Fala de Shalima

Fala de Xalima ( galic . fala de Xálima ) sau pur și simplu „ fala ” este un dialect ibero-romanic folosit în trei sate din provincia spaniolă Extremadura . Strâns legat de limba galică , uneori definită ca o varietate a acesteia.

Utilizarea dialectului

Fala de Shalima este un discurs colocvial viu care este folosit în mod activ ca principală limbă de zi cu zi în trei sate din Extremadura - San Martin de Trevejo , Elhas și Valverde del Fresno , care sunt situate în Valea Shalima ( Valle de Shalima  - de unde și numele) . Locația îndepărtată a acestor așezări, situate în apropierea graniței cu Portugalia , a contribuit la păstrarea dialectului. Numărul transportatorilor activi este de aproximativ șase mii de oameni, uneori acest număr crește la zece mii - luând în considerare nativii din Valle de Shalima, care locuiesc și lucrează în orașele învecinate. De regulă, își amintesc și dialectul, deși de cele mai multe ori comunică în spaniolă . Toți vorbitorii moderni de Fala vorbesc și spaniolă și adesea portugheză [1] .

Clasificare

„Fala”, adică „vorbirea” (de asemenea, A nosa fala - „vorbirea noastră”) este un micro dialect care prezintă multe asemănări atât cu limba galizească, cât și cu portugheza, precum și cu Asturleone . Unii lingviști îl definesc ca un dialect galic cu superstrat leonez și vechi castilian , alții ca o limbă romanică independentă sau o parte integrantă a continuumului dialectal Asturleone. În timpul unui sondaj din 1993, 13% dintre vorbitorii nativi și-au numit limba maternă un dialect spaniol (castilian), 20% un dialect portughez și 67% credeau că vorbesc o limbă independentă.

Istorie

Probabil că „fala” a fost adusă în Extremadura în timpul Reconquista , în timpul domniei regilor Fernando al II -lea sau Alfonso al IX -lea (secolele XII-XIII). Coloniștii sosiți pe pământurile recapturate de la mauri au folosit dialectul galic veche (în altă opinie, oleonianul vechi), care a fost pus sub control în trei sate îndepărtate.

Modernitate

În anii 1990, a apărut o mișcare de păstrare și protejare a dialectului. Datorită numărului mic de vorbitori, deseori se desfășoară sub stindardul general al „conservării moștenirii lingvistice din Extremadura”. În 1992 a luat ființă organizația Fala I cultura, la inițiativa căreia s-a înființat anual „Ziua dialectului nostru” (U dia da nosa fala), s-a dezvoltat gramatica și ortografia (pe baza limbii galice). În 1998, a fost publicată prima operă de ficțiune în această limbă. „Fala de Chalima” arată o vitalitate considerabilă - în ciuda influenței limbii castiliane, o majoritate convingătoare a locuitorilor din toate cele trei sate încă preferă să folosească dialectul lor natal atunci când comunică între ei și copiii lor.

Note

1. ↑ Ethnologue Languages ​​of the wolf-Fala . Data accesului: 20 mai 2011. Arhivat din original pe 29 august 2012. (nedefinit)

Link -uri

• A fala do val du Ellas/El habla del vall de Eljas
• Mostre de vorbire vie
• O Galego no val das Ellas