Galician-asturiană, Fala | |
---|---|
nume de sine | Fala |
Țări | Spania |
Regiuni | Asturias |
Clasificare | |
Categorie | Limbile Eurasiei |
grup roman limbi galice-portugheze subgrupul asturiano-leonez | |
Scris | latin |
Galizia-asturiana (Eonaviego, Fala) este un dialect vorbit în partea de vest a provinciei spaniole Asturias .
Este definit ca un dialect al limbii galice [1] , un dialect al limbii asturiene [2] și, mai rar, ca o limbă independentă a subgrupului ibero-romanic [3] .
Denumirea de „galego-asturian” (Gallego-Asturianu) a apărut ca o reflectare a caracterului tranzitoriu al dialectului. De asemenea, folosită pe scară largă este definiția „Eonaviego” (Eonaviego), derivată din numele districtului în care este folosit dialectul (Eonaviego, provine de la numele celor două râuri principale care curg în district - Eo și Navia ( spaniola )). . Mai puțin utilizate sunt denumirile „Galician of Asturias” („gallegu d’Asturies”) și „dialectul Asturiei de Vest” („fala del occidente d’Asturies”). În plus, vorbitorii înșiși o numesc adesea „fala” („vorbire”).
Galician-Portugheza/Fala este un micro-dialect cu un număr mic de vorbitori. Acest număr nu a fost stabilit cu precizie, populația totală a regiunii de utilizare a dialectului este de aproximativ 45 de mii de persoane, numărul vorbitorilor activi este oarecum mai mic decât această cifră, deși caracterul rural al zonei contribuie la conservarea dialect.
„Fala” combină trăsături ale limbii galice și asturiana. În plus, demonstrează unele trăsături care nu se găsesc nici în limba galică, nici în asturiană - în primul rând, aceasta se referă la fonetică.
În ultimul sfert al secolului al XX-lea, a izbucnit o discuție acerbă între lingviștii care definesc „fala” ca un dialect al limbii galice și între lingviștii care o consideră un dialect asturian occidental. În plus, o serie de lingviști dețin încă opinia despre limba asturiană în toate variantele ei ca dialect al spaniolei, considerând „fala” în acest context; în cele din urmă, s-a exprimat o opinie despre aceasta ca limbă independentă. Apropierea limbilor galice și asturiană face dificilă clasificarea cu precizie a dialectelor de tranziție, care este „Eonaviego”. În plus, problema este extrem de politizată - întrucât guvernul Galiției (Xunta de Galicia) consideră populația din vestul Asturiei drept „vorbitoare de galiție” și încearcă să le obțină aceleași drepturi de care se bucură populația din enclava galică din provincia Castilia și León (în special, dreptul de a studia în limba galică). Organizația radicală „Blocul naționaliștilor din Galiția” a propus chiar ideea anexării tuturor teritoriilor „vorbitoare de galiție”, inclusiv văile Eo și Navia la Galiția [4] . Guvernul asturian respinge existența unei enclave vorbitoare de galică în vestul provinciei lor. În „Planul de normalizare a limbii asturiene” din 2005, acesta, de fapt, a definit Eonaviego ca o limbă independentă, indicând că va fi „tratată în același mod ca „bulă” sau limba asturiană” [5]. ] .
Potrivit sondajelor, 66% dintre vorbitorii de fala îl definesc ca un „amestec de galică și asturiană”, 16% îl consideră un dialect al asturianului, 8% îl consideră un dialect al galicei, unora le este greu de definit și pur și simplu se referă la este „fala” („adverb”).
Statutul controversat al dialectului, împreună cu un număr mic de vorbitori ai săi, a dus la faptul că au apărut două variante de ortografie (apropiate de galizică și apropiată de asturiană). Există literatură locală în dialect. De regulă, scriitorii se ghidează după tradiția literară asturiană, aducând în ea trăsăturile dialectului lor natal. Deci, unul dintre cei mai mari autori care scriu în Fala, Chose Miguel Suarez Fernandez, este și membru al Asociației pentru Protecția Limbii Asturiene (Xunta pola Defenca de la llingua Asturiana).
El Principito atravesou el dermo, no que namais achou uha flor. Era uha flor de tres petaos, sen importancia alguha. Bon dia - a spus el Principin. Bon dia - a spus a flor. Sunteți acasă? - perguntou cortesmente. Un dia a flor vira trece o caravana. Os case? Nn son mais que cinco ou seis, penso. Vinnos hai anos e nunca se sabe unde os găsi. Como tein reices, el vento leva nelos; debe ser mui molesto...
El Principito atravesó el desierto y no encontró mas que una flor. Una flor de tres petalos, una flor de nada... - Buenos dias - dijo el principito. -Buenos dias - dijo la flor Donde están los hombres? - pregunto cortesmente el principito. Un dia la flor habia visto pasar o caravana. - Los bărbați? Creo que existen seis o siete. Los he visto hace ani. Pero no se sabe nunca donde encontrarlos. El viento los lleva. Nu au curse. Les molesta mucho no tenerlas.