Galician

Galician
nume de sine Galego [gaˈlego]
Țări  Spania Portugalia
 
Regiuni Galicia , El Bierzo ( Leon ), la vest de Zamora , la nord de Trazos Montes și Minho
statutul oficial Galiția
Organizare de reglementare Academia Regală Galiciană
Numărul total de difuzoare 3,2 milioane
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

familie indo-europeană

grup roman subgrup iberoroman grup occidental
Scris latin
Codurile de limbă
GOST 7,75–97 gal 147
ISO 639-1 gl
ISO 639-2 glg
ISO 639-3 glg
WALS glc
Etnolog glg
Linguasferă 51-AAA-ab
IETF gl
Glottolog gali1258
Wikipedia în această limbă

Galician ( Galego ) este o limbă a grupului romanic , aparține subgrupului ibero-roman al limbilor romanice . Limba Galiției , conform paragrafului 2 al articolului 3 din Constituția spaniolă din 1978 [1] și articolului 5 din Statutul de autonomie al Galiției , împreună cu spaniola , este oficială. Limba Galizia este vorbită de populația indigenă din regiunea istorică Galiția din nord-vestul Peninsulei Iberice [2] . Potrivit estimărilor aproximative, numărul total de vorbitori ai limbii galice în a doua jumătate a secolului al XX-lea a fost de aproximativ 4 milioane de oameni: 2 milioane 700 de mii în Galicia, 1 milion în țările din Lumea Nouă , aproximativ 250 de mii în Spania în afara Galiției [2] . Din punct de vedere istoric, dialectele limbii galice sunt mai arhaice, mai apropiate de limba romană comună din Gallaecia ( lat.  Gallaecia, Callaetia, Galecia ), și în cea mai mare parte sunt o dezvoltare autohtonă a latinei populare pe teritoriul său, în timp ce dialectele din limba portugheză sunt derivate din ele și nu sunt autohtone, ci aduse pe teritoriul Portugaliei moderne în procesul Reconquista [3] .

Poziția actuală

Utilizarea limbii galice

Folosirea limbii galice (2001)
Total Este mereu Uneori Nu
Total 2 587 407 1 470 836 (56,84%) 783 780 (30,29%) 332 791 (12,86%)
5 până la 9 ani 101 840 38 329 (37,63%) 48 651 (47,77%) 14 860 (14,50%)
10 până la 14 ani 122 747 50 891 (41,46%) 60 430 (49,23%) 11 426 (9,30%)
15 până la 19 ani 156 950 69 760 (44,44%) 66 343 (42,27%) 20 847 (13,28%)
20 până la 24 de ani 207 341 95 008 (45,82%) 77 044 (37,15%) 35 289 (17,01%)
25 până la 29 de ani 213 402 96 059 (45,01%) 79 586 (37,29%) 37 757 (17,69%)
30 până la 34 de ani 201 392 94 785 (47,06%) 72 506 (36,00%) 34 101 (16,93%)
35 până la 39 de ani 193 342 96 992 (50,16%) 65 641 (33,95%) 30 709 (15,88%)
40 până la 44 de ani 191 180 104 074 (54,43%) 60 615 (31,70%) 26 491 (13,85%)
45 până la 49 de ani 174 056 100 166 (57,54%) 51 965 (29,85%) 21 925 (12,59%)
50 până la 54 de ani 168 473 102 227 (60,67%) 46 607 (27,66%) 19 639 (11,65%)
55 până la 59 de ani 163 029 106 103 (65,08%) 39 920 (24,48%) 17 006 (10,43%)
60 până la 64 de ani 135 040 94 459 (69,94%) 27 844 (20,61%) 12 737 (9,43%)
Peste 65 de ani 558 615 421 983 (75,54%) 86 628 (15,50%) 50 004 (8,95%)
Cunoașterea limbii galice
data a intelege Ei spun Citit Scrie
1991 96,96% 91,39% 49,30% 34,85%
anul 2001 99,16% 91,04% 68,65% 57,64%

Dialecte

Există trei grupuri de dialecte în Galician , fiecare dintre ele având propriile caracteristici. Dialectul occidental este comun în regiunea Rías Bajas ( galică Rías Baixas , spaniolă  Rías Bajas ), până la Santiago de Compostela . Dialectul central ocupă cea mai mare parte a teritoriului Galiției , iar dialectul estic este distribuit în estul extrem al Galiției și în zonele de graniță din Leon și Zamora . Principalele diferențe dintre aceste dialecte sunt gheada și seseo .

Această clasificare nu este singura. Potrivit lui B.P. Narumov, R. Carballo Calero împarte patru dialecte:

Distribuția geografică

Galizia este vorbită de peste 3 milioane de oameni în Galiția și comunitățile galice din restul Spaniei ( Madrid , Barcelona ), America (în primul rând Buenos Aires , Caracas , Montevideo , Havana și Mexico City ) și Europa . În plus față de Galiția, Galicia este vorbită și în vestul El Bierzo ( Leon ) și în satul Sanabria ( Zamora ), conform unui acord între Departamentul Educației al Guvernului Galiției și Departamentul Educației din Castilia și León , Galizia este predată în aceste locuri.

În cele trei municipalități din Cáceres din Valea Halama ( Valverde del Fresno , Elhas și San Martin de Trevejo ) se vorbește fala ( spaniolă: Fala de Xálima ), o limbă despre care nu există un acord între cercetători cu privire la faptul că este o limbă independentă. limbă, alături de galizică și portugheză, sau portugheză veche cu superstratul leonez și spaniol .  

Unii lingviști sunt de părere că limba Aeonaviego , sau galego-asturiana , vorbită în satele de graniță din Asturias aparținând comarca Eo-Navia ( în spaniolă:  Eo-Navia ), este și galică.

Istorie

Apariția limbii galice

Galizia s-a dezvoltat din latina vernaculară . Schimbarea limbii latine în limba galică a fost lentă și, prin urmare, este dificil de spus exact când latina a încetat să mai fie latină și a devenit galică. Unii savanți galicieni cred că deja în secolul al VIII-lea au existat schimbări tangibile între limba oficială a bisericii ( latina bisericească ) și limba populației Galiției .

Filologul din Leningrad B.P. Narumov a scris despre aceasta: „Formarea trăsăturilor distinctive ale vorbirii galaiko-romanice este de obicei atribuită secolelor VI-VIII. [ Veiga Arias 1980, 23; 1980, 295, 298; Rogríguez 1976b], deși unii cercetători datează acest proces câteva secole mai târziu [Piñeiro López 1968, 47]” [5] . Potrivit lui R. Carballo Calero și A. Otero, proto-limba galaico-romană a fost „strămoșul” limbilor galice, portugheză, leoneză și castiliană , care este subiectul mândriei naționale a galicienilor. Prin urmare, Galiția (mai precis, Gallaecia, împreună cu Asturias și Leon ) este numită „pepiniera dialectelor romane” ( o viveiro dos romances ) [6] .

Diferențierea lingvistică pe teritoriul vechii Gallaecie a început după separarea comitatului portughez la sfârșitul secolului al XI-lea - începutul secolului al XII-lea. Dezvoltarea separată a dialectelor galice și portugheză s-a datorat particularităților proceselor politice în condițiile Reconquista, care a dus la formarea a două limbi independente. Valul Reconquista s-a mutat de la nord la sud, așa că din punct de vedere istoric, limba portugheză ar trebui considerată un derivat al galicei [5] .

Secolele XII-XV

De la sfârșitul secolului al XII -lea  până la începutul secolului al XIII-lea, limba galică, denumită astăzi în mod convențional limba galego-portugheză , devine limba literară a Peninsulei Iberice , iar cele mai vechi documente de afaceri care au supraviețuit datează de la începutul secolului al XIII-lea. . Sub domnia regelui castilian Fernando al III-lea cel Sfânt , „Cortele s-au întâlnit separat în Castilia și Galiția; limba acestuia din urmă era gallega” [7] .

Autorii galicieni s-au bucurat de faima celor mai buni compozitori, de pe buzele trubadurilor sunau cantigas în limba galiziană la curțile multor regate pirineene. Tot în afara Galiției - în Castilia , Leon , Aragon și mai ales în Portugalia  - trubaduri și jonglerii au compus cântece în limba galego-portugheză. Creată probabil în 1196 de João Soares de Paiva ( Galic. Xoán Soares de Pavia ), cantiga Ora faz ost'o senhor de Navarra este cel mai vechi text literar cunoscut în limba galică-portugheză.

În secolul al XIV-lea, limba galego-portugheză a fost împărțită în limbi galice și portugheze independente, când Galiția a fost în cele din urmă repartizată coroanei castiliene [6] .

Evul întunecat

Deși în secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, Galicia a rămas cea mai vorbită limbă în Galiția, practic nu există opere literare create în limba galică în această perioadă. În Galicia, această eră este numită „Evul întunecat” ( Galic. Os Séculos Escuros ).

Renaștere literară: Rosalia, Kurros și Pondal

Anul 1863 este sărbătorit ca începutul așa-numitului Rexurdimento ( Galic. Rexurdimento ), renașterea lingvistică și literară a limbii galice. Cantares gallegos („Cântece galice”) ale Rosaliei de Castro au fost publicate în acel an . Colecțiile acestei poete, împreună cu antologiile poetice ale lui Manuel Curros Henriques Aires da miña terra ("Aerul pământului meu" sau "Vânturile pământului meu", 1880) și Eduardo Pondal Queixumes dos pinos ("Zgomotul pământului meu" pini”, 1886) reprezintă cele mai înalte realizări ale limbii renascentiste galice și ale literaturii galice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Figura centrală a etapei precedente - pre-renaștere ( Prerrexurdimento ) - este recunoscută ca Shoan Manuel Pintos .

Interdicție sub Franco și legalizare

Odată cu venirea la putere a dictatorului Francisco Franco , un galic de naștere, utilizarea oficială a limbii galice a fost interzisă. Motivul acestei interdicții a fost dorința lui Franco de a centraliza Spania și de a pune o barieră în calea naționalismului local , în special în Galiția , Basca și Catalonia . Interzicerea utilizării limbilor regionale și suprimarea caracteristicilor culturale i s-au părut regimului franco un mijloc potrivit pentru aceasta.

Abia în ultimii ani ai domniei lui Franco, și mai ales după moartea acestuia, în 1975, a început procesul de revigorare a limbii galice. Odată cu renașterea limbii, a început o dispută continuă între adepții de diferite puncte de vedere pe baza standardizării limbii galice.

Din 1975: controversă privind normele

Pe de o parte sunt așa-zișii reintegraționişti , care pledează pentru intrarea limbii galice într-un singur spațiu lingvistic cu portugheza . Pe de altă parte, autonomiștii, al căror scop este poziționarea limbii galice ca o limbă romanică independentă alături de spaniolă și portugheză. Pe lângă aceste grupuri principale, există diverse alte curente, în principal în cadrul reintegraţioniştilor. Lipsa de unitate în problema normalizării limbii galice a dus la diverse dispute cu privire la ortografie , morfologie și lexicologie , precum și diferite evaluări ale trecutului și prezentului limbii galice.

Caracteristici lingvistice

Fonetică și fonologie

Vocale

Galizia are 7 vocale în poziție de accentuare (spre deosebire de portugheză , al cărei sistem vocal include 12 foneme , și spaniolă cu 5 foneme de vocale): /i/, /e/, /ɛ/, /a/, /ɔ/, /o/, /u/. Diferența dintre /e/ și /ɛ/ și între /ɔ/ și /o/ este gradul de deschidere: /ɛ/ și /ɔ/ sunt mai deschise decât /e/ și /o/. Sistemul vocal al limbii galice este același cu sistemul vocal al latinei vernaculare .

În poziția neaccentuată, numărul de vocale se reduce la 5, pe măsură ce distincțiile dintre /e/ și /ɛ/, și dintre /ɔ/ și /o/ dispar.

Spre deosebire de portugheză, nazalizarea nu este o trăsătură distinctivă a galicienei, deși este prezentă în consoana nazală velar sonoră [ŋ] , care apare atât la mijlocul unui cuvânt ( ca n seira  „oboseală”), cât și la sfârșit ( corazó n „inima”, camió n  „camion”).

Există 16 diftongi în limba galică :

8 descendent (prima vocală este mai deschisă decât a doua), 8 ascendent (deschiderea celei de-a doua vocale este mai mare decât prima).

Diftongi descendenți:

Diftongi în creștere:

  • /ia/ ( Gal. d ia nte  „înainte, înainte”)
  • /ie/ ( Gal. c ie ncia  „știință”)
  • /io/ ( Gal. cemiter io  „cimitir”)
  • /iu/ ( Gal. tr iu nfo  „triumf”)
  • /ua/ ( Gal. ling ua  „limbă”)
  • /ue/ ( Gal. frec ue nte  „frecvent”)
  • /ui/ ( Gal. ling üi sta  „lingvist”)
  • /uo/ ( Gal. rezid uo  „restul”)
Consoane

Sistemul de consoane din Galicia este foarte asemănător cu cel al spaniolei (în spaniolă lipsește doar /ʃ/) și include 17 foneme : /b/, /k/, /d/, /θ/, /f/, /r/ , /g/, /l/, /ʎ/, /m/, /n/, /ɲ/, /p/, /s/, /t/, /ʃ/, /tʃ/. Lipsesc fonemele vocale /v/ și /z/ [8] prezente în portugheză , adică s -ul din poziția intervocalică nu devine voce. Ca și în spaniolă, există un fonem /tʃ/ absent în portugheză, care este exprimat grafic prin combinația ch : Gal. chamar [tʃamar] - port. chamar [ʃɐmar]. În unele dialecte din vestul Galiției, /θ/ este înlocuit cu /s/ ( seseo seseo ) [8] ; în locul alofonelor [ g ] sau [ ɣ ] se pronunță un sunet [ h ], asemănător cu limba castiliană [ x ], dar nu identic cu acesta (/g/ > /h/: cat gato [gato] > [ɣato] > [hato] - heada gheada ) [9] . /ʎ/ devine /ɟ/: Carballo Carballo ( yeismo yeísmo ) [ 10] .

Ortografie

Alfabetul galic se bazează pe latină . Există 23 de litere în alfabet: a, b, c, d, e, f, g, h, i, l, m, n, ñ, o, p, q, r, s, t, u, v, x, z. De asemenea, este folosit ü ( lingüista [lingwista] în loc de linguista [lingista] ) și k, j, w, y în împrumuturi. Galizia are mai multe digrafe : ch , rr , gu , ll, nh , gh (folosit pentru a reda pronunția dialectală a lui g [g] ca [h] ).

literă, combinație de litere Galician Traducere IPA Notă
A o uga "apă" [A]
b b oi "Taur" [b]/[b] La începutul unui cuvânt și după n, m - exploziv [b], în alte cazuri [β].
c înainte de a, o, u c asa , coma , c ume _ „casă, virgulă, vârf de munte” [k]
c înainte de e, i c edo , c idade "devreme, oraș" [θ] sau¹ [s]
cap ch oiva "ploaie" [tʃ]
d d e d o "deget" [d]
e s e t e "Șapte" [ɛ]/[e]
f fero _ "fier" [f]
g g aita "cimpoi" [g] sau [h]
gu gu indar "arunca" [g] sau [ħ]
h h erba "iarbă" —
i i d i ota "imbecil" [i] Ca parte a diftongului - [ʝ].
l departe _ "mult departe" [l]
ll a ll o "usturoi" [ʎ] sau [ɟ]
m m eiga "vrăjitoare" [m]
n n eno "băiat" [n]
ñ dimineata _ _ "dimineata/mâine" [ɲ]
nh u nh a "unu" [ŋ]
o c o cina "bucătărie" [o]/[ɔ]
p prato _ "farfurie" [p]
q queixo _ "brânză" [k]
r co r , r ei „culoare, rege” [ɾ]/[r] [r] - la începutul unui cuvânt, după m și n. În alte cazuri - [ɾ].
rr terr a _ "Pământ" [r]
s s empre "mereu" [s]
t t esta "cap" [t]
u c u ller "o lingură" [u] Ca parte a diftongului - [w].
v v ento "vânt" [b]/[b] v se pronunță la fel ca b
X x eito [ʃ], se x o [ks] "imagine, gen" [ʃ]/[ks] [ʃ] - în cuvinte native, [ks] - în cultisme și împrumuturi.
z pra z a "pătrat" [θ] sau [s]

¹ depinde de dialect

Exemplu de text în trei limbi ibero-romane (cu excepția catalanei )

Textul rugăciunii „Tatăl nostru”:

Galician portugheză Spaniolă
noso pai că nu este director general, Pai nosso, que estais no ceu, Padre nuestro que estás en el Cielo,
santificat sexa sau teu nume, santificado seja o Vosso nome. santificat sea your name,
veña a nos o teu reino Venha a nos o Vosso reino. vina pe noi in Regatul Unit,
e fágase a túa vontade aquí na terra coma no ceo. Seja feita a Vossa vontade, assim na terra como no céu. hágase tu voluntad en la Tierra como en el Cielo,
O noso pan de cada día dánolo astăzi, Pao nosso de cada dia nos dai hoje. danos hoy nuestro pan de cada dia,
e perdoanos as nosas ofensas as also perdoamos nos a quen nos ten ofendido, Perdoai as nossas ofensas assim como nos perdoamos a quem nos tem ofendido. y perdona nuestras ofensas, as also we perdonamos a los que nos ofenden,
e non nos deixes caer na tentación, mais líbranos do mal. Não nos deixeis cair em tentação, mas livrai-nos do mal. no nos dejes caer en tentación, y líbranos del mal.
Amin. Amem. Amin.
Diferențele de ortografie și transcriere în rusă
Galician portugheză Spaniolă
Xose Jose - Jose Jose - Jose
Xoan - Shoan João - Juan Juan

Note

  1. ↑ Constituția spaniolă . Vivos voco. Preluat la 30 august 2016. Arhivat din original la 11 mai 2020.
  2. ↑ 1 2 Narumov, 1987 , Introducere, p. patru.
  3. ↑ Narumov, 1987 , Introducere, p. 6.
  4. ↑ Narumov, 1987 , Introducere, p. 4-5.
  5. ↑ 1 2 Narumov, 1987 , Dezvoltarea vorbirii romance în Galicia, p. zece.
  6. ↑ 1 2 Narumov, 1987 , Dezvoltarea vorbirii romance în Galicia, p. unsprezece.
  7. ↑ Narumov, 1987 , Dezvoltarea vorbirii romance în Galicia, p. 12.
  8. ↑ 1 2 Narumov, 1987 , Foneme consoane, p. 56.
  9. ↑ Narumov, 1987 , Foneme consoane, p. 55-56.
  10. ↑ Narumov, 1987 , Foneme consoane, p. 57.

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii