3] [4] la autonumele .

Etnonimul „Mansi” sa răspândit în epoca sovietică ; înainte de asta, în literatura sovietică și străină, Mansii erau numiți întotdeauna Voguli [4] .

Dialecte

Există 4 grupuri de dialecte ale limbii Mansi [5] :

Datorită dezunității teritoriale mari, diferențele dintre dialecte sunt destul de puternice. Diferențele fonetice sunt deosebit de puternice, în timp ce diferențele de morfologie sunt mai puțin semnificative. Există, de asemenea, unele diferențe lexicale - de exemplu, în dialectele nordice există un vocabular legat de creșterea renilor , împrumutat din limba Nenets . În vocabularul Mansi-ului oriental există împrumuturi tătare . Înțelegerea reciprocă între Sosvinsky și Kondinsky Mansi este foarte dificilă sau complet exclusă. La baza limbii literare se află graiul soșvean [8] .

Scrierea

După mai multe încercări făcute la mijlocul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, în 1931 scrierea limbii Mansi a fost creată pe baza grafiei latine , în 1938 a fost tradusă în scrierea chirilică . În 1980, a fost efectuată o reformă a scrisului - în special, a fost introdus un macron pentru a indica lungimea vocalelor.

Alfabetul modern Mansi [9] :

A a  ā B b in in G g D d A ei A ei A ei A ei F
W h Si si Ӣ ӣ th K la Ll Mm N n Ӈ ӈ Oh oh Ō ō
P p R p C cu T t tu u Ӯ ӯ f f x x C c h h W w
tu u b b s s Ȳ ȳ b b uh uh Ē ē yu yu Yū yū eu sunt I± i±

Caracteristici lingvistice

Fonologie

Există 12 vocale și 17 consoane în fonetica Mansi ( dialectul Sosva ). Distingeți vocalele lungi și scurte .

Consoanele vocale sunt aproape complet absente , ceea ce este o trăsătură arhaică (în limba maghiară , este posibil ca distincția semantică între consoanele vocale și surde să fi apărut sub influența turcă și slavă ). Limba Mansi are consoane care sunt absente în limba rusă: sunetul din spate lingvistic ӈ , fricativa g și fricativa moale s' .

Accentul principal cade întotdeauna pe prima silabă ; în plus, toate silabele impare ulterioare sunt evidențiate cu accente minore [10] .

Consoane Sunete consoane ale limbii Mansi [11]
Labial Alveolar (Alveolar-)

Palatal

Semi-stalveolară spate lingual
Simplu Labializată
nazal /m/

m

/n/

n

/nʲ/

ny

/ŋ/

ӈ

/ŋʷ/

ӈv

exploziv /p/

P

/t/

t

/tʲ/

fi

/k/

la

/kʷ/

mp

africane /tsʲ/

~ /sʲ/ ss

fricative /s/

Cu

/ʃ/

SH

/x/ /ɣ/

x r

/xʷ/ *ɣʷ

hv (v)

Semivocale /j/

th

/w/

ў , în

Latură /l/

l

/lʲ/

eh

rhotic /r/

R

Vocale

Duritatea consoanelor care preced sunetul [i] se indică prin litera y , adică după consoanele dure se scrie s , dar se citește [i] [12] .

Sunete vocale ale limbii Mansi
Nedistrus rotunjite
Creștere de sus /i/

și / s

/u/, /uː/

u / u

Creștere medie /eː/

e / e

/o/, /oː/

oh / yo

ridicare de jos /a/, /aː/

a / i

Morfologie

Limba Mansi, ca și alte limbi finno-ugrice , aparține limbilor aglutinative de tip sufix , numai verbele au prefixe . Substantivele sunt flexate pentru numere ( singular , plural și dual ), cazuri (8 cazuri) și posesie (9 forme). Nu există nicio categorie de gen gramatical în limba Mansi . În formarea cuvintelor se dezvoltă formarea cuvintelor .

Apartenența unui obiect la una sau alta persoană se exprimă cu ajutorul sufixelor posesive personale: hap („barcă”) - hap mind („barca mea”); sagrap ("toporul") - sagrap yn ("toporul tău").

Substantivele pot acționa ca adjective relative : tui pawl („iurte de vară”; tui  „vară”); nē masnut („îmbrăcăminte pentru femei”; nē  „femeie”) [13] . Adjectivele în limba Mansi nu se schimbă nici după numere, nici după cazuri. Funcțiile participiilor și gerunzurilor Mansi diferă de cele rusești.

Substantiv Număr

Există trei numere ale unui substantiv în limba Mansi: singular, dual și plural [14] .

Numărul dual se formează prin adăugarea sufixelor -g (dacă cuvântul se termină cu vocalele -a , -e și -e ), - yg (dacă cuvântul se termină cu o consoană tare) și -ig (dacă cuvântul se termină cu -i , -s sau o consoană moale): ekva „femeie” - ekva g „două femei”, p̄wyl „sat” - p̄vl yg „două sate”. Dacă cuvântul se termină în -y , atunci această semi- vocală se îmbină cu -i : kasa th "cuțit" - kasa ig "cuțite". Formele numărului dual sunt folosite în sensul singularului, când se înțelege că sunt legate între ele prin legături de rudenie sau de poziție comună: Ēkva g ōyka g olsyg „Acolo trăiau o femeie și un bărbat (o bătrână și o bătrână). om)” [15] .

Pluralul se formează folosind sufixele -t (dacă cuvântul se termină cu vocală), -yt , -it : nē „femeie” - nē t „femei”, ӯs „oraș” - ӯs yt „ oraș”, ̄kan „păpușă”. „ - ̄kan um „păpuși” [16] .

Cifrele

Numerale în Mansi și Maghiară de la 1 la 10

  • 1. - aqua ( akv ) / egy
  • 2. - kityg ( balenă ) / kettő ( két )
  • 3. - khurum / három
  • 4. - nila / negy
  • 5. - la / öt
  • 6. - hōt / pălărie
  • 7. - сāт / hét (în acest cuvânt, Mansi [s] corespunde maghiarului [h])
  • 8. - nyolc / nyolc
  • 9. - ontolov / kilenc
  • 10. - pescuit / tíz

Sintaxă

Ordinea cuvintelor a limbii este SOV .

Vocabular

Vocabularul limbii Mansi se distinge printr-un număr destul de mare de forme pentru desemnarea conceptelor legate de vânătoare, păstoritul de reni , pescuit (principalele activități tradiționale ale Mansi ), desemnând rezervoare și zone naturale. Deci, aproximativ șapte concepte sunt folosite pentru a desemna diferite tipuri de mlaștini. În același timp, limbajului aproape că îi lipsește propriul vocabular socio-politic. Pentru a desemna astfel de concepte care au apărut în viața Mansi în secolul al XX-lea, au fost create cuvinte noi pe baza vocabularului Mansi: pusmaltan kol („spital”), pusmaltan khum („doctor”) etc.

Din limba rusă a fost împrumutat și o gamă largă de cuvinte : „putere, organizație, constituție, școală, jurnal, caiet” etc. [17]

Cuvântul rusesc „ mamut ”, conform unei versiuni, provine de la Mansi „ mang ont ” - „corn de pământ” [18] [K 1] . Prin rusă, acest cuvânt a ajuns în majoritatea limbilor lumii ( mamut engleză  , hindi मैमथ , arabă ماموت , chineză猛犸).

Istoria studiului

Un studiu sistematic al limbii Mansi a început la mijlocul secolului al XIX-lea. Primul lingvist care a vizitat Mansi în 1843-1844 a fost omul de știință maghiar A. Reguli , care a strâns materiale folclorice unice și a studiat dialectele Lozva, Pelym și nordul. Puțin mai târziu, în 1858-1859 și în 1877, omul de știință finlandez A. Alqvist a vizitat Mansi , care a colectat și material valoros.

În 1888-1889. savantul maghiar B. Munkácsy a făcut o călătorie la Mansi , care a adunat materiale despre toate dialectele și a descifrat o serie de texte de A. Reguli. Textele au fost traduse în limba maghiară și publicate în patru volume; în plus, Munkácsy a publicat câteva materiale gramaticale despre toate dialectele.

În 1901-1906. printre Mansi a trăit omul de știință finlandez A. Kannisto, care a publicat o serie de lucrări despre fonetică , gramatică și vocabular. Lucrările inedite ale lui Kannisto au fost publicate ulterior de savantul finlandez M. Liimola, care, în plus, a publicat o serie de articole despre etimologia și gramatica limbii Mansi.

În anii 1950, savantul maghiar D. Lako a publicat un eseu despre gramatica dialectului Mansi de Nord, care conține o descriere detaliată a foneticii. În prima jumătate a secolului al XX-lea, câțiva oameni de știință germani au studiat și limba Mansi.

Literatură

Gramatică:

  • Emelyanov A.I. Despre problemele gramaticii Mansi // „Nordul sovietic”, 1939, nr. 4.
  • Robandeeva, E. I. Limba Mansi. - Leningrad: Iluminismul, 1989. - 240 p. - 1000 de exemplare.
  • Robandeeva E. I. Sintaxa limbajului Mansi. M., 1979
  • Kalman, Bela. Manysi nyelvkonyv. Budapesta: Tankönyvkiado, 1955.
  • Liimola M. Zur Historischen Formenlehre des Wogulischen. I. Flexion der nomina, Helsinki, 1963.
  • Murphy, Lawrence Walter. 1968. Gramatica Sosva Vogul. Universitatea Indiana. [dr. nepublicat. Disertație]
  • Pirotti G. Grammatica vogula (Con una scelta di poesi vogule). Parma, 1972
  • Robandeeva, E.I. Sintaxa Wogulische. (aus dem Russischen ubertragen von Katharina Oestreich-Gelb). [Rombandeeva E. I. Sintaxa limbajului Mansi (Vogul). 1975] München: L. und E. Schiefer, 1984.
  • Robandeeva E. I. Sintaxa limbajului modern Mansi. Khanty-Mansiysk: UIP YUGU, 2013. 253 p.
  • Robandeeva E. I. Limba modernă Mansi: vocabular, fonetică, grafică, ortografie, morfologie, formarea cuvintelor. Khanty-Mansiysk: UIP YUGU, 2013. 352 p.
  • Sainakhova A.I. Dialectologia limbii Mansi. Khanty-Mansiysk: SRL „Dominus”, 2012. 104 p.
  • Sainakhova A. I. Limba modernă Mansi (fonetică, ortoepie, grafică, ortografie, lexicologie, frazeologie, lexicografie). Khanty-Mansiysk: UIP YuGU, 2012.119 p.
  • Honti, Laszlo. Limbile uralice. — Londra — New York: Daniel Abondolo, 1998.

Dicționare:

  • Balandin A.N., Vakhrusheva M.P. Dicționar Mansi-rus cu paralele gramaticale ale dialectului South Mansi (Konda). L., 1958.
  • Rombandeeva E. I. Dicţionar rus-mansi. L., 1954.
  • Chernetsov V.N., Chernetsova I.Ya. Dicţionar scurt Mansi-rus. M.-L., 1936.
  • Ahlqvist A. Wogulisches Wörterverzeichnis. Helsinki, 1891.
  • Veenker W. Rückläufges Wörterbuch der wogulischen Schriftsprache. Wiesbaden, 1971.
  • Robandeeva E.I., Kuzakova E.A. Dicţionar Mansi-rusă şi rusă-Mansi. L .: Educaţie, 1982.360 p.
  • Dicţionar Rombandeeva E. I. Rus-Mansi: pentru elevii din clasele 5-9. Sankt Petersburg: OOO Mirall, 2005. 360 p.
  • Dicţionar Mansi-Rus (dialectul Kondinsky al limbii Mansi) / Comp. E. A. Kuzakova. Shadrinsk: Iset, 2001. 99 p.

Comentarii

  1. ↑ Există etimologii din alte limbi siberiene. Mamut  // Dicționar etimologic al limbii ruse  = Russisches etymologisches Wörterbuch  : în 4 volume  / ed. M. Vasmer  ; pe. cu el. si suplimentare Membru corespondent Academia de Științe a URSS O. N. Trubaciov , ed. si cu prefata. prof. B. A. Larina [vol. I]. - Ed. al 2-lea, sr. - M .  : Progres , 1986-1987.

Note

  1. ↑ Recensământul 2010 . Consultat la 24 decembrie 2011. Arhivat din original la 6 octombrie 2021.
  2. ↑ Robandeeva, 1989 , p. 3.
  3. ↑ Redei, Karoly. Uralisches etimologisches Wörterbuch . - Budapesta: Akademiai Kiado, 1988. - S. 866-867.
  4. ↑ 1 2 Robandeeva, 1989 , p. patru.
  5. ↑ Robandeeva, 1989 , p. 3-4.
  6. ↑ Robandeeva, 1989 , p. 4-5.
  7. ↑ A. N. Balandin „Manual de autoinstruire a limbajului Mansi”, 1960, p. 5
  8. ↑ Robandeeva, 1989 , p. 3-5.
  9. ↑ Scrisul Mansi . Institutul Ob-Ugric de Cercetări Aplicate. Consultat la 12 decembrie 2019. Arhivat din original la 3 octombrie 2019.
  10. ↑ A. N. Balandin „Manual de autoinstruire a limbajului Mansi”, 1960, p. 6 - 8
  11. ↑ Honti, 1998 , p. 335.
  12. ↑ Robandeeva, 1989 , p. zece.
  13. ↑ A. N. Balandin „Manual de autoinstruire a limbajului Mansi”, 1960, p. 9 - 10
  14. ↑ Robandeeva, 1989 , p. 54.
  15. ↑ Robandeeva, 1989 , p. 53.
  16. ↑ Robandeeva, 1989 , p. 54-55.
  17. ↑ A. N. Balandin „Manual de autoinstruire a limbajului Mansi”, 1960, p. 13 - 14
  18. ↑ Mamut // Dicționar etimologic școlar al limbii ruse. Originea cuvintelor / N. M. Shansky , T. A. Bobrova - M.: Bustard, 2004.

Link -uri

 Limbile de stat și oficiale în subiectele Federației Ruse
Limba de stat a RusieiRusă
Limbile de stat ale
subiecților Federației
Limbi cu statut oficial
Limbile Rusiei Wikipedia în limbile popoarelor Rusiei Literatura popoarelor Rusiei Cântece ale popoarelor Rusiei Dicționare în limbi ruse Mass-media în limbile Rusiei
  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii
În cataloagele bibliografice